Sunteți pe pagina 1din 11

Personaje:

Elvira (32 ani)

Mitica (sotul Elvirei)

Tanti (matusa Elvirei)

Actiunea se petrece in casa celor 2 soti. Mitica la ridicarea cortinei se plimba cu pasi mari prin incapere.
Are un aer preocupat, de om care pandeste ceva.

Mitica: Ma-nseli! Nu se poate sa nu ma-nseli…e imposibil sa nu ma-nseli.

Elvira: Ce-ai zis?

Mitica: Popa nu toaca de doua ori pt o baba surda!Ma-nseli! Aia e!

Elvira: Cu cine ?

Mitica: Nu stiu, dar de inselat trebuie sa ma inseli…

Elvira: De ce?

Mitica: (cult) Jeorges Dandin,saracul!...

Elvira: Dar de cand esti filofrancez ?

Mitica: De cand simt ca sunt incornorat.

Elvira: Esti ridicol

Mitica: Sunt sot.

Elvira: Divorteaza ca sa nu mai fii.

Mitica: Ce-ai zis?

Elvira: Popa nu toaca de doua ori pt o baba surda.

Mitica: Si ce, crezi ca n-am auzit ce-ai zis?

Elvira: Si-atunci de ce ma mai intrebi?

Mitica: Ca sa te testez…Hm! Atitudinea asta de femeie cuminte, tot timpul mi-a dat de gandit, fiindca nu
exista fiinta mai periculoasa decat femeia cinstita.

Elvira: Nu vad de ce.

Mitica: Pt ca femeia nu e sincera, doamna, decat in doua cazuri. (Sententios) Prima data dupa ce te-a
inselat, ca sa nu afli, si a doua oara, inainte de a te insela, ca sa nu-ti dai seama ca e capabila de asta.

Elvira: Cine ti-a mai bagat in cap si prostia asta?

Mitica: E doar un gand….

Elvira: Si de la cine ai preluat gandul asta?


Mitica: De la Club, o spunea Damian.

Elvira: BEBE?!

Mitica: Exact. Si-am tinut minte.

Elvira: Vai, ce tampenie din partea lui.

Mitica: Tampenie? Pt ce? Explica-te te rog!

Elvira: Pt ca nu spui asa ceva unui om gelos…

Mitica: Eu, gelos?Ha-ha-ha! Confunzi notiunile, scumpa doamna! Se numeste demnitate, nu gelozie!(Se
aude servitoarea) Ce e?

Servitoarea: Am venit sa o intreb pe doamna ce rochie sa scot din dressing.

Elvira: Rochia bleu.

Servitoarea: Am inteles doamna.(Iese)

Mitica: Da ce, mergem undeva?

Elvira: Ma duc. Nu “mergem”.

Mitica: Singura? Unde?(ridica iar tonul)

Elvira: Nu ti-am spus de o mie de ori ca astazi am intalnire la Fundatie?Trebuie sa aranjam programul pt
“Saptamana oualor”.

Mitica: Dar ce va bagati voi in treburile gainilor? Va apucati voi sa ouati in locul lor? Sa va faceti
clocitoare automate? Voi, care nu stiti nici macar sa faceti un ou fiert, si apoi obiceiul asta de a aranja o
saptamana in fiecare saptamana alta saptamana, mi se pare foarte suspect. Ieri “saptamana laptelui”,
alaltaieri” saptamana untului”, rasalaltaieri” saptamana branzei”. Mai bine ar fi s ava vedeti de case, de
barbate si de copii…Si pt ca asta e parerea mea, iti spun ca incepand de azi, chiar nu te mai duci la ouat…
Sa oua celelalte, ca sunt destule la Fundatie. Scurt!

Elvira: Fii atent Mitica. Cat ai de gand sa ma enervezi? De o ora nu faci altceva decat sa ma bati la cap cu
toate prostiile . Ba imi dai si emotii ca te insel si stii tot.

Mitica: Cum?Cum?Cum? Ti-am dat emotii ca stiu tot?

Elvira: Da. Insisti atata cu inselatul, incat aproape ca m-ai convins si pe mine ca asa e. Sa-mi bagi in cap
ca alta solutie nu am, decat sa te insel.

Mitica: A! Bun! Perfect! Aici am vrut sa ajung! La adevar! Mi-ai confirmat! Asta am vrut sa stiu. Ai
recunoscut.

Elvira: Eu? Ce am recunoscut?

Mitica: Ca ai fi foarte dispusa sa ma inseli. Eram sigur.

Elvira: Pai daca nu ma lasi in pace si ma obligi sa spun ce vrei sa auzi…Tu stii ca sunt o fire sensibila. Un
medium bun.
Mitica: Da, dar traiesti intr-un mediu prost.

Elvira: Ce mediu?

Mitica: Bucurestiul. E mediul cel ami prost pt o femeie. ..(dupa o pauza) Eu cred ce Georges Dandin ala
era roman. Roman stabilit in strainatate. S-a cunoscut cu Moliere, si gata…l-a si bagat in piesa.

Elvira: Fereasca Dumnezeu, Mitica! Vorbeste gura fara tine! Dupa vacanta de la Techirghiol de asta-vara,
inloc sa-ti revii, mai rau te-ai prostit. Spui niste ineptii, de nu stiu ce sa mai cred! Du-te draga in
strainatate sit e cauta! Mergi la un spa, relaxeaza-te, si lasa-ma pe mine in pace. Potoleste-te! Tu nu-ti
dai seama ca imi faci viata un calvar? Ca ma aduci la sapa de lemn? De dimineata pana seara o tii intruna
cu “ma inseli, ma inseli”! Daca stiai ca esti bolnav de gelozie,nu trebuia sa te insori! Sa stii ca o sa te spun
matusii. Ea m-a crescut, ea m-a maritat cu tine, ea sa ma scape! (pauza) Asa e cand ramana copii orfani
la 25 de ani…trebuie sa asculte de adulti. Daca ar fi trait mama, sau macar tata, sau macar un frate mai
mare sa fi avut si eu, n-as mai fi fost obligata sa ma sacrifice, sa ma iau dupa sfatul matusii sis a ma marit
cu tine la 25 de anisori.

Mitica: si 8…si 8…Am actul de nastere pe birou.

Elvira: 25, 28 ce mai conteaza o diferenta de cateva luni…Oricum era minora, habar n-aveam cu ce se
mananca viata.

Servitoarea: Doamna a venit curierul si a adus florile astea.

Mitica: Pt cine?

Serv.: Pt doamna.

Mitica: De la cine?

Serv.: Nu mi-a spus. Le-a lasat si a plecat.Trebuie sa scrie pe cartea de vizita. E o carte de vizita intre ele.

Mitica: Da-le-ncoace.(catre servitoare) Iesi!

Ia sa vedem noi ce scrie pe cartea de vizita…(citeste) “ Florile astea iti vor spune in soapta lor parfumata ,
toata dragostea si patima celui ce ti le trimite si pt care esti totul in lume” (glasul ii tremura treptat in
timp ce citeste, cand termina zbiara) Elviraaaa ! Ce inseamna asta?!

Elvira(foarte incurcata): Nu stiu…nu stiu nimic. Miti, crede-ma! Cine semneaza biletul?

Mitica: Nu face cu mine pe mironosita, vipera, ca nu prinde! Ce, e prost sa se semneze? Iti dau o secunda
sa-mi spui de la cine sunt florile. Care e indragostitul? Cine e magarul pt care esti totul pe lume?

Elvira: Miti, iti jur ca nu stiu nimic. Jur pe tot ce vrei!

Mitica: N-am nevoie de juraminte, fiindca ori juri stramb, ori minti! Mie sa-mi spui clar! Cu cine ma inseli,
de cand ma inseli, si cum ma inseli! Cer detalii, in calitatea mea de sot!

Elvira: Nu e adevarat Miti, nu te insel.


Mitica: Asta sa i-o spui lu` Mutu`!Am aici cartea de vizita, dovada vie! Tu, care faceai scandal adineaori,
cu aere de ingenua(sfanta) calcata pe coada, te-ai dat de gol. Esti o femeie imorala…josnica…
nemernica…

Elvira: Nu-ti permit sa ma faci josnica!

Mitica: Nu ti-ar fi rusine sa nu recunosti…

Elvira: Da, nu recunosc.

Mitica: “Nu recunosc” Haha Mi fa da ridere! Dovezile nu mint!

Elvira: Nu sunt vinovata. Habar nu am.

Mitica: Ba ai habar. Si imi spui acum! Zi! Ai curaj? Nerusinato! ( o apuca de brat brutal)

Elvira: Ia mana de pe mine. Ma doare! Au!

Mitica: Spune tot acum, sau…

Elvira: Lasa-ma lasa-ma! Imi rupi mana! Au! Da-mi drumul! Lumeee!(incepe sa planga)

Mitica: Nu plange ca te omor!Of, ca n-am la mine un pistol, un tun, o mitraliere, un briceag, nimic.

Elvira: Animalule! Te urasc!E suficient ca cineva sa imi trimita flori acasa, ca sa ma lovesti , sa ma
insulti…sa ma omori!

Mitica: Hai taci ca nu te-am omorat inca. Minti! Nu vezi ca inca vorbesti?

Elvira: Asta nu e un raspuns. Femeia vorbeste si moarta, nu asa ziceai? Las` ca te invat eu minte! Chiar in
seara asta sun avocatul si maine bag divort!

Mitica: Nu nu! Nu divortezi pana nu aflu cu cine ma inseli!

Elvira: Afla-l sanatos, ca nu exista!

Mitica: Am sa aflu! Si va pun fata in fata!

Elvira: Pune-ma, n-ai decat.

Mitica: O sa facem recunostituirea pas cu pas.

Elvira: Fa ce vrei!

Mitica: Pt inceput, ma duc la toate florariile din B, cu florile in brate, si aflu eu cine le-a cumparat, cine
le-a trimis.

Elvira: Mergi sanatos, sic and aflii sa ma anunti si pe mine. Nu te mai uita asa la mine, ca nu ma sperii.

Mitica: Tradatoareo!

Elvire: Ce?

Mitica: Cleopatro!
Elvira: Eu?

Mitica: Perfido!

Elvira: Taci, sau…

Mitica: Sarmisegetuzo!

Elvira: Ah! Da-mi vaza aia sa ti-o dau de cap, ca lesin!

(Mitica iese trantind usa)

Elvira: Doamne, Doamneee ce ma fac?! Daca afla…? Dar ce i-o fi venit lui Bebe sa imi trimita flori? El,
care stie cat e de gelos Mitica….Ce prostie! Si totusi, ce frumos din partea lui…ce atentie delicata( Ia
receptorul) Sa-I sun, sa-l pun in garda, poate gasim o solutie. Nu-mi e de altceva, dar daca afla Miti, e in
stare sa-l omoare. (formeaza numarul) Alo? Alo? Damian? A! Bebe e pe acolo? Dar cine e la telefon? A,
tu esti Mariana? Si-a uitat telefonul acasa? Stii sigur ca nu ajunge la cina diseara? Asculta Mariana. Daca
vine, sa-I spun ca l-am sunat si sa ma sune imediat, ca am sa-i spun ceva important. Nu nu, sa nu vina.
Sa ma sune inapoi doar. In caz ca nu raspund eu, sa ma cheme pe mine. Sa nu vorbeasca cu altcineva.
Bine? Ai grija, sa nu incurci treburile. La revedere!

(Servitoarea) : Doamna. A sunat la usa . Sunteti acasa?

Elvira: Nu, nu sunt. Las ca ma duc eu sa deschid. Tu du-te si vizi-ti de treaba, si vii doar cand te chem.

Intra matusa Elvirei

Elvira: Tanti…matusa…Numai Dumnezeu te-a adus! Tocmai ma gandeam sa fug de acasa sis a vin la tine.

Matusa: Sa fugi, de ce?

Elvira: Miti a luat-o razna din cauza geloziei. Trebuie internat , pus in camasa de forta imediat, ca are si
nervi. Zice ca il insel.

Matusa: Ei si?

Elvira: E, si daca il insel, trebuie sa-i dau si lui raportul? Ce trebuie sa stie tot?

Matusa: Stai stai stai…nu ma lua asa repede, ca ma zapacesc. Cum adica?

Elvira: Pai sigur ca nu se spune. E secretul meu!

Matusa: Deci e adevarat ca il inseli?

Elvira: Oho, si inca cum!

Matusa: Elvira…! Cum e posibil?

Elvira: Imi pare rau matusa, dar pe tine nu pot sa te mint.

Matusa: Bine-bine…Dar nu ma asteptam la asta.

Elvira: De parca n-ai stii ca nu-l iubesc pe Miti. Ca l-am luat numai de gura ta.

Matusa: De gura mea?


Elvira: DA. M-am maritat cu Miti pt tine, nu pt el. D-aia acum il insel, pt mine. Hai matusa, nu fi sit u
impotriva mea. Daca-i stii ce putin l-am inselat pt cat e de batran…

Matusa: De ce l-ai luat daca era batran? Eu nu te-am obligat.

Elvira: L-am luat pt ca m-am gandit ca fiind mai in varsta, o sa ma iubeasca mai mult, si o sa fiu fericita.
Dar el mi-a facut viata imposibila cu gelozia lui. Atata m-a batut la cap cu inselatul, incat ce-am zis? Daca
tot crede ca il insel, macar sa fie multumit ca e adevarat. N-am crezut totusi, ca o sa ma prinda. Si azi, in
toiul unei crize, am primit un buchet de flori.

Matusa: De la..?

Elvira: De la o carte de vizita…

Matusa: Aha.

Elvira: Si-ti imaginezi scandal dupa. M-a jignit, m-a batut….

Matusa: Te-a batut??

Elvira: M-a batut. Pana adineori eram plina de vanatai. Si acum a plecat prin oras la toate florariile, sa
afle cine mi-a trimis buchetul. Si cum Bebe e cunoscut peste tot…

Matusa: Care Bebe?

Elvira: Vai da greu pricepi bai frate! Bebe…persoana care mi-a trimis florile…Bebe Damian

Matusa: Aaaa! Prietenul ala al vostru…

Elvira: Al nostru? Al lui Miti poate…Asa, ce iti spuneam. O sa afle, o sa faca scandal, cu plame, cu
martori…

Matusa: Da da, scandalul nu trebuie sa iasa. Ne facem de rusine.

Elvira: Sigur ca da. Daca nu ma ajuti, spun tuturor ca esti matusa-mea.

Matusa: Ce flori erau?

Elvira: Camelii. Ce camelii frumoase…

Matusa: Si pe bilet ce scria?

Elvira: Pai, ce scria m-a dat de gol….Reiesea limpede, ca persoana care mi le-a trimis….

Matusa: Inteleg, inteleg. Spune-mi exact ce scria.

Elvira: Scria ceva de genul…cu patima…ca sa le miros…si sa aflu, ca eu sunt pt el…in sfarsit.,..A, uite
cartea de vizita. A pierdut-o Miti. Citeste.

Matusa: Stai sa imi pun ochelarii, ca nu vad.” Floriile astea iti vor spune in soate lor parfumata , toata
dragostea si patima celui ce ti le trimite sip t care esti totul pe lume….”

Elvira: Splendida dedicatie, nu?

Matusa: Da-mi o foaie si un pix.


Elvira: Pt ce?

Matusa: Sa copiez biletul.

Elvira: De ce?

Matusa: Cine stie cand o sa am si eu nevoie de versurile astea…Hai, hai repede, sa nu ne prinda Mitica
ca-l copiez.

Elvira: Imediat. Poftim.

Matusa: Dicteaza-mi.

Elvira: “Florile astea iti vor spune…”

MAtusa: “Florile astea iti vor spune…”

(Si se continua in soapta pana la transcrierea biletului)

Matusa: Asa. Bun. Acum fii atenta ce-ai de facut. Eu plec, il pandesc pe Mitica pana vine. Ma intorc apoi
dupa el. Tu nu m-ai vazut, nu ai vb cu mine, nu stii nimic.

Elvira: Dar de ce toate astea?

Matusa: Las ca stiu eu ce fac. Bine?

Elvira: Bine.

Matusa: Acuma pune biletul unde l-ai gasit, si lasa-l acolo.

Elvira: Gata. (se aude soneria) Asta e Miti! Il recunosc dupa cum suna.

Matusa: Repede, du-te sa deschizi, eu ies prin spate, si nu uita ce ti-am zis! Nicio vorba despre mine!

Mitica(intrand) : Doamna, adevarul a iesit la suprafata. Totusi, poti observa ca sunt calm si in momentul
asta ma port politicos cu tine. Sunt calm, sunt cel mai calm din lume.

Elvira: Miti…Miti… Nu te uita asa la mine, ca ma sperii. Ai o fata de criminal.

Mitica: Am , pt ca o sa fac o crima. Stiu numele celui care ti-a trimis flori. Omul cu care ma inseli.

Elvira: Miti, nu e adevarat! Sunt nevinovata! De la cine sunt florile?

Mitica: Lasa ca stii tu mai bine decat mine. Si nu-ti lua mutra asta de inocenta, ca-mi pierd rabdarea
imediat. Florile pe care le-ai primit au fost cumparate de catre domnul Bebe Damian si trimise aici prin
curier. Aud? N-aud? Nimic?

Elvira: Miti, Miti, nu sunt vinovata…

Mitica: Degeaba. Vinovatia ta s-a dovedit, iar razbunarea mea e programata.

Elvira: Miti ce-ai de gand sa faci?


Mitica: O sa curga sange. Onoarea mea trebuie salvata. Bebe Damian este condamnat la moarte cu
executie instanta,chiar sub ochii tai. Atat am avut de zis. Punct. Si acum te rog sa nu te mai vad. Iesi!

Elvira: Miti! Vino-ti in fire! Esti nebun? Nu stii ce vorbesti?

Miti: Iesi!

Elvira: Miti, o sa regreti tot ce ai facut si tot ce ai zis!

Mitica: Iesi am zis!

Elvira: Bine…ma duc in camera. Adio!

Mitica: Si acum domnule Damian, te astept. Pistolul asta te va pedepsi. N-am sa-ti spun decat atat.
Ticalosule, mi-ai stricat casa. Dar sa stii ca eu, Mitica Dumitrescu, nu iarta. Mainile sus, 1, 2, 3…Pic! (se
aude soneria) El e!

Servitoarea: Dumneavoastra m-ati chemat domnule?

Mitica: Nu, la usa suna cineva. Cred ca este domnul Damian. Invita-l inauntru si tu iesi prin spate.

Matusa: Aoleu. Dar ce faci cu pistolul in mana? Exercitii de tras la tinta?

Mitica: MAtusa, ce surpriza! Numai dumneata mai lipseai! Bine-ai venit!

Matusa: Bine te-am gasit. Dar ce e cu pistolul? Ai vreun duel?

Mitica: M-a ferit Sfantul.

Matusa: Ma gandeam ca te-ai distrat cu nevasta vreunui prieten…si acuma exersezi, smechere…

Mitica: Eu? Sa insel? Fu-gi de-aici, matusa. Eu sunt om serios! Eeee dar ce bine o sa-I para Elvirei cand o
sa te vada!

Matusa: Ssssst! Elvira nu trebuie sa stie ca sunt aici. Ia spune. S-a prins?

Mitica: Ce sa prinda matusa?

Matusa: Farsa….

Mitica: Ce farsa matusa?

Matusa: Farsa frate! Cum? Nu te-ai prins?

Mitica: Eu? Nu, nu inteleg ce vrei sa spui.

Matusa: Ati primit sau n-ati primit astazi dupa pranz, un buchet de flori? Niste camelii splendide, cu un
bilet de dragoste intre ele….

Mitica: Un buchet de…si cu un….n-am primit matusa. N-am primit nimic. De ce ma intrebi?

MAtusa: Prost esti ma! Ce dracu nu pricepi? I-am trimis Elvirei un buchet de flori cu o scrisorica de
dragoste, ca din partea unui amant. Asa…sa-i fac o farsa.

Mitica: Tu ai trimis florile??


Matusa: Eu. L-am pus pe Damian, prietenul ala al vostru sa mi le ia de la o florarie, ca el se pricepe, si le-
a trimis. Nu le-ai primit?

Mitica: Nu stiu nimic…Absolut nimic, matusa. Poate Elvira le-a pprimit, si eu n-am stiut. Pfiu! Da ce-ti
veni matusa sa faci farsa d-astea?

MAtusa: Pai viata fara farse, e ca mancarea fara sare. N-are niciun chichirez.

Mitica: Pfiu phiu phiu!

Matusa: Ce-ai draga? Ce te-ai albit la fata?

Mitica: Ma gandeam cum ar fi fost sa fi prins farsa ….Si zici ca ai trimis un buchet de camelii? Din alea asa
roz?

MAtusa: Da.

Mitica: Mi se pare ca am vazut eu niste chestii d astea pe aici prin casa…Si intre flori era o carte de
vizita?

MAtusa: Da. Pe care scria …Stai asa ca am o copie la mine. Sa imi pun ochelarii. “Florile astea iti vor
spune in soapta lor…”

Mitica: Ingrozitoare farsa domle`! Pacat ca n-a prins!

Matusa: Da…Muream de ras. Era amuzant sa primesti tu buchetul in locul Elvirei. Sa citesti biletul si sa-ti
inchipui cine stie ce. La cum te stiu eu de gelos, iesea un scandal de toata frumusetea.

Mitica: Eu, gelos? Nu ma cunosti matusa! Nu mai sunt gelos!

Matusa: Ei na! De cand ?

Mitica: De azi. Uite. Jur ca de azi inainte ma las de gelozie. Dar a dracu farsa tanti!

Matusa: Buna, nu?

Mitica: Daaaa, sa lesin de ras, nu altceva. Sa te tavalesti pe jos. Sa stii ca si mie imi pare rau ca nu a
prins…Sincer iti spun, parca am vazut niste camelii pe aici…Dar cum eu nu ma bag in treburile Elvirei, nu
le-am dat nicio importanta.

Matusa: E, asta e, nu-I nimic. Data viitoare sper sa prinda farsele.

Mitica: Ba eu as face o lege care sa interzica farsele pe viitor.

Matusa: Pe cele nereusite doar.

Mitica: Da Da. Doar pe cele nereusite.

Matusa: In acest caz, hai sa-I povestim si Elvirei….Sa o si vad, ca imi e dor de ea, ca doar o nepoate am si
eu pe lume.

Mitica: Nu nu nu , matusa. Nu trebuie sa o vezi pe Elvira. Ea a primit probabil florile, deci cu siguranta la
ea a prins farsa. Las-o sa-si faca efectul pana la capat. Lasa-ma pe mine sa o pacalesc.
Matusa: Pai ce, te pricepi tu la farse?

Mitica: Eu?? Sunt regele farselor! Imediat le miros! Si te rog sa-mi promiti ceva. Sa nu-I spui Elvirei ca
florile sunt de la tine. Las-o sa creada ca sunt de la un pretendent anonim. Sa aiba si ea mititica, iluzia ca
in afara de noi, o mai iubeste cineva.

MAtusa: Bun bun, daca vrei tu asa…bine.

Mitica: Promiti?

MAtusa: Promit.

Mitica: Bun. Atunci ascunde-te la mine in birou, si vii cand te chem eu.

Matusa: Ok.

Mitica(singur): Asa farsa mai zic si eu! Pacat…ca n-a prins. Fir-ai a dracului sa fii tanti, cu farsele tale cu
tot! Elviraaaa! Elviraaa!

Elvira: Ce vrei?

Mitica: Ce faceai singurica in camera?

Elvira: Asteptam sa ma omori si apoi sa ma lasi in pace , ca am treaba in oras.

Mitica: Cum sa te omor eu pe tine? De ce sa te omor?

Elvira: Pt ca te insel…ca m-ai prins…

Mitica: Tu ma inseli pe mine? Cine ti-a spus asta?

Elvira: Tu…

Mitica: Elvira…uita-te le mine…ce vezi?

Elvira: Vad un monstru care ma terorizeaza cu gelozia, care ma banuieste, care ma jigneste….

Mitica: Si altceva nu vezi? Nu vezi ca rad ? uita-te cum rad! Haha (rade sinistru)

Elvira: Cinicule.

Mitica: Rad de numai pot.( Rade crescendo din ce in ce mai fals)

Elvira: Esti nebun.

Mitica: Rad de ma prapadesc.Ei bine ce sa-ti spun, nu ma asteptam sa iasa atat de perfect. Mare inventie
si farsele astea.

Elvira: Care farsa?

Mitica: Farsa cu florile.

Elvira: Nu inteleg…

Mitica: Pai cum sa intelegei , daca nu stii despre ce vorbesc?


Elivira: Ce sa stiu?

Mitica : Cine ti-a trimis florile si scrisoare de dragoste? Cine te iubeste atat de tare…. Si pentru cine esti
totul pe lumea asta?... Stii?

Elvira: Sigur ca stiu…. Bebe… Nu mi-ai spus tu ca ai aflat?

Mitica: Am mintit.

Elvira: Ai mintit? Nu mi-a trimis Bebe florile?

Mitica: Nu. Bebe habar nu are. E un fraier care nu e capabil sa dea bani nici pe o floare.

Elvira: Chiar asa, ma miram si eu. Dar atunci cine mi le-a trimis?

Mitica: Un om care te iubeste, care e mort dupa tine si care e dat dracu` la farse.

Elvira: Tu?

Mitica: Eu! Eu! Eu! Eu , care sunt nebun dupa tine, eu pt care esti totul pe lumea asta, eu sunt omul cu
care ma inselai, ai inteles? Eu, in carne si oase, eu in persoana! Am vrut sa te incerc, sa ma conving o
data pt totdeauna ca esti o femeie cisnstita, un inger al cuminteniei, o madona a virtutii, o martira a
casniciei…si m-am convins. Iarta-ma scumpa mea, ca am indraznit sa te banuiesc, ca un dobitoc, ca te-
am suparat, ca a trebuit sa imi joc rolul cu atata asprime…Am facut-o doar pt linistea casei noastre, pt
fericirea casniciei noatre, si a dracului sa fie, uite ca zic vorba mare…care ti-o mai face de azi incolo vreo
scena de gelozie!...