Tema zilei: Iarna

Educator: Sirbu Ecaterina

Grupa: medie (4-5 ani)

Domeniile de activitate: Științe și tehnologii, Limbaj și comunicare

Dimensiunile: Educație pentru mediu, Educație pentru limbaj și comunicare

Unități de competențe:

1.1. Evidențierea semnelor caracteristice fiecărui anotimp. (EM)

2.2. Observarea diferitor procese, fenomene, relații, componente ale mediului înconjurător.
(EM)

2.2. Alcătuirea de întrebări şi răspunsuri simple în diferite situaţii de comunicare. (DLC)

2.5. Formularea enunțului, respectând ordinea corectă a părților de propoziție.(DLC)

Obiective operaționale:

La sfârșitul activității copii vor fi capabili:

Cognitive:

- să recunoască în baza imaginilor îmbrăcămintea potrivită anotimpului iarna.

- să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.

Psihomotorii:

-să participe alături de eduactor la jocul găsește căciula, mănușa.

- să construiască un om de zăpadă.

Socio-afective:

-să participe cu plăcere la activitățile propuse de educator.

- să-și exprime stările afective față de acest anotimp.

Tema zilei: Topirea gheței-experiment

Educator: Sirbu Ecaterina

Grupa: medie (4-5 ani)

Domenii de activitate: Sănătate și motricitate./ Științe și tehnologii

Dimensiuni:Formarea reprezentărilor elementare matematice/Educația pentru mediu/

Educație fizică

Unității de competență:

2.1. Dezvoltarea vitezei de reacție în cadrul exercițiilor și jocurilor care necesită reacții prompte la
semnalele auditive și vizuale

2.2. Numărarea până la 3 (5) în șir crescător și descrescător.

2.3. Raportarea numărului la cantitate și invers.

1.2. Aprecierea starii vremii, utilizind semnele conventionale.

1.3. Explicarea acțiunii factorilor mediului asupra organismelor

Obiective operaționale:

La sfârșitul activității copii vor fi capabili:

Cognitive:

-să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoarela

recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea;

Psihomotorii:

-să mânuiască cu grijă materialul didactic în cadrul experimentului ;

- să-şi formeze o ţinută corporalăcorectă(în poziţia stand, şezând şi în deplasare;

Socio-afective:

-să manifeste plăcere față de activitățile de matematică

Activității pe centre de interes:

Alfabetizarea: „Povestea fulgului de nea”

Sarcini: povestește pe baza imaginilor evenimentele povestiri
Arta: „Fulgii de nea”-modelare
Sarcini: modelează fulgii de nea
Joc de masa: jumătatea fulgilor
Sarcini: Caută jumătățile de fulgi după formă
NISIP ȘI APĂ: „Bulgări mari și bulgări mici”
Sarcini: formează bulgări din nisip și apă
Tema: Mărul-observare
Grupa: medie (4-5 ani)

I. Vine zâna iarnă ca moment de surpriză cu un coș de mere. Și împarte câte un măr
la fiecare copil
II. Educatoarea adresează întrebări:
-Ce ați primit?
Educatoarea are o minge și un măr
-Priviți și spuneți: cum este mingea?
-Ce colare are mărul din mâna mea?
-Este mărul asemănător cu mingea?
-Să vedem dacă mărul se rostogolește ca și mingea!
-Apropiați mărul de nas și trageți bine aer în piept. Ce simțiți?
-Vă place mirosul de măr?
-Să ridice toți copiii mărul care are aceași culoare (roșu, galben, verde)!
III. Educatoarea cu copii observă și constată:
‐Mărul este…(roșu, galben, verde)
‐Mărul este rotund.
‐Mărul este tare.
‐Mărul are miros plăcut.
‐Mărul are gustul dulce‐acrișor.
IV. Se realizează prin jocul ”Spune mai departe”
Mărul are culoarea….. Mărul se rostogolește pentru că este….. Când îl apăsăm cu
degetele simțim că este…etc
și continuăm cu descoperirea și denumirea părților componente ale mărului: coajă,
miez, semințe, codiță. Din semințe crește pomul………
Educatoarea începe să taie mărul cu cuțitul. Curăță coaja și o arată copiilor.
-Ce fac eu acum?
-Cu ce este acoperit mărul?
-Cum este coaja marului dacă o pipăiți? Mărul are coaja subțire
Se cere copiilor să indice cu degetul care este coaja și care este miezul. Se trece
apoi la intuirea sâmburilor.
-Ce se află în mijlocul mărului?
-Luați în mână un sâmbure și apăsați-l!
-Spuneți cum este? Sâmburele este mic și tare
 -De unde culegem merele?
-Dacă nu avem livadă?
-De ce le cumpărăm?
-Ce pregătesc mamele voastre din mere?
V. Se prepare suc din mere și servesc toții copii  dar nu 
înainte de a atrage atenția încă odată că  înainte de a fi consumate, 
merele se spală,  pentru că altfel ele pot să ne îmbolnăvească.
Mod de consumare: crude, compot, plăcintă, gem, suc de mere.
Educatoarea invită un copil să arate compotul, gemul și sucul.
VI. Educatoarea face o generalizare:
Merele se culeg din măr, care crește în grădină sau în livadă-un loc cu mulți pomi
care sunt îngrijiți de oameni care să dea roade bogate. Pomii cresc din semințe
puse în pământ. Din semințe crește pomul, în pom pe crenguțe cresc muguri, din
muguri florile, iar din flori se fac merele. ”Copii, trebuie ca și voi să iubiți pomii,
plantele, natura, să nu rupeți crengile copacilor, să păstrați curățenia, să îngrijiți
florile, copacii și să le protejați”
 TERENUL GRADINITEI

1. Completati un tabel, inscriind cite 5 exemple de plante ce pot fi intilnite pe terenul

gradinitei de copii, clasificindu-le in trei grupuri:

Plante ierboase Arbusti Arbori

1. Petunii 1. Alun 1. Stejar
2. Gălbenele 2. Coacăză 2. Brad
3. Crin 3. Liliac 3. Molid
4. Trandafir 4. Macieș 4. Nuc
5. Dalia 5. Mere 5. Arțar

2. Descrieti cerintele stiintifico-metodologice de amenajare a unei florarii de pe

terenul gradinitei.

Cerintele stiintifico-metodologice de amenajare a unei florarii de pe terenul gradinitei reesind

din conditiile terenului a gradinitei. Dacă terenul este mare, se creează o florărie mare,
folosind cele mai răspândite forme de plantaţii de flori: straturi, răzoare, gazoane. Pentru
aspectul plantaţiilor de flori o importanţă mare o are alegerea corectă a plantelor din punct de
vedere decorativ (înălţimea, forma, coloraţia, epoca înfloririi), precum şi necesităţile lor faţă
de principalii factori ecologici – lumina, umezeala, solul. Formele straturilor de flori pot fi
diferite: rotundă (rond), triunghiulară, stelată. Se ţine cont de asemenea şi de dimensiunile
straturilor, care trebuie să permită copilului să ajungă cu mâna la mijlocul lor. Diametrul cel
mult de 70 cm. Răzoarele reprezintă nişte straturi de flori lungi şi de-a lungul cărăruile,
terenurilor de joc, în apropierea clădirilor. Lăţimea răzoarelor este egală de regulă cu 50-80
cm, lungimea – 2,0 m. Cărăruile din florărie se fac cu lăţimea de 1-1,5 m, puţin mai înalte la
mijloc, bine bătătorite, presărate cu nisip sau semănate cu amestecuri pentru gazoane verzi.
Straturile de flori şi răzoarele se înseamnă pe pământ cu ajutorul unui şnur şi al ţăruşilor.
Pentru a schimba un rond în centrul lui se bate un ţăruş, de care se leagă o sfoară cu lungimea
egală cu raza rondului, iar de celălalt capăt al sfoarei se leagă al doilea ţăruş cu ajutorul căruia
se face un cerc. După ce se înseamnă toate straturile şi răzoarele se sapă pământul şi se
nivelează cu greblele. Straturile şi răzoarele trebuie să fie cu 5 cm mai înalte decât cărăruile.
Ele se conturează cu partea opusă a greblelor.

Plante floricole şi decorative se aleg în aşa fel, ca straturile să fie necontenit acoperite cu flori
de la începutul primăverii până la sfârşitul toamnei. Ca să avem primăvară devreme straturi
cu flori, se sădesc toamna direct pe teren deschis plante bulb-lalele, narcişi sau se seamănă în
luna iulie a anului precedent pansele, nu-mă-uita, bănuţi iar primăvara devreme ele se
răsădesc pe strat unde urmează să crească de aici înainte. După ce înflorirea acestor plante ia
sfârşit pe aceleaşi straturi se plantează răsadul plantelor ce înfloresc vara. Plantele de nu-mă-
uita se scot complet, iar lalelele şi narcişii se lasă pe loc. Pe răzor plantele se sădesc în
rânduri. In rândul întâi chiar la marginea drumului pot fi sădite ciuboţica-cucului, în rândul al
doilea – stingeneii sau brumărelele perene, în rândul al treilea – gherghinele sau nemţişorii.
La alegerea asortimentului de plante floricole se va mai ţine cont şi de faptul, ca ele uşor să
poată fi îngrijite, să aibă flori de diferite forme şi culori, miros plăcut şi verdeaţă vie. Plantele
floricole şi decorative după durata perioadei de vegetaţie pot fi anuale, bienale şi perene.
Plantele anuale cresc, înfloresc, formează seminţe şi se usucă în anul în care se seamănă. De
regulă, pentru amenajarea florăriilor se folosesc plante floricole anuale.

3. Selectati din Curriculumului pentru educatie timpurie, virsta 5-7 ani unitatile de
competenta, care pot fi realizate prin intermediul terenului gradinitei de copii: