Întroducere

Industria carnii este una din ramurile de baza ale industriei alimentare si are ca obiect obtinerea carnii
si valorificarea carnii pentru consum direct sau prelucrarea in preparate si conserva din carne.
In vederea realizarii de produse corespunzatoare sub aspect calitativ si al diversitatii de sortimente,
industria carnii trebuie sa aiba in vedere cerintele consumatorului si exigentele exportului.
Intreprinderile de prelucreare a carnii sint raspindite pe tot cuprinsul tarii, pentru asigurarea
aprovizionarii populatiei cu carne proaspata, pe plan local, in conditii optime. In acest fel se elimina
translocarile de animale pe distante mari,evitindu-se pierderile in greutatea vie a animalelor si se reduc
cheltuielile de transport.
Pentru imbunatatirea productiei s-au introdus linii tehnologice noi la nivelul tehnicii mondiale. S-a
organizat productia pe baze stiintifice cu scopul de a valorifica integral si in conditii cit mai economice
intreaga MP de origine animala destinata consumului uman. De aici a rezultat si necesitatea sporirii gamei
de sortimente atit pe consumul intern cit si pentru export.
In aceste conditii se impugn exigente cit mai crescute pentru cei care se ocupa cu prelucrarea
si controlul popular acestor produse, pentru ca sa-si pasteze calitatea integrala sis a nu pericliteze
sanatatea consumatorilor.
În ultimile doua decenii managerii s-au confruntat cu probleme care au existat anterior. Ca
urmare a progreselor în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, a globalizarii pieţei şi creşterii numarului
competitorilor de clasă mondială, organizaţiile au trebuit sa-şi îmbunătaţească rapid activitatea lor
pentru a fi competitive.
Planificarea afacerilor este una din cheltuielile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi a
activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor
necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat.
Deşi managementul eficient începe întotdeauna cu planificarea, majoritatea întreprinderilor
ignoră necesitatea elaborării unui plan de afaceri sau îi acordă o importanţă minoră. Incertitudinea şi
instabilitatea economică, dependenţa mare de mediul extern, lipsa de resurse şi cunoştinţe crează mari
dificultaţi în crearea obiectivelor propuse în plan şi provoacă o atitudine sceptică a antreprenorilor faţă
de planul de afaceri în special şi de planificarea în general. Cu toate acestea studiul experţilor
occidentali au demonstrat că una din cauzele importante ale nivelului scazut de supraveţuire a
întreprinderilor micului bussiness este lipsa unor planuri strategice care ar permite coordonarea
activităţilor şi alocarea eficientă a resurselor disponibile. De aceea este foarte important ca planul de
afaceri dintr+un document formal să devină un instrument managerial, care poate fi utilizat de
antreprenor pentru evaluarea situaţiei curente şi determinarea etapelor şi resurselor necesare, pentru
realizarea cu succes a obiectivelor şi scopurilor întreprinderii.
La întreprindere planificarea îndeplineşte un loc subordonat, problema ei constînd în depunerea
unui efort pentru atingerea scopului anumit.
Influenţa principală asupra caracterului planificării o are condiţiile social- economice, şi în
primul rind- forma de proprietate asupra capitalului.
 De la calitatea planificarii depinde activitatea în viitor a întreprinderii şi atingerea scopurilor ei,
cît de efectiv vor fi utilizate resursele.
Clariatea unui plan de afaceri va prezenta de asemenea fundamental iniţiative de îmbunătaţire a
activităţii organizaţiei indiferent dacă este vorba de implementarea unui proces de îmbunătaţire
continuu prin managementul calitaţii sau prin alte eforturi radicale de restructurare a firmei.
Pentru a ridica nivelul de planificare şi de conducere a întreărinderii, pentru ca întreprinderea să
se folosească mai bine de procesul tehnico-ştiinţific, statul trebuie să elaboreze nişte masuri care ar
permite o mai bună situaţie în viitor pentru dezvoltarea întreprinderii.
Un plan bine gindit poate constitui cale spre succes, arătînd fiecărei persoane cum poate contribui
la obţinerea acestuia. Procesul de planificare în sine poate avea o contribuţie importantă la formarea de
noi idei, la înţelegerea fenomenului concurenţial, la atragerea şi implicarea managerilor, fiind în
acelaşi timp o parte integrantă din efortul de comunicare şi mobilizare.
 1. Caracteristica întreprinderii.
Pentru fabricarea sortimentului descris în lucrarea dată, au fost folosite
tehnologii de producere larg răspîndite, ce asigură pregătirea produselor de calitate înaltă.
În legătură cu faptul că la momentul dat, piaţa acestor produse este supraîncărcată cu produse de
calitate proastă (tehnologia de producere a acestor produse nu corespunde normelor în vigoare),
considerăm că producţia produsă în cadrul acestor linii tehnologice va fi larg întrebată, creînd o
concurenţă demnă produselor de o calitate mai joasă şi analogică. Faptul dat se lămureşte prin folosirea
produselor naturale în procesul de producere, fără orice adaos de natură sintetică (nenaturală).
Materia primă achiziţionată conform reţetelor este folosită raţional pentru fabricarea întregului
sortiment. Reeşind din acest fapt se trage concluzia următoare- că producerea este rentabilă, economic
efectivă si în stare de concurenţă pe piaţă.
În lucrarea dată este descrisă proiectarea unei întreprinderi ce produce următorul sortiment de
salamuri:
 Salam crud-afumat de tip “Braunshveiskaia”,
 Salam semi-afumat „Umanscaia”
 Salam crud-afumat “Mozaic”.
Secţia se proiectează ca să fie autonomă, deci în secţie se proiectează toate încăperile şi utilajele
necesare pentru producerea de bază, şi se uneşte cu toate comunicaţiile inginereşti.
Se prevăd 4 camere frigorifice, una pentru refrigerare şi păstare a materiei prime în stare
refrigerată, a doua pentru păstrarea materiei prime în stare congelată, a treia pentru sararea si
maturarea produselor si ultima pentru depozitarea produsului finit. Camera pentru păstarea materiei
prime este dotată cu căi aeriene, care sunt unite cu camera de prelucrare a meteriei prime unde
semicarcasele sunt supuse tanşării,dezosării şi alegerii care sunt prevăzute de instrucţiunea
tehnologică. După prelucrare materia primă este îndreptată în sectia de mezeluri unde o parte este
sarată si indreptată la maturare, alta este supusă prelucrării în continuare pin la fabricare aprodusului
finit.
Utilajele instalate în secţie sunt alese în aşa fel ca să uşureze lucrul la fiecare etapă a fluxului
tehnologic şi corespund tuturor cerinţelor faţă de utilajul modern. Alegerea instalaţiilor a fost efectuată
în corespundere cu parametrii fluxului tehnologic si a sortimentului mai multor firme producătoare de
utileje, alegindule pe cele mai eficiente producţiei planificate.
 2. Planul de producere şi realizare a producţiei
Producerea şi realizarea producţiei este compartimentul principal al planului.
În baza indicatorilor compartimentului dat se elaboraeză celelalte compartimente ale planului. Planul
de producere şi realizare se elaborează în expresie naturală şi valorică.
În baza indicatorilor naturali, nomenclatura şi sortimentul producţiei, se planifică necesarul în
resurse economice pentru atingerea obiectivelor prevăzute.
Volumele de producţie planificate în expresie naturală trebuie argumentate în baza capacităţii de
producţie al întreprinderii ce exprimă cantitatea de producţie maximă ce se poate fabrica într-o
perioadă dată, în condiţiile folosirei depline a utilajelor existente în corespundere cu regim optim de
lucru şi de organizare a proceselor de producţie.
Tabelul 1
Planul productiei pe sortimente
Nr. de Producţia u.m. Planul annual,
ordine in expresie naturala
1. “Braunshveiskaia”, t 318

2. “Umanscaia” t 212

3. “Mozaic” t 132.5

Total t 662.5

Întreprinderea proiectata va lucra intr-un schimb,durata căruia este de 8 ore,intr-un an avem 265
zile lucratoare.
Dupa planificarea indicatorilor naturali al programului de producţie se elaborează indicatorii
valorici. În baza planului de producţie se calculează volumul vînzarilor nete.
Tabelul 2
Calculul vinzărilor nete
nr Produsul u.m Planul anual Pret current Suma
lei/kg mii lei

1 “Braunshveiskaia”, t 318 132 41976

c-a 1200
2 “Umanscaia” t 212 68 14416
s-a 0.800
3 “Mozaic” t 132.5 128 16960
c-a 0.500
Total 73352
 3. Calculul necesitaţii în resurse materialo-energetice
În acest compartiment se calculează necesitatea în unitaţi naturale şi valorice
ale resurselor materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producţie: materie
primă,materiale principale şi auxiliare, apă, energie termică, şi electrică, frig etc.
Calculele materiei prime şi auxiliare se efectuează in baza normelor progresive de producţie
dintr-o unitate de materie primă materiale principale prevăzute în schema tehnologică ale proiectului.
Preţurile pentru o unitate de resurse materialo-energetice de piaţă la momentul elaborarii proiectului.
Aprovizionarea- constituie totalitatea de operaţiuni, care permit unitaţii economice să dispună de
bunurile economice şi serviciile necesare desfăşurarii în condiţii optime activitaţii ei.
Calculul valoric al resurselor materialo-energetice se efectuează în următorul tabel.
Tabelul 3
Calculul resurselor materialo-energetice

Nr. Tipul de resurse u. m Pret P-u o unitate de produs P-u pentru tot volumul
materialo-energetice pentru o 1t de produs
unitate Norma de Suma in lei Cantitatea Suma,
consum mii
lei
“Braunschveiscaia
1 Carne de bov.calI Kg 78.900 450 35505 143100 11290.59
2 Carne de porc.ng Kg 77.600 250 19400 79500 6169.2
3 Slanina Kg 50.600 300 15180 95400 4827.24
4 Sare de bucatarie Kg 1.200 35 42 11130 13.356
5 Nitrit de natriu Kg 32.000 0.01 0.32 3.18 0.1
6 Zahar tos Kg 9.500 2 19 636 6.04
7 Piper negru Kg 6.960 0.1 0.696 31.8 0.22
8 Cardamon Kg 10.4 0.03 0.312 9.54 0.099
9 Membrane m 6 1235.8 7414.8 392984.4 2357.9
10 Energie electrica k 2.03 200 406 63600 129.1
11 Apa m3 16 20 320 6360 101.76

Total 24919.36
“Umanscaia”
1 Carne de bov.calI Kg 78.900 110 8679 23320 1839.9
2 Carne de bov.calII Kg 63.900 350 22365 74200 4741.4
3 Slanina Kg 50.600 230 11638 48760 2467.25
4 Crohmal Kg 2.500 20 50 4240 10.6
5 Sare de bucatarie Kg 1.200 22 26.4 4664 5.6
6 Nitrit de natriu Kg 32.000 0.075 2.368 15.9 0.5
7 Zahar tos Kg 9.500 2 19 424 4.03
8 Piper negru Kg 6.960 0.1 0.696 21.2 0.14
9 Cardamon kg 10.400 0.03 0.312 6.36 0.066
10 Membrane m 6 1235.8 7414.8 261989.6 1571.93
11 Energie electrica kw 2.03 200 406 42400 86.07
12 Apa m3 16 20 320 4240 67.84

Total 10795.33
 “Mozaic”
1 Carne de bov cal.I Kg 78.900 450 35505 59625 4704.4
2 Slanina Kg 50.600 550 27830 72875 3687.4
3 Sare de bucatarie Kg 1.200 35 42 4637.5 5.56
4 Nitrit de natriu Kg 32.000 0.01 0.32 1.325 0.042
5 Zahar tos Kg 9.500 2 19 265 2.52
6 Piper rosu; Kg 3.540 0.1 0.354 13.25 0.047
7 Piper Aromat Kg 20.200 0.1 2.02 13.25 0.267
8 Usturoi praf Kg 3.300 0. 2 0.66 26.5 0.087
9 Membrane m 6 1235.8 7414.8 163743.5 982.46
10 Energie electrica kw 2.03 200 406 26500 53.79
11 Apa m3 16 20 320 2650 42.4

Total 9478.97

Total=45193.66 mii lei

4. Planul muncii şi al cadrelor

În acest compartiment trebuie de calculat:
 Personalul industrial productiv pe categorii;
 Fondul total de salarii;
 Salariul madiu lunar al unui lucrator.
Planul muncii şi al salarizării trebuie să asigure îndeplinirea anumitor sarcini, printre care:
 Asigurarea ritmurilor stabile şi înalte ale creşterii productivităţii muncii;
 Asigurarea folosirii raţionale a resurselor de muncă;
 Perfecţionarea metodelor de remunerare a muncii pornind de la cantitatea şi calitatea lucrului
efectuat.
La nivelul întreprinderilor fondul de remunerare reprezintă totalitatea sumelor necesare pentru
acordarea drepturilor băneşti personalului în măsura în care fiecare a contribuit sub aspect calitativ şi
cantitativ la realizarea sarcinilor întreprinderii.
Numarul de muncitori principali necesari pentru producerea sortimentului planificat il determin
dupa formula:
VP  M
Nm 
Fef  k

unde: VP- volumul total de productie;

M- manopera om-ore,cit timp pierde un om pentru a produce 1t de salam;
Fef- fondul efectiv de timp;
k- coeficientul de utilizare a liniei de producţie.
Sortimentul planificat se produce pe o linie tehnologica, astfel calulele numarului muncitorilor cit
şi salariul se va face pentru aceste trei produse impreuna.
 Nm=662.5*55/0.9*1921=13persoane.
Tabelul 4
Personalul industrial productiv pentru o linie de producere
Nr. Calificare Personalul pe Nr.de schimb Personalul efectiv
schimb
1 Operator la receptie 1 1 1
2 Transare,dezosare,alegere 2 1 2
3 Operator la wolf 1 1 1
4 Operator la cuter 1 1 1
5 Operator la sprit 2 1 2
6 Muncitor la legare 2 1 2
7 Operator la termocamera 2 1 2
8 Depozitare 1 1 1
9 Livrare 1 1 1
Total 13

Tabelul 5
Calculul salariului total pentru sortimentul planificat
Nr. calificare Tarif Fond de Salariu Salariu Nr. Salariul
lei/ora timp tarifar,lei premial,% muncitorilor totat,lei
efectiv
1 Operator la
receptie 10.25 2120 21730 2173 1 23.903
2 Transare,
dezosare,
alegere 9.40 2120 19940 1994 2 43.868
3 Operator la wolf
9.24 2120 19588.8 1958.88 1 21.548
4 Operator la cuter
11.24 2120 23828.8 2382.88 1 26.211
5 Operator la sprit
9.20 2120 19504 1950.4 2 42.909
6 Muncitor la
legare 9.0 2120 19080 1908 2 22.896
7 Operator la
termocamera 8.0 2120 16960 1696 2 20.352
8 Depzitare 9.5 2120 20140 2014 1 22.154
9 Livrare 8.34 2120 17680.8 1768.08 1 19.449

10 Total 13 243.290
Cas=72.987 mii lei
 Tabelul 6
Lista de state a personalului de conducere a întreprinderii
Postul Numarul de Salariul lunar, Lunile lucrate Salariul total,
unitati dupa state Lei mii lei
Director 1 7000 12 84.000
Contabil 1 5000 12 60.000
Mecanic 1 2700 12 32.400
Electric 1 2500 12 30.000
Laborant 1 3800 12 45.600
Microbiolog 1 3600 12 43.200
Servitoare 2 1500 12 36.000
Sofer 2 2500 12 60.000
Hamal 3 2000 12 72.000
Paznic 6 1800 12 129.600
Tehnolog 1 4500 12 54.000
Maistru 2 4000 12 96.000
Sef pe depozit 1 1900 12 22.800
Total 23 42800 12 765.600

Cas=229.68 mii lei

Determinind numărul lucrătorilor, trebuie de calculat fondul total de salarii.

Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fondul principal şi fondul suplimentar de
salarii.
În fondul principal de salarii se include:
 Fondul tarifelor de salarii;
 Prime din fondul de salarii;
 Suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte;
 Suplimente pentru condiţii grele, dăunătoare de muncă;
 Alte suplimente.
În fondul suplimentar de salarii se include:
 Plăţi pentru concediu;
 Alte plăţi prevăzute de legislaţie.
Pentru a determina fondul de salarii principal, este necesar de a aduna la fondul tarifar
suplimentele nominalizate mai sus de salarii. Mărimea acestor suplimente se stabileşte în procente
către plata după tarif şi sunt primite în calcule, cum s-a stabilit la întreprindere. Mărimea salariului
suplimentar se stabileşte în procente de la salariul principal şi variază între 8-10%.
Fondul de salarii al altor categorii de lucrători (specialişti şi conducători) se planifică în faza
salariilor lunare de funcţii şi numărul de luni lucrate pe an.
Numărul total de lucrători pe categorii şi fondul lor de salarii se prezintă în următorul tabel.
 Tabelul 7
Personalul întreprinderii şi fondul total de salarii
Categoria lucratorilor Numarul Fondul total de salarii, mii lei
 Personalul de conducere
si
nuncitorii auxiliari 23 765.600
 Muncitori de baza 13 243.2894
Total 36 1008.8894
Cas=302.667 mii lei

5. Planul financiar.
Acest compartiment este cheie, deoarece pe baza lui se determină eficienţa proiectului.
În activitatea de planificare şi analiză este necesar de a cunoaşte structura costului de producţie,
adică elementele componente ale cheltuielilor de producţie şi ponderea fiecărui element în parte în
totalul cheltuielilor ce compun costul de producţie respectiv.
În corespundere cu conţinutul economic cheltuielile ce formează costul de producţie se grupează
astfel:
I element- cheltuieli materiale, inclusiv combustibilul şi energia livrată din altă parte. În acest
element se include valoarea materiei prime,materialelor de bază, auxiliare, semifabricatelor,
combustibil, energie, ambalaj şi materiale de ambalaj,valoarea resurselor naturale utilizate (apă).
Valoarea resurselor materiale se includ în cheltuieli după preţul real de cumpărare şi se întroduc în
costul producţiei fără impozitul pe valoarea adăugată.
II element- cheltuieli pentru retribuirea muncii. Reflectă cheltuielile pentru remunerarea muncii,
calculată după tarife, adaosuri, premii,plata concediilor (salariul suplimentar).
III element- cotizaţiile pentru asigurări sociale de stat. Reflectă defalcările organelor asigurării
sociale.
IV element- uzura mijloacelor fixe, arata suma cotelor de amortizare( pentru restabilirea totală a
mijloacelor fixe).
V element- alte cheltuieli: cheltuieli de reclamă,reparaţia MF, de deplasări, reprezentative, pentru
pregătirea cadrelor, pentru plata % creditelor bancare.
Clasificarea cheltuielilor după elemente economice este necesară pentru calcularea cheltuielilor
pe întreprindere în total.
Profitul reprezintă partea suplimentară a valorii care se obţine în urma efectuării unui ciclu de
producţie şi este sursa principală pentru dezvoltarea de mai departe a întreprinderii.
Profitul poate apărea pe trei direcţii de activitate ale întreprinderii:
 Profit din activitatea de bază sau activitatea operaţională, care este cel mai important fel de
profit;
 Profitul activitatea investiţională;
 Profitul din activitate financiară.
 Felurile de profit sunt următoarele şi se calculează astfel:
1. profitul brut- acel profit care se obţine prin diferenţa dintre vinzările nete şi costul
vinzărilor;
2. profitul perioadei de gestiune- acel profit care se supune impozitării (profitul pină la
impozitare);
3. profitul net- diferenţa dintre profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare şi
cheltuielile pe impozitul pe profit, care rămîne la dispoziţia întreprinderii.
Impozitul pe profit pe anul 2009 va fi „0”, deoarece vor fi alegerile parlamentare,creindu-se facilitati
pentru noii intreprinzatori.
Tabelul 8
Calculul profitului întreprinderii
Nr. Indicatorii u.m. Valoarea indicatorilor
1 Vinzările nete mii lei 73352
2 Costul vînzărilor inclusiv: mii lei 53840.4
- cheltuieli materiale directe; 45193.66
- cheltuieli pentru salarizare; 1008.8894
- defalcări în fondul social; 302.667
- cheltuieli de producţie 7335.2
indirecte.
3 Profit brut mii lei 19511.6
4 Cheltuieli de perioadă: mii lei 5384
- cheltuieli administrative; 2153.6
- alte cheltuieli administrative 269.2
- cheltuieli comerciale. 2422.8
5 Profitul pină la impozitare mii lei 14127.6
7 Impozit pe profit mii lei 0
8 Profitul net mii lei 14127.6
 6. Eficienta investitiilor
Calculul necesitatii in investitii capitale pentru construirea in intreprinderi se efectueaza in baza
normativelor investitiilor capitale specifice si a capacitatii de productie proiectate.
Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstructie se efectueaza in tabelul urmator.

Tabelul 9
Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstructia intreprinderii
Nr. Denumirea Model Nr. Pret,lei Suma,mii lei
1 Wolf BOOM-155 1 60000 60.000
2 Cuter Malocut-300 1 750000 750.000
3 Malaxor Inwestpool-PW-600 1 45000 45.000
4 Masina de umplut (sprit) Compomini-1500 1 21000 21.000
5 Generator de gheata SCOTSMAN MF 82 1 23500 23.500
6 Clipsator Technnopack KOCT 90 1 11000 11.000
7 Termocamera universala ACCK-1E 3 320000 960.000
8 Masa inox AIBP-00.010 4 10000 40.000
9 Cintar aerian VT-500 1 3000 3.000
10 Cîntar platformă РП-1Ц-ВМ 2 4500 9.000
11 Cîntar de masă MOGUNT78 2 2800 56.000
12 Cărucioare Cimber 10 500 5.000
13 Masă pentru legarea ЯЗ-ФСК 3 6000 18.000
salamului
14 Rame ПЛ-352-А 10 3800 38.000
15 Stilaj pentru condimente 221-ФО-15,07 2 2500 5.000
16 Rame pentru maturarea 221-ФО-1,531 7 3800 26.600
cărnii
17 Dispozitiv de ridicare ЯЗ-ФЮД-02 2 3500 7.000
18 Lăzi pentru tocătură RT-25 25 100 2.500
Total cheltuieli capitale 1405.600

 cheltuielile pentru transportarea si montarea utilajului se calculeaza in % de la pretul

utilajului.

Termenul de recuperare al cheltuielilor capitale se calculeaza dupa formula:

Tr=CC1/π,
unde: Tr- termenul de recuperare al cheltuielilor capitale;
CC1- cheltuieli capitale totale;
π- suma profitului anual al intreprinderii noi( dupa reconstructie).
Tr=(1405.6+37800)/14127=2.77 ani
In calitate de surse de finantare a cheltuielilor capitale pentru reconstructie pot fi folosite:
 profitul net;
 amortismentul;
 credite;
 investitii.
 Tabelul 10
Calculul chiriei pentru suprafata de productie
Suprafata inchiriata,m2 Pretul 1 m2, Suma pe o luna, Suma pe an,
pe o luna,lei mii lei mii lei
630 5000 3150 37800

Aceasta valoar econtribuie direct la formarea costului productiei,astfel ea este introdusa la

cheltuielile directe materiale.
In planul financiar se efectueaza calculul indicatorilor eficientei activitatii intreprinderii.
Rentabilitatea indica raportul dintre profit si cheltuieli pentru o perioada daterminata:
- rentabilitatea de productie-------Rpr=Пn/Cht=14127.6/53840.4=0.26
- rentabilitatea vinzarilor-----------Rvz=Пn/VN=0.19

Concluzie
Indicatorii tehnico-economici de baza ai intreprinderii

Tabelul11
Tabelul de totalizare a indicatorilor tehnico-economici principali ai intreprinderii proiectate
Nr Indicatorii u.m. Valoarea indicatorului
1 Vinzari nete mii lei 73352
2 Volumul productiei inclusiv: t 662.5
- salam c-a
„Braunchveiscaia”; t 318
- salam s-a„Umanscaia”; t 212
- salam c-a „Mozaic”. t 132.5
3 Personalul intreprinderii inclusiv: Persoane 36
- personal industrial 13
productiv;
- personal administrativ. 23
4 Fondul total de salariu mii lei 1008.88
5 Costul productiei mii lei 59224.4
6 Impozitul pe profit mii lei 0
7 Profitul net mii lei 14127
8 Rentabilitatea productiei % 26
9 Rentabilitatea vinzarilor % 19
10 Salariu mediu lunar lei 1560
10 Cheltuieli la 1leu PM bani 81
10 Perioada de recuperare a cheltuielilor ani 2.77
capitale
 Bibliografie:
1. Nicolae Ciornii, Ilie Blaj „Economia firmelor contemporane”, Chisinau, 2003.
2. Ala Cotelnic „Managementul unitatii economice”.
3. E.Hriscev „Managementul firmei”.
4. Indrumar „Managementul in industria alimentara”.
5. Indicatii metodice pentru proiectul de an „Planificarea activitatii economice”.
6. Cataloagele de produse ale firmelor distribuitoare de condimente si utilaj „Condiviv” si
„Moguntia” .