STUDIU DE CAZ SI PLAN DE INTERVENSIE PENTRU O SITUATIE DE CRIZA EDUCATIONALA LA SCOALA CU

CLASELE V-VIII BALCAUTI

1.Contextul problemei

Situația o fost semnalata la Scoala Generala cu clasele V-VIII- Balcauți la clasa a-VIII-a o clasa de alfel
foarte buna cu copii foarte silitori și cu rezultate ale unor copii foarte bune la olimpiada de limba
ucrainiana.In aceasta clasa 3 elevi Magorca Marius,Odoviciuc Ioan si Smigherschi Vasile au comis mai
multe furturi din clasa,furturi repetate care in cele din urma au fost intrerupte atunci cand aceștia au
fost suprinsi de catre profesorul de educație fizica,cand furau bani din portofelul a 2 elevi din clasa ..De
precizat este faptul ca acest professor era 454b14e de serviciu pe școala .Aceasta suprindere in flagrand
a celor 3 elevi care sunt si cei mai obraznici din clasa vine dupa ce unul dintre elevi a inceput sa ii
banuiasca pe cei trei atunci cand nu a fost lasat intr-o ora de educație fizica sa intre in clasa de catre cei
3 elevi cand și-a uitat papucii de schimb pentru ora de educație fizica .Profesorul m-a anunțat intai pe
mine ca diriginte apoi eu am anunțat conducerea școlii si automat parinții .

2.Problema-definirea problemei

Profesorul de serviciu impreuna cu mine ca diriginte și conducerea scolii am convocat imediat o sedința
unde au fost chemați de urgent si parinții elevilor dar și toata clasa a 8-a.

S-a desfașurat o ancheta interna elevii fiind interogati de catre directorul școlii ,aceștia recunoscand
imediat de acuzatiile aduse.De precizat este faptul ca acesti 3 elevi fiind cunoscuti ca fiind si foarte
obraznici si chiulitori au reusit sa isi faca un obicei de a ramane ultimii in clasa atunci cand urma ora de
educatie fizica.Chiar daca actionau in 3 ,unul stand la usa si ceilalti doi cautand prin portofele profesorul
de sport ii stia ca fiind foarte obraznici si cu multe problem la activ.
3.Identificarea cauzelor problemei

Acesti 3 elevi problema provin din familii defavorizate unul din ei fiind orfan ,si cu o stare materiala
precara.Ei au sustinut faptul ca au incercat sa fure bani de la colegi pentru a-si cumpara bauturi
racoritoare si alte produse fast-food.In discutiile avute de directorul scolii cu parintii s-a pus problema ca
elevii in cauza sa fie exmatriculati.Insa la rugamintile parintilor aflati intr-adevar intr-o situatia familiala
destul de rea acest lucru a ramas de discutat pana la venirea unui organ de politie in scoala ..Parintii
copiilor nu au loc de munca si isi castiga existenta doar din agricultura.Tot in cadrul unei sedinte insa
doar cu cu parintii si conducerea a fost adus si un politist care le-a explicat parintilor despre eventualele
sanctiuni mari pe care le risca cei 3 copii ai lor.Parintii acestora au sustinut ca ei nu se asteptau la o astfel
de comportare din partea copiiilor lor si motiveaza aceasta infractiune ca fiind una cauzata de faptul ca
celor tre elevi l-i s-a facut pofta de unele produse de patiserie pe care ei nu au de unde sa le
cumper;.insa totodata spun ca este inacceptabil ca sa fure bani de la ceilalti colegi.

4.Strategii de interventie

Scopul interventiei

In primul rand s-a actionat ca fiind prima data cand acestia au furat ,si impreuna cu ceilalti profesori si
conducerea scolii s-a considerat ca acestia pot fi iertati insa cu foarte multe conditii.Scopul principal este
acela de a combate astfel de obiceiuri total gresite ale unor elevi ,acela de a fura pentru ca ei pot
raspunde penal in cazul in care furtul este de amploare.Totodata un alt scop este acela de a-i adduce pe
cei trei elevi problem ape o linie buna de-a a fi integrati si de a renunta total la astfel de infractiuni.

5.Obicetivele inteventiei pe termen scurt si lung

Pe termen scurt se doreste ca cei 3 elevi sa isi reglemeteze comportamentul fata de elevi dar mai ales
fata de scoala ,si mai ales fata de actiunile total deplasate ce le pot aduce unele sanctiuni disciplinare
severe ,si anume:exmatricularea si chiar raspunderea penala pentru furturi.In aceasi masura parintii
trebuie sa aiba o legatura mai stransa cu scoala cu situatia elevilor de la orice materie astfel
dezvoltandu-se abilitatile de comunicare cu parintii esi elevii.
6.Identificarea solutiilor alternative de solutionare a situatiei de criza( ce se poate face?)

Ca solutie alternativa se poate parcuge mai multe ore de dirigentie in care sa fie adus un organ de
politie pentru a le furniza tuturor elevilor si mai ales celor trei elevi informatii legate de infractionalitatea
din institutia scolara si nu numai dar si riscurile pe care le asuma cei care infaptuiesc astfel de actiuni.Tot
ca si solutie alternative se pot face diferite actiuni de grup in care sa fie inclusi si cei 3 elevi care sa le
aduca lor si celorlati premii si alte lucrui utile lor.

6.Evaluarea solutiilor si luarea decizilor( ce e de facut?)-modalitati de interventie

Chiar daca cei trei elevi impreuna cu parintii lor nu provin din familii cu stare macar medie ei trebuie sa
inteleaga ca orice lucru furat le poate aduce multe sanctiuni.Tot ca solutie s-a inclus si o mic ajutor din
partea fiecarui elev si chiar profesor pentru ca intr-adevar familiile nu reusesc sa ofere si copiilor lor bani
pentru a-si cumpara si ei dulciuri in timpul pauzelor.Totodata dupa desfasurarea acestei anchete interne
s-a hotarat ca elevii in culpa sa fie iertati dar cu amendamentul in cazul unei recidive acestia vor fi
exmatriculati si chiar anchetati penal.

7.Rezultate obtinute (ce am obtinut? Cum am rezolvat situatia de criza?)

In urma aceste situatii de criza rezolvata in cele din urma am obtinut urmatoarele rezultate:

-imbunatatirea comportamentului elevilor ,elevi ce se pare au luat la cunostiinta gravitatea faptelor

savarsite:

-atentia mai mare data de catre ceilalti elevi celor trei chiar daca la inceput acestia au fost mai
respingatori;

-parintii au inceput sa dea mai mult interes scolii si educatiei copiior lor;

-s-au impus unele reguli de parasire in masa a clasei mai ales atunci cand in orar apare lectia de
educatie fizica;
STUDIU DE CAZ – DESCRIEREA MODULUI DE REZOLVARE A UNUI CONFLICT

December 14, 2016

Elev: T.R; 16 ani; clasa X; Colegiul Național ,,Mihai Viteazul’’; Turda

1.Contextul problemei

Elevul face parte dintr-o clasă cu copii foarte silitori și cu rezultate deosebite. Problema majoră a
acestuia este legată de accesele de violență verbală faţă de profesori și de colegii de clasă. Încă de la
începutul clasei a IX-a s-a dovedit a fi foarte activ în crearea de situaţii conflictuale, perturbând acivitățile
didactice prin comportament ostil și sfidător faţă de profesori. În permanență atrage atenţia prin gesturi
şi limbaj neadecvat, dorind să fie remarcat și să braveze prin conduita sa. Sarcinile şcolare le consideră
ca pe o pedeapsă, profesorul fiind pentru el un adversar.În ceea ce priveşte situaţia la învăţătură,
trebuie să amintesc faptul că este unul dintre cei mai inteligenţi elevi din clasă, dar nu este constant în
pregătire.

2.Problema

Starea conflictuală s-a produs la începutul anului şcolar şi s-a accentuat din ce în ce mai mult, fiind
recunoscută de profesori, elevi şi de părinți.Elevul întrerupe frecvent ora, nu respectă regulile clasei şi
vorbeşte urât cu cei din jur. Explicația rezidă în lipsa de timp şi afecţiune a părinţilor precum și anturajul
acestuia.

3.Identificarea problemei

De la vârsta de 10 ani copilul locuieşte împreună cu mama şi bunicii din partea acesteia.Tatăl lui a plecat
în Anglia şi mama lui s-a mutat cu serviciul la Cluj, fiind în cea mai mare parte a timpului cu bunica.
Rezultă faptul că T.R. se simte neglijat și lipsit de afecţiune. Părinții încearcă să suplinească acest aspect
oferindu-i sume importante de bani și necontrolându-i programul.

Problema legată de comportamentul agresiv al acestuia a fost adusă la cunoștința dirigintelui de către
colegii de clasă, de unii părinți și profesori.

4.Ce simt personajele implicate în conflict?

T.R. manifestă un comportament teribilist, ostil față de colegii săi, iar aceștia la rândul lor sunt furioşi şi
frustraţi de situaţia respectivă.

5.Scop

diminuarea comportamentului impulsiv şi opoziţionist manifestat în cadrul şcolii;

stimularea înclinațiilor elevului spre activitățile practice, sportive;

formarea deprinderii de a vorbi numai în contextul temei abordate și să răspundă doar atunci când este
întrebat.

6.Obiectivele urmărite se referă la:

identificarea cauzelorce au generat conflictul;

alegerea unor metode şi strategii care să rezolve, dar mai ales să prevină astfel de situaţii;

îmbunătăţirea climatului şcolar pentru a împiedica escladarea conflictului;

schimbarea comportamentală a elevului implicat în conflictul şcolar.

7.Propuneri pentru rezolvarea conflictului:

stabilirea clară a regulilor şi aplicarea lor;

antrenarea copilului în activităţi care să permită afirmarea sa;

stimularea şi încurajarea comportamentelor adecvate prin includerea elevului în activităţile extraşcolare

(activităţi sportive, cerc de dezbateri);

motivaţia pozitivă (formulări de tipul: „dacă vei realiza … vei obţine …”);

recompensarea celui mai mic progres în evoluţia pozitivă a comportamentului;

antrenarea părţilor în conflict în proiecte comune;

discuţii pentru aflarea surselor de manifestare agresivă cu elevul, separat de clasă, cu profesorii din
gimnaziu;

sesizarea familiei şi stabilirea unor şedinţe de consiliere în comun cu aceasta pentru îmbunătăţirea
stimei de sine;
obţinerea susţinerii din partea mamei.

8.Elaborarea unui plan de acţiune

Se va face pe două paliere:

a.Includerea elevului şi a familiei într-un program de consiliere şcolară pentru îmbunăţăţirea stimei de
sine şi a abilităţilor de comunicare în cadrul unui grup;

b.În cadrul orelor de consiliere/dirigenţie se stabileşte de exemplu câte o săptămână tematică:

săptamâna prieteniei, a voluntariatului, săptămâna,,Spune NU… astfel încât ceilalţi să nu se simtă
jigniţi”; săptămâna ,,Cel mai bun ascultător”, săptămâna ,,Vreau să-ţi exprimi părerea…” etc. În cadrul
acestor săptămâni tematice elevii vor învăţa să diferenţieze comportamentele pasive şi agresive în
comunicare, să conştientizeze dezavantajele asociate acestor comportamente.

9.Modalităţi de rezolvare

Ca metode s-au aplicat:

metoda modificărilor de comportament – întărirea unui comportament se datorează consecinţelor

pozitive sau negative pe care le are; întărirea, prin confirmare, a unui comportament pozitiv duce la
repetare, iar lipsa de întărire a celor negative va determina suprimarea lor, ambele situaţii determinând
modificări comportamentale;

metoda time-out (tehnica izolării) – când elevul răspundea neîntrebat, îl ignoram şi repetam întrebarea.
În cazul în care răspundea când era întrebat, întăream acest comportament;

metoda Canter – profesorul se manifestă pozitiv în toate situaţiile, ajută elevii să conştientizeze
scopurile şi cerinţele de rezolvare şi, mai ales, normele disciplinare, de participare, utilizând stimulările.

10.Rezultate obtinute

se reduce frecvenţa apariţiei comportamentului neadecvat;

se conformează regulilor de grup;

respectă persoanele din grup şi la şcoală şi acasă;

recompensele duc la creşterea stimei de sine;

conştientizează că întrebarea nu este numai pentru el;

11.Evaluarea planului de intervenţie

În urma intervenției pe care am avut-o în cadrul derulării acestui conflict am constatat că cel mai mare
impact l-a avut asupra elevilor abordarea de tip VICTORIE-VICTORIE, a reușit să inducă fiecărui elev
senzația că el este cel care a avut dreptate și fiecare a ieșit victorios.Părțile au ajuns la concluzia că
dialogul sincer şi deschis este cea mai bună cale de rezolvare a problemelor, eliminându-se în acest fel
neajunsurile provocate de cuvintele jignitoare adresate în trecut.
Părinţii au început să acorde mai mult interes educaţiei copiilor lor. Acum,
copiii sunt mult mai apropiați unii faţă de alții, relaţiile lor s-au consolidat, comunică mai mult şi sunt mai
toleranţi.

Bibliografie

Balica, M., Horga I., Fartuşnic, C.,(2012), Elevi în situaţii speciale: devianţi şi supradotaţi (2012);

Neamţu, C., Psihopedagogia comportamentului deviant, Ed. Aramis (2002);

Ulrich, Cătălin, Managementul clasei de elevi-învăţarea prin cooperare, Ed.Corint, Bucureşti (2000).

SHARE THIS:

Fiecare dintre noi, cadrele didactice, și-a pus toată priceperea, tot arsenalul de cunoștințe formale și
informale acumulate în slujba micilor învățacei. Ne dorim cu toții să ajungem să deschidem inimile și
mințile copiilor, să ni-i facem prieteni și să devenim surse de inspirație pentru ei. Realitatea se
încăpățânează să ne pună de foarte multe ori în mijlocul unor situații de criză în care trebuie să devenim
mediatori. În rândurile de mai jos, prezint una dintre situațiile problematice care m-au impresionat. Părți
implicate: cadru didactic – elev-elevi

Cauze

Insuficienta intercunoaştere cadru didactic – elevi, testarea limitelor cadrului didactic de către elevi la
începutul activităţii împreună, relativa lipsă de experienţă a cadrului didactic în gestionarea unor situaţii
problematice cu potenţial disfuncţional întâlnite la clasă/ tinereţea cadrului didactic, absenţa
învățătorului clasei din şcoală în momentul conflictului, presiunea grupului (conformarea la normele
acestuia).
Manifestare

C. T., relativ tânăr profesor de franceză, intră la ora sa de la o clasă a IV-a. Deschizând ușa clasei,
constată că elevul A.N. țipa și îi amenința pe ceilalți colegi care se grupaseră cu toții într-un colț al clasei.
Înfierbântat fiind, elevul A.N. nu sesizează intrarea profesorului în clasă și începe să răstoarne băncile și
scaunele celorlalți colegi.

Profesorul se apropie de copil pe la spate, fără sa spună un cuvânt, și îi pune o mână pe umăr. În acel
moment, elevul se întoarce și, crezând că are de-a face cu un coleg, ridică scaunul cu scopul de a-l lovi
pe profesor în cap. Copilul realizează gravitatea faptei sale, amuțește pentru moment și spoi se refugiază
sub catedră. Ceilalți elevi se amuză copios de întâmplare.

Profesorul se duce brusc în faţa clasei şi, renunţând la lecția sa, ţine în picioare elevii toată ora,
încercând să ancheteze în stil poliţienesc ce a determinat enervarea și pierderea cumpătului elevului
A.N. Nu obţine nici o informaţie, nu reușește să il scoată pe A.N de sub catedră și ameninţă clasa cu o
lucrare de control, pe care o va nota pentru toţi elevii. Atunci, „vinovaţii” se predau şi profesorul se duce
cu elevii respectivi la învățătoare, cerând pedepsirea acestora și scăderea notei la purtare a elevului A.N.

Soluţii

Învățătoarea a intervenit imediat ce i s-a adus acest conflict la cunoștință: a încercat să îl scoată pe
elevul A.N. de sub catedra unde se refugiase. Văzând ca băiatul a realizat gravitatea faptei sale și a
refuzat să iasă de sub catedra, a intrat în refugiul improvizat de elev și a început să comunice cu el. Într-
un final, a reuși să afle cauza conflictului: un grup de elevi îl necăjeau permanent aducându-i injurii și
murdărindu-i rechizitele. Ultimul incident din pauză fusese picătura care umpluse paharul și îl
determinase pe A.N. să se răzbune. Profesorul de limba franceză fusese o victimă colaterală a
incidentului.

În acest caz, s-a procedat de către director şi învățător la medierea conflictului dintre cele două părţi.
Dând posibilitatea celor două părţi să expună fiecare situaţia conflictuală din propria perspectivă, a
reieşit faptul că băieții din clasa a IV a i-au jucat o festă colegului A.N. schimbându-i scaunul de la bancă
cu unul cu probleme. A.N. s-a dezechilibrat, a cazut cu scaunul și a trecut la amenințarea întregului
colectiv de elevi. Gestul copilului a fost unul care nu l-a vizat în mod direct pe acest profesor. În
momentul respectiv doar că nu a mai putut gestiona emoțional situația și, crezând ce este ”atacat” pe la
spate de un elev mai mare, a luat un scaun și a lovit cu rapiditate adversarul, nerealizând că este un
cadru didactic. Conflictul degenerase cu rapiditate, dar, din fericire, cadrul didactic a reacționat prompt
și a luat scaunul din mâna elevului într-o fracțiune de secundă.

Cadrul didactic acuza, jenat, atacul resimţit la prestigiul şi autoritatea sa în faţa elevilor, scăderea stimei
acestora pentru el, a încrederii clasei în calităţile sale de profesor, iar elevii au recunoscut că erau de-a
dreptul speriaţi de ceea ce s-a întâmplat de la un simplu act necugetat, pentru că au vrut doar să facă o
farsă unui coleg; elevii acceptau să fie pedepsiţi, dar nu-şi doreau exmatricularea, iar profesorul dorea
recâştigarea autorităţii şi a prestigiului său în faţa întregii clase.

Modalitățile de soluţionare a conflictului, venite atât din partea elevilor, cât şi din partea profesorului,
au fost:

Cererea de scuze publice profesorului de către elevii vinovaţi;

Munca elevilor în folosul școlii pe timp limitat;

Scăderea notei la purtare a elevului A.N;

Aducerea la cunoştinţa părinţilor elevilor a faptelor propriilor copii şi îndrumarea către ședințe de
consiliere;

Implicarea elevilor în activităţi suplimentare la nivelul şcolii, la solicitările cadrelor didactice de la clasa
respectivă.

În urma analizei (vezi avantaje/ dezavantaje) fiecărei soluţii propusă anterior, s-a încercat găsirea acelei
soluţii care poate să mulţumească cele trei părţi implicate şi să împingem părţile la aplicarea ei, prin
semnarea unui acord scris, ce a fost păstrat de către director: s-a ajuns la concluzia că scuzele publice ale
elevilor într-un consiliu profesoral şi stabilirea unui set de reguli/ sancţiuni pentru încălcarea lor cu
ajutorul clasei pentru buna desfăşurare a orelor de limba franceză este o soluţie mulţumitoare pentru
toate părţile.

Monitorizare

Monitorizarea s-a realizat din partea directorului şi a învățătorului, care au avut în această situaţie rolul
de mediatori. A fost cooptat şi profesorul de franceză pentru afişarea regulilor respective, în
permanenţă, la clasă şi transformarea lor în reguli ale clasei. Chiar dacă nu făcuse parte din acordul de
mediere, respectivii elevi au fost cei care de-a lungul anului şcolar s-au oferit singuri să-l sprijine pe
colegul lor ori era necesar sau să fie „asistenţii” domnului profesor în toate activitățile organizate de
acesta.
Concluzii

Până la sfârşitul clasei a IV-a, ca urmare a acestui conflict, relaţia dintre elevii clasei şi profesorul de
franceză adevenit foarte apropiată, profesorul spunându-mi că a învăţat astfel cât de preţios este feed-
back-ul oferit de elevi pentru reglarea comportamentului său de predare, iar elevii au învățat să fie mai
toleranți cu ceilalți colegi. Elevul A.N. avea o situație materială precară și lua fiecare farsă ca o jignire
îndreptată către el și familia sa. De obicei nu reacționa violent, era retras și încerca să se izoleze de restul
clasei. Farsa de la ora de limba franceză a reprezentat pentru el picătura care a umplut paharul și l-a
metamorfozat într-un justițiar violent.

Fiecare parte si-a învățat lecția: profesorul verbalizează intrarea sa în clasă, elevii au renunțat să îl mai
deranjeze pe A.N pentru că și-au dat seama că este un copil sensibil, ușor de rănit, iar A.N. s-a apropiat
foarte tare de profesorul de franceză pentru că a realizat că, datorită lui, a fost acceptat de grupul de
elevi al clasei.