1.SPECIFICUL PERSONALITĂȚII ÎN ADOLESCENȚĂ.

FUNDAMENTE TEORETICE

1.1 Factorii și condiții a dezvoltării personalității la vîrsta adolescentă

1.2 Dezvoltarea stimei de sine la vârsta adolescentă

1.3 Trăsături de specificitate ale adolescentului  

1.4 Impactul mediului de dezvltare în formarea și dezvoltarea personalității la vîrsta adolescentă

3. STUDIUL EXPERIMENTAL VIZÂND IMPACTUL MEDIULUI DE DEZVOLTARE

ÎN FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII LA ADOLESCENȚI

2.1 Designul cercetării experimentale și demersul aplicativ al studiului

2.2 Prezentarea și analiza rezultatelor experimentului de constatare
2.3 Diminuarea efectelor negative a mediului de dezvoltare prin elaborarea unui program de
remediere în corelație cu dezvoltarea imaginea de sine la adoleescenți.
2.4 Prezentarea și analiza rezultatelor experimentului de control
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE.................................................................................................................
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Achenbach, T.M., & Rescorla, L.A. .Manualul ASEBA pentru vârsta scolară, chestionare
și profile. Cluj-Napoca: Editura RTS. 2009
2. Abraham, A., Desenul persoanei - Testul Machover, Bucureşti, Ed. PROFEX; 2006
3. Adler, A.,Cunoaşterea omului, Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1991
4. Adler, L., , Psihologia şcolarului greu educabil, Ed. IRI, Bucureşti, 1995
5. Allport, G. W, , Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti. 1991
6. Andreescu, A., Constantin, R., Condurache, C. (coord.) (). Repere teoretice şi practice în
consilierea şcolară, Editura Newline, Constanţa. 2009
7. Banciu D. Adolescenţii şi familia. Bucureşti: EDP, 1987. 292 p
8. Bunescu, Gheorghe, Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor. www.1educat.ro,
accesat iunie 2007.
9. Chelcea, S. . Comportamentul prosocial. În: A. Neculau (coord.) Psihologie socială,
Aspecte contemporane (pp.444-457). Iasi: Ed. Polirom. 1996
10. Cosnier, J. . Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor, Editura Polirom, Iaşi.
2002
11. Cuzneţov Larisa, Răduţ D. Competenţele şi acţiunile parentale aplicate în educaţia
familială a adolescenţilor cu accentuări de caractere. În: Studia Universitas / seria Ştiinţe
ale Educaţiei nr.9(29), 2009
12. Macsinga, I.– Psihologia diferentiala a personalitatii, Editura Mirton, Timisoara; 2003
13. Mitrofan, L., Elemente de psihologie sociala, Bucuresti: Editura S.P.E.R. 2004
14. Moscovici, S., Psihologia sociala a relaţiilor cu celălalt, Iasi: Polirom1998
15. Racu Ig.Psihogeneza conştiinţei de sine în condiţii sociale diferite, Chişinău. 2004.
16. Racu Ig., Racu Iu. Psihologia dezvoltării. Chișinău, 2013.
17. Racu Ig. Psihodiagnoza. Teste psihologice. Chișinău, 2014.
18. Racu Igor, Racu Iulia Implicațiile psihologice ale școlii în diminuarea problemelor
comportamentale la preadolescenți / În: Aspecte psihosociale ale tinerilor delicvenți. P.
183-193 / coord. : Vîrlan Maria . ─ Chișinău[sn], 2012, 366 p.
19. Racu Igor, Ciuntu Rita, Dezvoltarea personalității la vârsta preadolescentă în diferite
situații sociale de dezvoltare

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/105_115_Dezvoltarea%20personalitatii
%20la%20varsta%20preadolescenta%20in%20diferite%20situatii%20sociale%20de
%20dezvoltare.pdf
20. Savca L.,Vîrlan M. Psihoteste. Volumul II. Chişinău, 2008
21. Verza, E., Verza, F. . Psihologia vârstelor; Editura Pro Humanitate, Bucureşti,2004
Literatura în limba rusă
22. Бернс Р. М. Я-концепция и воспитание. Москва: Прогресс, 1986. 231 с.
23. .Большой психологический словарь: АСТ-Москва, Прайм-Еврознак; СПб, 2008. 166
24. Бороздина Л. В., Что такое самооценка? В: Психологический журнал, 1992. Nr 4, с.
99 – 100
25. Выготский, Л.С. История развития высших психических функций. Собр. соч. в 6-ти
т., М. 1983, Т.3. с.5-329.
26. Выготский, Л.С. Мышление и речь. Сoбр. соч. в 6-ти т., М. 1982, Т.2. с. 5-361.
27. Выготский, Л.С. Педагогическая психология. М. 1991
28. . Джемс У. Психология / Под ред. Л.А. Петровской. Москва: Педагогика, 1991. 368
с.
29. Зинько Е. В. Соотношение самооценки и уровня притязаний по параметрам
устойчивости и адекватности. Автореферат диссертации. М: 2007. 22 с
30. Столин В.В. Самосознание личности. Москва: Изд-во МГУ, 1983, 284 с.
31. . Столин В.В. Общая психодиагностика. В: Изд-во Речь, 2000. 443 с.
32. Эль конин Д. Б. И збранны е психологическ ие труды Москва
«Педагогика»1989
33. Эриксон Э. Идентичность: юность и кризис. Пер. с англ. – М.: Флинта,
2006. (Серия: Библиотека зарубежной психологии). – 342 с .
34. Русалов, В. М. Биологические основы индивидуально-психологических различий -
М.: Наука, 1979.
35. Стреляу, Я. Роль темперамента в психологическом развитии / пер. с пол.; под общ.
ред. И. В. Равич-Щебро. - М.: Прогресс, 1982.
36. Теплов, Б. М. Избранные труды в 2-х т. - Т.1. - М.: Педагогика, 1985.

Dicționare
37. Doron, R., Parot, F. Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti; 1999
38. Sillamy, N. Dictionar de psihologie (trad.), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,1996
39. Şchiopu, U.(coord.). Dicţionar enciclopedic de psihologie, Editura Babel, Bucureşti.1998
40. Şchiopu, U. (coord.) . Dicţionar de psihologie, Editura Babel, Bucureşti.1997
 PROBE APLICATE
Diagnosticarea autoaprecierii starilor psihice(Eysenck)
Testul determină nivelul de manifestare a anxietăţii, frustrării, agresivităţii şi rigidităţii.
Instructiune: “Va propun descrierea diferitelor stari psihice. Daca ea corespunde starilor
in care va aflati acum notati – 2 puncte, daca mai putin va convine notati – 1 punct, daca deloc
nu va convine – 0 puncte”.

Scala de interpretare

Anxietatea ( intrebarile 1 – 10 )

 Nu sunteti anxiosi.
 Anxietate medie in limitele normalului.
 Foarte anxiosi.
 0–7
 8 – 14
 15 - 20

Frustrare ( intrebarile 11 – 20 )

 0-7
 8 – 14
 15 - 20
 Autoapreciere inalta, nu cedati in fata insucceselor
 Nivel mediu al frustrării
 Autoapreciere scazută

Agresivitate ( intrebarile 21 –30 )

 0-7
 8 – 14
 15 - 20
 Calmitate ,cumpătare
 Nivel mediu.agresivitate
 Sînteți agresivi, , există dificultăți în lucru cu oamenii

Rigiditate ( intrebarile 31 – 40 )

 Rigiditate absentăa.
 Nivel mediu.
 Rigiditate foarte pronunțată,
 Diagnosticarea autoaprecierii starilor psihice(Eysenck)
Testul determină nivelul de manifestare a anxietăţii, frustrării, agresivităţii şi
rigidităţii.
Instructiune: “Va propun descrierea diferitelor stari psihice. Daca ea corespunde
starilor in care va aflati acum notati – 2 puncte, daca mai putin va convine notati – 1 punct,
daca deloc nu va convine – 0 puncte”.
1. Nu prea am incredere in fortele proprii.
2. De multe ori rosesc din cauza maruntisurilor.
3. Am un somn nelinistit.
4. Usor ma intristez.
5. Imi fac griji pentru neplaceri imaginate.
6. Ma sperie greutatile.
7. Imi place sa-mi vad calitatile negative.
8. Usor ma las convins.
9. Eu sunt banuitor.
10. Nu-mi place sa astept.
11. Multe situatii usoare imi par foarte greu de depasit.
12. Neplacerile ma necajesc si ma indispun foate mult.
13. De multe ori ma invinuiesc fara nici un motiv.
14. Nu fac nici o concluzie de pe urma neplacerilor, nu ma invata nimic.
15. Deseori refuz sa lupt considerind aceasta fara rezultat.
16. Eu deseori ma simt neprotejat.
17. Uneori am o stare de disperare.
18. Ma simt pierdut in fata greutatilor.
19. In cele mai grele momente ale vietii ma comport ca un copil si vreau sa fiu compatimit.
20. Consider ca calitatile mele negative nu mai pot fi corectate.
21. Eu trebuie sa fiu acela care are de spus ultimul cuvant.
22. Deseori intr-o conversatie eu il intrerup pe conlocutorul meu.
23. Eu usor imi ies din fire.
24. Imi place sa fac altora observatie.
25. Vreau sa fiu autoritate pentru cei din jur.
26. Eu nu ma multumesc cu putinul, vreau mai mult.
27. Cand sunt infuriate nu ma pot controla.
28. Prefer sa conduc decat sa ma supun.
29. Am o gesticulare brusca.
30. Sunt razbunator.
31. Imi vine greu sa-mi schimb deprinderile.
32. Eu greu imi schimb atentia de pe un obiect pe altul.
33. Sunt foarte precaut la tot cei nou.
34. Eu greu ma las convins de ceva \ de cineva.
35. Deseori am ganduri de care ar trebui sa scap.
36. Foarte greu ma apropii de oameni.
37. Ma indispun si cele mai nesimnificative incalcari de planuri.
38. Foarte des manifest incapatinare.
39. Cu prea putina dorinta merg la circ.
40. Retraiesc mult daca ma abat de la regimul meu.
31. Imi vine greu sa-mi schimb deprinderile.
32. Eu greu imi schimb atentia de pe un obiect pe altul.
33. Sunt foarte precaut la tot cei nou.
34. Eu greu ma las convins de ceva \ de cineva.
35. Deseori am ganduri de care ar trebui sa scap.
36. Foarte greu ma apropii de oameni.
37. Ma indispun si cele mai nesimnificative incalcari de planuri.
38. Foarte des manifest incapatinare.
39. Cu prea putina dorinta merg la circ.
40. Retraiesc mult daca ma abat de la regimul meu.
 Chestionarul „Scala de stima de sine” Morris Rosenberg 
Chestionarul „Scala de stima de sine” a fost elaborat în 1965 de sociologul american (de
origine evreiasca) Morris Rosenberg (Self-Esteem Scale – RSES) și publicat în același an
în ” Society and the adolescent self-image ” Princeton, NJ: Princeton University Press. RSES
are o bună consistenţă internă, coeficientul alfa Cronbach fiind de 0,89 (aproape de excelent=
0,90) , iar fidelitatea test – retest este cuprinsă între 0,85 şi 0,88 (Rosenberg, 1965). O altă
lucrare interesantă a lui Rosenberg, în care este utilizat acest chestionar, este ” Black and White
Self-Esteem: The urban school child” , apărută in 1972.
Chestionarul (scala) este astăzi larg utilizat în domeniile psihologiei sociale, psihologiei
sănătăţii, psihologiei clinice. Este o scală cumulativă tip Likert ( sistem conceput in 1932
de Rensis Likert ) bazată pe întrebări tip Likert (cu răspunsurile posibile ordonate orizontal)
La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:
 10-16 puncte - stima de sine scazută
 17-33 puncte - stima de sine medie
 34-40 puncte - stima de sine înaltă
Chestionarul de mai jos îşi propune să vă ofere o indicaţie despre nivelul
stimei dvs. de sine. Citiţi cu atenţie fiecare frază si răspundeţi in cel mai
scurt timp, marcând cu o steluta varianta care se apropie cel mai mult de
punctui dvs. de vedere actual.

Total de De acord Dezacord Total
acord dezacord

1) În general sunt mulţumit(ă) de

mine

2) Câteodata ma gândesc
că nu valorez nimic

3) Cred că am o serie
de calităţi bune

4) Sunt capabil(ă) sa fac

lucrurile la fel de bine ca
ceilalţi

5) Simt că nu am în mine
prea multe de care sa fiu
mândru (ă)

6) Câteodată mă simt
realmente inutil
7) Mă gândesc că sunt
un om de valoare,
cel puţin la fel ca alte
persoane

8) Mi-ar plăcea să am mai

mult respect fată de mine
însumi

9) Ţinând cont de toate, am

tendinţa sa cred ca sunt
un (o) ratat(ă)

10) Am o părere pozitivă

despre mine
 SCALA DE ANXIETATE (J.Taylor)
Chestionarul este destinat examinării gradului de anxietate.
El conţine 50 afirmaţii la care persoana examinată răspunde prin “Da” cînd conţinutul
afirmaţiei corespunde felului său de a fi şi prin “Nu”, atunci cînd nu corespunde.
Testarea se face individual sau colectiv şi durează 15-30 minute. Prelucrarea rezultatelor
a) Se calculează numărul răspunsurilor “Da” la afirmaţiile 14-50. b) Se calculează numărul
răspunsurilor “Nu” la afirmaţiile 1-13. c) Se calculează suma rezultatelor “a” şi “b”.
Rezultatele sumare: 40-50 puncte denotă un grad foarte ridicat de anxietate; 25-40 puncte
relevă un grad ridicat de anxietate; 15-25 puncte indică un grad mediu (cu tendinţa spre un grad
ridicat) de anxietate; 5-15 puncte denotă un grad mediu (cu tendinţa spre un grad scăzut) de
anxietate; 0-5 puncte relevă un grad scăzut de anxietate. Scala de anxietate (J.Taylor)
1. De regulă sînt liniştit şi e greu să fiu scos din sărite.
2. Nervii mi-s dereglaţi nu mai mult ca la alţi oameni.
3. De obicei dorm liniştit.
4. Rareori am dureri de cap.
5. Rareori obosesc.
6. Aproape întotdeauna mă simt destul de fericit.
7. Am încredere în propriile puteri. 8. Aproape niciodată nu roşesc.
9. În comparaţie cu prietenii, mă simt destul de îndrăzneţ.
10.De obicei am dispoziţie bună.
11.Rareori am palpitaţii sau o greutate pe inimă.
12.De obicei mîinile îmi sunt calde.
13.Sînt timid nu mai mult ca alţii.
14.Bineînţeles, îmi lipseşte încrederea în propriile puteri.
15.Uneori îmi pare că nu sînt de nimic.
16.Periodic mă cuprinde o nelinişte atît de mare încît nu pot sta locului.
17.Noaptea adorm cu greu.
18.Nu-mi ajunge tărie de caracter pentru a înfrunta dificultăţile. 19.Aşi vrea să fiu tot atît
de fericit cum, după părerea mea, sînt alţii.
20.Uneori îmi pare că am în faţă greutăţi pe care nu le-aşi putea înfrunta.
21.Deseori visez.
22.Observ că-mi tremură mîinile cînd încerc să fac ceva.
23.Somnul meu e neliniştit, adesea se întrerupe.
24.Mă neliniştesc mult eşecurile posibile.
25.Uneori simt frica, chiar cînd nu mă ameninţă nimic.
 26.Mă concentrez cu greu asupra unei activităţi sau însărcinări.
27.De obicei lucrez cu o mare încordare.
28.Nimeresc uşor în încurcătură.
29.Aproape tot timpul sînt îngrijorat din cauza cuiva sau a ceva. 30.Sînt predispus să iau
totul în serios.
31.Deseori plîng.
32.Deseori am stări de vomă.
33.Mă nelinişteşte mult propria sănătate.
34.Deseori mă tem că voi roşi.
35.Situaţia mea în mijlocul celor ce mă înconjoară mă nelinişteşte mult.
36.Situaţia materială mă nelinişteşte mult. 37.Uneori mă gîndesc la aşa lucruri, despre
care n-aş vrea să vorbesc. 38.Am avut perioade cînd neliniştea mă lipsea de somn.
39.Uneori, cînd sînt în încurcătură, transpir şi mă genez mult.
40.Chiar şi în zilele răcoroase transpir repede.
41.Cîte odată sînt atît de agitat că nu pot dormi.
42.Sînt o persoană iritabilă.
43.Uneori mă simt absolut inutil.
44.Uneori îmi pare că sistemul nervos mi-e dereglat şi din clipă în clipă voi pierde
cumpătul.
45.Deseori simt că ceva mă nelinişteşte. 46.Sînt cu mult mai sensibil decît majoritatea
oamenilor.
47.Aproape tot timpul mi-e foame.
48.Mi-s neplăcute schimbările intervenite pe neaşteptate.
49.Viaţa mea decurge aproape întotdeauna într-o tensiune continuă.
50.Aşteptarea întotdeauna mă enervează.