Sunteți pe pagina 1din 24

Contents

1. Principalele sortimente de material lemnos ce pot alcătui structura compozitelor. Diferențele dintre lemnul masiv şi
materialele compozite pe bază de lemn.............................................................................................................................3
2. Clasificarea materiaelor composite pe baza de lemn.....................................................................................................3
3. Produsele din lemn modificat. Produsele stratificate din lemn. Descriere, domenii de utilizare (produse care le
înglobează).........................................................................................................................................................................4
4. Produse aglomerate din așchii de lemn. Materiale compozite din fibre de lemn. Definire, domenii de utilizare
(produse care le înglobează)..............................................................................................................................................6
5. Furnire tehnice. Furnire estetice. Definire, domenii de utilizare (produse care le înglobează).....................................8
6. Produse obtinute prin reconsttuirea din elemente de lemn de dimensiuni mari-enumerare, definire, dom. de utilzare.
............................................................................................................................................................................................9
7. Semifabricate rezultate prin reconstruire pornind de la elementele de lemn de mici dimensiuni sub forma de aschii -
enumerare, definire, domenii de utilizare........................................................................................................................11
8. Semifabricate rezultate prin reconstruire pornind de la elementele de lemn de mici dimensiuni sub forma de fibre-
enumerare, definire, domenii de utilizare........................................................................................................................13
9. Importanța, beneficiile și economia conservării lemnului. Factorii care afectează trăinicia lemnului........................14
10. Lemnul impregnat ca material compozit. Măsuri de protecție pentru lemn..............................................................15
11. Conservarea lemnului. Conservantii frecvent utilizati categorii, modul in care actioneaza......................................17
SUBIECTE OPTIONALE:.........................................................................................................................................17
12. Lemnul ca resursă energetică. Importanță, avantajele utilizării, forme de utilizare. Combustia clasică și modernă.17
13. Materiale compozite sub formă de grinzi. Tipuri, descriere, fabricația, domenii de utilizare, avantaje....................18
14. Materiale compozite sub formă de plăci din așchii. Tipuri, descriere, fabricația, domenii de utilizare, avantaje.....19
15. Materiale compozite sub formă de plăci din fibre. Tipuri, descriere, fabricația, domenii de utilizare, avantaje.......19
16. Comparați materialele compozite din așchii cu cele din fibre după următoarele criterii: tipuri, descriere, domenii de
utilizare curente, dezavantaje...........................................................................................................................................20
17. Producerea semifabricatelor din lemn masiv reconstituit. Panouri din lemn, grinzi. Îmbinarea în dinţi şi încleierea.
Tipuri, descriere, fabricația, domenii de utilizare, avantaje.............................................................................................21
18. Plăci și grinzi din furnire încleiate. Produse realizate prin reconstituirea din furnire. Tipuri, descriere, fabricația,
domenii de utilizare, avantaje..........................................................................................................................................22
20. Conservarea lemnului. Factorii care afectează trăinicia lemnului. Substanțe de conservare și metode de tratare.
Instalații de tratare............................................................................................................................................................23
21. Pădurile urbane în domeniul producției de plăci. Utilizare. Condiții, caracteristici, avantaje și dezavantaje...........24
1. Principalele sortimente de material lemnos ce pot alcătui structura
compozitelor. Diferențele dintre lemnul masiv şi materialele compozite
pe bază de lemn

Acest “tabel al elementelor neperiodice” cuprinde 14 elemente de bază din care 10 rezultă ca
deşeuri inutilizabile la fabricarea cherestelei şi a placaju-lui (poziţiile 5-14).

Elementele 7 sau 8 sunt indispensabile însă pentru producerea celorlalte ma-teriale compozite
din lemn.

2. Clasificarea materiaelor composite pe baza de lemn


1. Produse din lemn masiv (materiale compozite naturale)
- necomprimat: cherestea, furnir, tocătura etc.;
- comprimat: plăci din lamele uni- sau triplustratificate etc.;
2. Produse din lemn modificat impregnat pentru prezervare, ignifugat, lemn impregnat
cu
răşini sintetice, tratat chimic, iradiat;

3. Produse stratificate din lemn:


- grinzi presate paralel din: cherestea (GluLam), furnire (MicroLam, PSL), fâşii de furnire
paralele
(Parallam, PSL), lemn subţire zdrobit şi încleiat (Scrimber);
- placaje presate perpendicular de uz general şi speciale, plăci aglomerate furniruite (ComPly);
- armate cu inserţii; tip "sandwich", îmbinate prin legături mecanice;

4. Produse aglomerate din lemn:


- din aşchii: PAL, plăci speciale din aşchii (OSB, flake sau waferboard), grinzi din aşchii lungi
orientate (PSL);
- din fibre prin procedeul umed PAF (poros) şi PFL (dur);
- uscat cu densitate scăzută (LDF), medie (MDF) şi ridicată (HDF)

5. Produse din fibre de lemn: hârtie; ranforsate cu alte materiale (plastic).

3. Produsele din lemn modificat. Produsele stratificate din lemn.


Descriere, domenii de utilizare (produse care le înglobează).

• Produse din lemn modificat - se caracterizează prin:


-stabilitate dimensională ridicată,
-rezistenţă la atac bio-foto-chimic,
-durabilitate mărită la agenţi mecanici şi termici etc.,
-pro-prietăţi care le conferă o plajă largă de utilizări.
-Impregnarea
-Ignifugarea
-Impregnarea cu răşini sintetice
-Tratarea chimică
-Iradierea cu raze gama

• Produsele stratificate din lemn


A.Produse stratificate din elemente cu fibrele orientate paralel
- Grinzi stratificate din cherestea încleiată, ( Avantajul major al acestor structuri compozite este
creşterea rezistenţei şi rigidităţii, fapt ce permite realiza-rea de structuri cu deschideri mari şi
capacităţi portante mărite )

-Grinzi stratificate din furnire încleiate,( Sunt realizate din foi de furnire având
aceeaşi orientare a fibrelor, încleiate cu adezivi fenolici )

- Grinzi din fâşii de furnire încleiate, ( se caracterizează prin rezistenţe şi rigidităţi performante şi
costuri de producţie reduse, datorită valorificării supe-rioare a materiei prime inferioare, găsind
o largă utilizare în construcţii la realizarea grinzilor I sau cu zăbrele din structura portantă a
acoperişurilor, podurilor şi mijloacelor de transport )

- Grinzi din fâşii de furnire încleiate,( realizare relativ recentă din SUA
(1990),- Se obţin din fâşii de furnire orientate paralel, încleiate cu adezivi fenolici şi presate la
cald continuu)
---- la fabricarea structurilor mecanice puternic solicitate (grinzi, stâlpi etc.).---

-Scrimber (produs stratificat realizat în 1980 în Australia


-prin încleierea materialului rezultat din zdrobirea între role a buştenilor şi crăcilor foarte subţiri.-
-proprietăţi termoizolante şi fonoabsorbante.

B.Produse stratificate din elemente orientate perpendicular


-Placajul (material compozit pe bază de lemn -)

-Lemnul stratificat-densificat (LSD) ( din furnire de foioase tari


sau esenţe exotice cu grosimi încleiate cu răşini feno-lici )
----rezistenţe mari la tracţiune, compresiune, încovoiere ----

C.Plăci şi grinzi cu feţe din furnire şi miez din aşchii orientate uni- sau
multistratificate (au aparul in anul 1970 )
-Plăcile au câte un singur strat de furnir dispus pe ambele feţe
-Grinzile ( au feţele realizate din mai multe straturi de furnire iar structura miezului poale fi uni-
sau multistrat din aşchii speciale )
---- la fabricarea panourilor şi grinzilor orizontale supuse sarcini normale pe
suprafaţă.
D.Structuri armate cu inserţii (realizate din straturi de furnir, fibre
sau aşchii armate cu fibre, tesaturi din dif materiale pentru o rezistenta mai buna )
Pot apare însă o serie de inconveniente
-incompatibilitatea între materialele structurii,
-prelucrabilitatea dificilă şi implicit uzura rapidă a sculelor;
-îngreunarea reciclabilităţii produsului.

E.Produse stratificate din lemn tip "sandwich" (structura alcătuită din


miez discontinuu sau continuu realizat din şipci para-lele, încleiate între ele pe canturi şi
acoperite cu feţe din furnire )
Miezul poate fi realizat din diferite materiale cu densitate redusă
-covoare din aşchii sau fibre,
-fagure de hârtie,
-spume poliuretanice vând atât rol----
fonoabsorbante, termoizolante, hidrofuge, antiradiaţie ----

F.Plăcile lamelare stratificate (produs compozit – nou,


--prezinta costurilor scăzute, designului plăcut, dar mai ales prelucrabili-tăţii
superioare-
-

G.Produse stratificate din lemn îmbinate prin legături mecanice


îmbinării mecanice cu-- cuie, bolţuri, şuruburi, agrafe—
folosite pentru realizare--- grinzi, panouri, stâlpi, pereţi---

4. Produse aglomerate din așchii de lemn. Materiale compozite din


fibre de lemn. Definire, domenii de utilizare (produse care le
înglobează).
două tipuri
A. Produse aglomerate din aşchii de lemn

• Produsele aglomerate din aşchii de lemn, ( PAL)


• Plăcile din aşchii lungi orientate,( OSB) -caracterizate prin aşchii
rectangulare.
-Aşchiile ce intră în structura acestor plăci se obţin din buşteni de foioase moi
sau de răşinoase,
• Plăci din aşchii de lemn rectangulare subţiri, ---- Flakeboard-----
- se diferenţiază de plăcile OSB prin forma şi mărimea aşchiilor.
-Raportul dintre lăţimea şl lungimea aşchiilor este de 1:1 până la 2:1,
• Plăci din așchii de lemn rectangulare groase, ---- Waferboard----
Deosebirea--- constă--- în forma aşchiilor care sunt pătrate cu latura de 30 -70 mm
şi grosimi mari de peste 1 mm.
Comparativ cu OSB- REZISTENTA MAI SCAZUTA
Utilizare -- construcţii

• Grinzi din aşchii lungi orientate,


materie primă- exact ca la OSB
DIFERENTA -- forma produsului final tip grindă şi orientarea paralelă a tuturor
aşchiilor. UTILIZARE -- grinzi pentru structura portantă a acoperişurilor.

B. Produse aglomerate din fibre de lemn, PFL/ MDF/HDF,


locul al 3-lea după PAL şi placaje,

• Produse aglomerate din fibre şi aşchii de lemn


Este placă cu miez din aşchii şi feţe din fibre
Avantajul – ambele fete finisate
- densitatea redusă,
-consum de adeziv scăzut
• Produse aglomerate mulate din fibre şi aşchii de lemn.
Obţinerea produselor de configuraţie complex cu consum mic de material si energie
penru piese mici
- furnire, aşchii, fibre sau făină.

C. Materiale compozite din fibre de lemn (hârtie şi structurile rezultate din amestec cu
plasticul. )

• Hârtia-- din fibre lemnoase individuale cu aceeaşi lungime, rezultate în urma defibrării
chimice, termo-chimice şi/sau mecanice.
• Materiale din fibre de lemn ranforsate cu plastic—combinaţii între lemn sub formă de
aşchii fine, şi mase plastice de tip polietilenă (PE), polipropilenă (PP)
--- Prin injecţie, extrudare---
• Materialele compozite din făină de lemn--- rezultă în urma amestecului cu polimerii,

5. Furnire tehnice. Furnire estetice. Definire, domenii de utilizare


(produse care le înglobează).
Furnirele tehnice au grosimi cuprinse între 0,5 şi 3,1 mm, sunt obţinute prin derularea
centrică a buștenilor și sunt destinate fabricării placajului, panelului, lemnului stratificat,
produselor mulate şi acoperirii plăcilor pe bază de lemn.

Pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel:


a) În functie de specie şi de domeniile de utilizare: furnirele tehnice se clasifică în: -
furnire de răşinoase, fag, stejar, mesteacăn, anin, plop, tei – pentru fabricarea
placajului; - furnire de fag, stejar, tei – pentru fabricarea panelului;
- furnire de fag – pentru fabricarea lemnului stratificat şi a pentru PALlui extrudat.

b) În funcţie de defectele naturale şi de cele de prelucrare, furnirele tehnice se


clasifică în patru clase, de calitate A, B, C şi D.

c) În funcţie de dimensiuni, furnirele se clasifică astfel: - cu grosimi (mm) de: 0,5;


0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm;
- cu lăţimi (mm) de: de la 100 la 1000 în sus, din 50 în 50 mm; - cu
lungimi (mm) de: 1300; 1330; 1610; 1910; 2080; 2520 mm.

Domenii de utilizare. Furnirele tehnice sunt folosite la fabricarea placajului, a panelului, a


lemnului lamelat, a produselor mulate etc.

• Furnirele tehnice--- destinate fabricării placajelor dar și panelurilor,---


• Furnirele estetice--- produse decorative.,---
---folosite la placarea produselor din lemn reconstituit, panel, plăcile
din așchii, din fibre de exemplu.

Furnirele estetice au rol decorativ, au grosimea cuprinsă între 0,4 şi 1,0 mm. Ele se obţin prin
tăierea plană a prismelor (sau grinzilor, sferturilor, optarilor) sau prin derularea excentrică, mai
rar conică, a buştenilor. Pot fi clasificate după următoarele criterii: a) După modul de debitare: -
furnire tangenţiale, debitate într-un plan tangent la inelele anuale, având desenul sub formă de
linii curbe alungite;
- furnire radiale, debitate într-un plan perpendicular pe inelele anuale, având desenul sub formă
de linii paralele.
a) După defectele naturale, defectele de prelucrare şi în funcție de dimensiuni (lăţime şi lungime),
furnirele se clasifică în trei clase de calitate: I, II şi III. c) După dimensiuni:
- cu grosimi de: 0,4; 0,6; 0,7; 0,8 și 1 mm;
- cu lăţimi de la 8 cm în sus, din cm în cm; - cu lungimi de la 60 cm, din 5 în 5 cm.
Domenii de utilizare
Furnirele estetice se folosesc cu o umiditate de 10-13%, pentru acoperirea unor suprafeţe
lemnoase cu aspect mai puţin plăcut. Datorită aspectului frumos natural al furnirelor estetice
(culoare, desen, textură), acestea sunt folosite în principal, pentru acoperirea suprafeţelor
interioare sau exterioare ale
mobilei (dulapuri, vitrine, biblioteci, mese, paturi, birouri etc.), ale uşilor de interior sau exterior
sau ale altor produse care se furniruiesc.
Operația de aplicare a furnirului pe panouri pentru obținerea panourilor furniruite, folosite
pentru fabricarea mobilei se numește furniruire.

6. Produse obtinute prin reconsttuirea din elemente de lemn de


dimensiuni mari-enumerare, definire, dom. de utilzare.

1. Lemn masiv reconstituit


- alcătuite din lamele de lemn de grosime superioară fata de lemnului
lamelat încleiat -Lamelele sunt obținute prin tăiere (spintecare)
pornind de la piese de lemn de mici dimensiuni
-Lamelele ce le compun au secțiuni diferite, în funcție de destinație
-Pentru a realiza prelungirea lamelelor se practicată
- îmbinarea în dinți,
- cu teșitură,
- cap la cap
Au o mare stabilitate dimensională, nu prezintă crăpături inestetice
Se folosesc pentru - grinzi, stâlpi, căpriori, contra-vântuiri-

2. Lemn lamelat încleiat


-permite execuția de elemente de mari dimensiuni din piese de lemn de dimensiuni
reduse.
-pentru structuri portante ușoare,
-rezistența mecanica buna
-forme foarte diverse,
Lamelele pot fi îmbinate în dinți, sunt lipite pe lungime după uscare.

1. Plăci sau grinzi din furnire încleiate LVL


-realizate din foi de furnire încleiate cu fibrele orientate paralel.
Furnirele sunt obținute prin derulare sau decupare.

2. Panelul --- este un semifabricat alcătuit din șipci prin:


- spintecare, uscare, calibrare la grosime,
-rezistență mecanică limitate , -
acoperite cu furnire tehnice.
-concepute pentru utilizare la fabricarea mobilei,

3. Placajele --- realizate din furnire încleiate cu fibrele așezate încrucișat.


-rezistență mecanică scazuta
-greutatea specifică redusă

4. Parallam -- material constituit din furnire încleiate paralel cu fibrele,


-furnirele ce-l compun, obținute prin derulare,
-lamele încleiate---sunt așezate în pachete paralel cu fibrele, și apoi presate
-rezistențe mecanice mai mare de cat a lemnului din care provin

5. Grinda scrimber --utilizeaza lemnul de eucalypt de mici dimensiuni Tulpinile


tinere și ramurile sunt cojite, apoi încleiate și presate
---pentru a obține plăci de 12 m lungime/ 1,2 m lățime/ 0,124 m grosime.
Materialul obținut este apoi retăiat în lamine pentru a realiza din el grinzi prin încleierea
și presarea laminelor.
Adezivul utilizat este un adeziv spumante
7. Semifabricate rezultate prin reconstruire pornind de la elementele de
lemn de mici dimensiuni sub forma de aschii - enumerare, definire,
domenii de utilizare.

Producția se realizează în patru faze principale:


- pregătirea lemnului
- încleierea și formarea covorului de așchii
- fabricarea propriu-zisă
- finisarea

Procesul tehnolgic---- materiale trec printr-o fază de presare cu două


etape--- Clasificarea----în funcție de elementul structural de bază, Există
două categorii mari de produse de acest tip:
-- plăci din așchii
-- plăci din fibre
Aceste produse sunt materiale din lemn comprimat, prezinta urmatoarele caracteristici:
- rezistențe mecanice ----- inferioare lemnului din care provin; -
reacție
puternică de umflare sub acțiunea apei sau a umidității

Plăci din așchii


-compuse din așchii sau așchii de lemn provenite din tăierea lemnului si sunt
asamblate cu ajutorul unui adeziv la presiune si temperature

a. Tipuri de plăci

1) Plăci clasice din așchii ----Așchiile sunt aglomerate cu lianți aminoplaști (UF sau MUF),
fenoplaști (PF) sau izocianați. exemplu -----melaminate sau
plăci replacate,---- aschi de dimensiuni mici …………………..

2) Plăci din așchii mari orientate OSB ----Placă cu așchii de dimensiuni importante( lungime
de 7-25 cm, lățime de 2-3 cm) și orientate în aceeași direcție în timpul fabricației
-compusă din trei straturi întrepătrunse,
-Caracteristici mecanice superioare celor ale plăcii de așchii clasice
-lianți folositi sunt fenolici sau melamina-uree-formol, ceea ce îi conferă
buna rezistență la umiditate.
--placă este destinată—dom. Construcțiilor
Această placă, NU ESTE REALIZATA DIN RESTURI CI DIN
UTILIZAREA EMNULUI ROTUND DE RASINOASE---diametrul mic—

3) Placă din așchii rectangulare groase----- Este compusă în special din așchii mari din
lemn de plop tremurător - Adezivul utilizat este----fenolic
- Element de umplutura la construcțiile

4) Placă din așchii de lemn cu lianți minerali---Liantul acestui tip de placă este cimentul.
------ Caracteristicile mecanice sunt reduse ----- Este o placa de acoperire sau de
umplutură. ------ isolator fonic si termic.

5) Placă de lână de lemn cu ciment -----Este o placă de așchii de lemn, dar SI de așchii mari
de lemn (lână de lemn), obținute lemnului rotund de rășinoase. ---- legate
printrun liant mineral, cimentul.
---- foarte bună izolatoare termică/fonica

6) Placă extrudată din așchii ----planul fetei aschiilor mari este perpendicular cu fetele placii
----- foarte rezistentă la flambare
----- folosita pentru realizarea peretilor verticali

7) Placă turnată din așchii -----sunt plăci de așchii turnate în formă direct în momentul
realizării lor la presă ( matrita)
-----Caracteristicile lor sunt în general bune datorita liantilor folositi.

8) Brichetele aglomerate ---- produse din lemn agglomerate si sunt produse de combustie.
----- Fabricarea lor se face în prin extrudare, fara a folosii adezivuri
8. Semifabricate rezultate prin reconstruire pornind de la elementele de
lemn de mici dimensiuni sub forma de fibre- enumerare, definire,
domenii de utilizare.

Principalele caracteristici și proprietăți

1.Placările de fibre sunt sensibile la umiditate IAR rezistența lor la umiditate DEPINDE de
calitatea adezivului folosit.
2. Caracteristica a plăcilor de fibre de densitate medie (MDF) este omogenitatea
--Principala sa utilizare este în do-meniul fabricării mobilierului.

Placă din fibre --- Aceasta fibră este obținută prin destructurarea lemnului prin procedee
termo-mecanice temp de peste 80 grade. După defibrare, operațiunile efectuate sunt în funcție de
modul de fabricare: - fabricare pe cale umeda (cea mai veche);
- fabricare pe cale uscata.
Plăci prezintă o structură mult mai omogenă fibrele sunt rearanjate absolut la întâmplare,
---- PLACILE pot fi fabricate cu lianți/ sau nu.

Există trei tipuri de plăci din fibre:


- placă de fibre dură, cu densitatea de ordinul a 1000 kg/m3;
- placă de fibre de densitate medie, zisă și placă MDF, cu densitatea de ordinul a 740 –
760 kg/m3;
- placă de fibre de izolație, cu densitatea mai mică sau egală cu 350 kg/m3.

Placă de fibre dură


---- este fabricată pe cale umedă.
---- Lignina fibrelor este reactivată de temperatură și umiditate și servește drept liant.
---- Temperatura presei este de 180–200oC.
---- ptr. rezistenta la umezeala sunt incorporate în pastă rășini fenolice.

Folosita ----pentru mobilier, unde servește mai ales


drept fund de sertar sau parte din spate;
- pentru automobile, fabricarea planșelor de bord (față și spate)
- pentru fabricarea ușilor izoplane.
Placă din fibre de densitate medie (MDF) --- se realzeaza pe cale uscata cu ajutorul
adezivilor
------- omogeneitatea structurală.
------- bune caracteristici mecanice
------ prezintă fenomenul de umflare, care este ameliorat prin folosirea
rășinilor de tip MUF (Melamina – Uree – Formol,)

Placă izolatoare de fibre ---este unul dintre cei mai buni izolatori termici.
--Este fabricat pe cale umedă./ Poate fi fabricat și pe cale uscată---MDF cu densitate
redusă sau PAF
------Izolator pentru vehicule feroviare, ca izolator al pardoselilor.
----- pot fi impregnate cu bitumuri pentru a măririi rezistenta la umiditate.

Alte tipuri de plăci din fibre ----plăcile a căror liant este un liant mi-neral
(ipsos, ciment).RIGIPS

Plăci obținute prin reconstituire pornind de la alte elemente lemnoase

- Aceste plăci au o întrebuințare decorativă și/sau izolatoare.


- foarte bune izolare acustică și termică.

9. Importanța, beneficiile și economia conservării lemnului. Factorii


care afectează trăinicia lemnului.

Conservarea lemnului, cuprinde toate măsurile împotriva factorilor vătămatori și


impotriva distrugeri.
-----tratamentele de conservare ( creozot ) duc la cresterea duratei de viata a
lemnului.
Durata medie de viață--- lemn netratat poate fi de doar câțiva ani, 5-7 cel mult
(excluzând cazul în care se utilizează un material lemnos cu durabilitate naturală mare
cum ar fi: salcâmul, stejarul),

FACTORII CARE AFECTEAZĂ TRĂINICIA LEMNULUI


---- LEMNUL formează un mediu si adăpost prielnic pentru un număr mare de insect și
ciuperci ( insecte respectiv ciuperci xilofage.)
Insectele xilofage----depreciază lemnul datorită galeriilor pe care le produc
Atacul are loc: - -tulpinii arborilor pe picior, -asupra lemnului doborât,
-sortimentelor de lemn brut -asupra lemnului prelucrat.

Ciupercile xilofage----se hrănesc descompunând fie celuloza fie lignina,


( distrugând materialul lemnos care-și pierde astfel rezistența mecanică)

Insecte xilofage
• gândaci, fluturi, albine, viespi și furnici, care aparțin următoarelor ordine:

- Ordinul Coleoptera – gândaci;


- Ordinul Lepidoptera – fluturi;
- Ordinul Hymenoptera – viespile, albinele, furnicile.

Cele mai importante insectele xilofage care depreciază lemnul


sunt: -carii lemnului
- furnicile
-croitorul lemnului de casă

Ciupercile xilofage
• cele mai importante ciuperci care atacă lemnul

- Merulius lacrymans – buretele de casă –


-Lentinus lepideus – se dezvoltă pe traversele de cale ferată, stâlpi de
telecomunicații, pari de gard
Se localizează în duramen -lemnul distrus se colorează în brun și se desface în cuburi și prisme.

10. Lemnul impregnat ca material compozit. Măsuri de protecție pentru lemn.


• materiale impregnate în scopul prezervării -----acest lucru se realizeaza prin
impregnarea cu soluție pe bază de diverși polimeri uneori creozot,
---- se realizeaza prin: pensulare, imersie, aplicare sub presiune și temperatură sau
vid

• inflamabilitatea (combustibilitatea) -----ratate cu substanțe chimice ignifuge,


(arseniat de cupru, de crom, cromat de cupru etc.).

• materialele impregnate cu rășini sintetice -----se realizează prin introduce-rea în


structură (metil metacrilat, sterol, epoxizi) urmată de catalizarea.

• materialele tratate chimic ----- cu diferite substanțe


Defibrarea lemnului tratat chimic este efectul cel mai cunoscut al acestui procedeu,

• materiale obținute prin iradierea cu raze gama -----se realizează o modificare


structural ace ii confera o stabilitate dimensionala mult mai activa

lemnul „modificat” prezintă, si unele dezavantaje


----coroziunea,
----toxicitatea accentuată și nu în ultimul rând necesitatea
----folosirii unor substanțe și echipamente speciale și costurile ridicate.

MĂSURI DE PROTECȚIE Poate


fi:
- protecția prin selecție;
- protecția prin proiectare.

Protecția prin selecție


1.pericolele aferente degradării fizice și biologice a lemnului să fie evaluate în mod
corect,
2. proprietățile materialului lemnos să fie bine cunoscute.

și cele mai durabile esențe nu prezintă rezistență mare la descompunere,


in comparatie cu lemnul impregnate
Si în cazul stâlpilor tratați, trăinicia acestora va depinde de retenția conservanților în
lemnul tratat.
Protecția prin proiectare
La proiectare trebuie sa se ia in calcul eliminarea pungilor de apa, asigurarea
ventilației
Structurile din lemn trebuie întotdeauna concepute astfel încât să nu rețină apa/ sis a
nu fie pozitionate in apa

11. Conservarea lemnului. Conservantii frecvent utilizati categorii,


modul in care actioneaza.
Conservarea reprezinta masura de protective a lemnului impotriva factorilor care l-ar
putea deteriora sau distruge.
Obiectivul tratamentului de conservare este acela de a crește durata de viața a
materialului
Modul în care actioneaza conservarea contribuie la reducerea cererii de lemn valoros,
și indirect la conservarea pădurilor.
Se pot trata chimic cu diferite soluții amoniacale sau impregna cu rasini sintetice

SUBIECTE OPTIONALE:

12. Lemnul ca resursă energetică. Importanță, avantajele utilizării,


forme de utilizare. Combustia clasică și modernă.
Lemnul este o materie primă regenerabilă, produsă de plantele lemnoase prin fotosinteză,
născută în principal din CO şi apă (stochează carbon) şi care a servit, încă de la începuturi
evoluţiei civilizaţiei umane, fiind unul dintre materialele cele mai utilizate.
Cererea de lemn, aflată în continuă creştere de-a lungul anilor, a dus la un consum din ce în ce
mai mare uneori fără grija asigurării unei gestionări sustenabile a resursei.

Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale având multiple şi extrem de
variate utilizări:
-de mii de ani, lemnul este folosit ca material de construcţii şi combustibil;
- reprezintă materia primă de bază pentru construcţii de vagoane de cale ferată, de
ambarcaţiuni nautice, la fabricarea mobilei, la fabricarea unor articole de uz casnic, jucării,
articole de papetărie, articole sportive, decoruri, panouri de expoziţii, panouri publicitare,
ambalaje etc.; o serie de ramuri ale industriei chimice se bazează pe valorificarea lemnului,
respectiv pe componentele chimice ale acestuia: taninuri, pigmenţi, gume, răşini şi uleiuri, cu
diferite întrebuinţări;
- celuloza din lemn este folosită în mari cantităţi ca izolator în construcţii, la fabricarea
hârtiei şi a fibrelor celulozice;
-lignina din lemn reprezintă materie primă pentru fabricarea maselor plastice şi un mediu
propice în cultivarea diferiţilor fermenţi;
- lemnul poate fi transformat prin hidrogenare în combustibil lichid (alcoolul metilic,
cunoscut sub numele de metanol sau alcool de lemn), care este utilizat drept combustibil pentru
automobile în unele ţări, printre care Brazilia sau prin gazeificare, în combustibil gazos (gaz
sărac, gaz de gazogen) şi lichefiat.

13. Materiale compozite sub formă de grinzi. Tipuri, descriere,


fabricația, domenii de utilizare, avantaje
-Grinzi din aşchii de lemn orientate (Oriented Strand Lumber) – OSL.
Materialul folosit la fabricarea OSL. Materia primă cea mai folosită la fabricarea OSL este
lemnul buştenilor de esenţă moale (răşinoase) de regulă cu diametre mai mari de 12 cm.
Utilizări ale OSL: grinzi, coloane, duşumele, rame, cadre, construcţii cu schelet.

-Grinzile din fâşii de furnire încleiate.


Sunt grinzi compozite, ce adesea cu forme prismatice, sau de “I”, sunt fabricate din fâşii de
furnire
(cu fibrele orientate paralel), rezultate ca resturi de la fabricarea furnirelor estetice şi tehnice.
Greutatea redusă, manevrabilitatea şi adaptabilitatea au făcut din ele un material excelent
pentru construcţii folosit pentru planşee, pereţi, astereală sau cofraje.
Fiind sever verificate în toate fazele de fabricaţie, grinzile compozite sunt în momentul de
faţă printre elementele structurale ale construcţiilor, considerate cele mai sigure.
Utilizări. În mod normal putem enumera două utilizări importante şi distincte: ca elemente în
construcţii şi la panouri de cofraje. În construcţii cea mai mare utilizare o au la şarpante unde
procentul de utilizare ajunge la 60%.
14. Materiale compozite sub formă de plăci din așchii. Tipuri,
descriere, fabricația, domenii de utilizare, avantaje

Placi laminate (Laminated boards). Stilurile de viaţă şi gusturile în materie de decoraţiuni si


construcţii se schimbă de la o zi la alta, astfel au apărut aceste noi produse, folosite mai cu seamă
in industria parchetului şi cea a mobilei. Aceste plăci se pot prezintă sub o vastă paleta de culori
şi modele.

Constructiv, aceste plăci prezintă mai multe straturi, din care cel mai important este miezul,
acesta fiind de regula alcătuit din MDF, HDF sau PAL, suprafeţele fiind acoperite obişnuit cu
filme melaminice, folii, furnire, folii de tip HPL ( High Pressure Laminate). Se produc în
variantele: placi de tip special si placi melaminate.
Proprietăţile deosebite ale acestor plăci fac ca ele sa înlocuiască cu succes lemnul masiv in multe
aplicaţii practice. Se produce o gamă foarte variată de MDF în ceea ce priveşte paleta coloristică,
iar multe dintre produsele de mobilier din zilele noastre ar fi de neimaginat fără aceste plăci în
componenţa lor.
Utilizări ale MDF. articole de mobilier cu diferite cerinţe in ceea ce priveşte calitatea şi
rezistenţa suprafeţelor. Un aspect foarte important de reţinut este acela că la producerea plăcilor
de HDF pe lângă lemn se foloseşte şi o serie de plante anuale (ex: puzderii de cânepă).

15. Materiale compozite sub formă de plăci din fibre. Tipuri,


descriere, fabricația, domenii de utilizare, avantaje.

Plăci din fibre de densitate mare ( High density fiberboard) – HDF. Sunt plăci din fibre de
lemn, au densitate foarte mare şi sunt folosite sub formă de parchet melaminat in construcţii.
Suprafeţele pot fi acoperite cu diverse filme melaminice sau cu furnire naturale.
Plăci fibrolemnoase (PFL) - se fabrică, ca şi HDF –ul, MDF –ul şi LDF –ul, din fibre de lemn
(rezultate prin defibrarea chimică sau mecanică a deşeurilor din lemn sau stuf, paie etc.) presate
în plăci subţiri şi rigide cu sau fără liant (albumină, răşini fenolice, colofoniu, bitum), tratate
termic sau nu, impregnate cu uleiuri sicative, melaminate pe o faţă.
Principalele avantaje pe care le prezintă sunt: rezistente mecanice, fizice şi chimice superioare,
cost redus şi întreţinere uşoară.
In functie de densitate placile pot fi: moi poroase, semidure presate, dure presate
Plăcile (panourile) celulare din lemn sunt panouri compuse dintr-o ramă din lemn, acoperită
pe ambele feţe cu placaj sau cu plăci fibro-lemnoase şi un miez interior, alcătuit din lamele de
PFL, structură din hârtie sau alte materiale şi care constituie suportul rigid de fixare al feţelor.
Ramele se execută din rigle masive de răşinoase sau foioase moi; feţele, din placaj de fag
de 4 mm; structura miezului, din fâşii obţinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3,2-4 mm sau
din alte materiale, aşezate sub formă de fagure sau inele. Se folosesc în special la realizarea foilor
de uşi interioare, pereţilor despărţitori şi panourilor de mobilier.
În ultimul timp, sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continuă diversificare, atât prin
aplicarea unor tehnologii noi de obţinere, cât şi prin folosirea unor noi materiale,
neconvenţionale, care imită lemnul şi îl substituie.

Plăcile decorative din hârtie stratificată (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai
multor straturi de hârtie impregnată cu răşini sintetice, dintre care, stratul exterior superior (faţa)
este decorat, cu aspect mat sau lucios. Aceste plăci sunt utilizate în, construcţii civile, mijloace de
transport şi la bordurarea de panouri.

16. Comparați materialele compozite din așchii cu cele din fibre după
următoarele criterii: tipuri, descriere, domenii de utilizare curente,
dezavantaje.

Diferenta dintre compozitele din aschii este ca au rezistenta mai mare in special in lungul axei
principale, elasticitate excelenta,
OSB poate utiliza lemnul speciilor cu creştere rapidă, sub grosimea de 16 mm, OSB subţire este
permeabil la vapori, este foarte dur (este preferabil un disc diamantat pentru a-l tăia), OSB
rămâne foarte sensibil la umiditate laterală (pe cant) dar e mai puţin sensibil pe suprafaţă, oferă o
bună comportare la diverse prelucrări: formatizări, frezări, găuriri, fixări cu şuruburi sau cuie,
atât pe suprafeţe cât şi pe canturi, are capacitate ridicată de blocare a difuzării vaporilor de apă, în
cazul plăcilor groase (permite utilizarea lor ca barieră de vapori). Grosimile variază de la 6 mm la
22 mm.
Proprietăţile deosebite ale acestor plăci fac ca ele sa înlocuiască cu succes lemnul masiv
in multe aplicaţii practice. Se produce o gamă foarte variată de MDF în ceea ce priveşte paleta
coloristică, iar multe dintre produsele de mobilier din zilele noastre ar fi de neimaginat fără
aceste plăci în componenţa lor
17. Producerea semifabricatelor din lemn masiv reconstituit. Panouri
din lemn, grinzi. Îmbinarea în dinţi şi încleierea. Tipuri, descriere,
fabricația, domenii de utilizare, avantaje.

Lemnul masiv reconstituit (LMR) sub forma grinzilor DUO/TRIO şi panourilor din lemn
masiv reprezintă un grup de semifabricate pentru construcţii ce poate fi utilizat ca elemente
portante (structurale) sau pentru compartimentare.
Una dintre exigentele sale fiind aceea de a minimiza riscul aparitiei de crapaturi, aceasta fiind
realizata prin :
-debitări bine direcţionate (libere de inimă);
- uscarea artificială a lemnului până la 12 %;
- sortarea lemnului după rezistenţă, prezenţa pungilor de răşină, coloraţii etc

Grinzi DUO/TRIO Grinzile DUO/TRIO sunt elemente de construcţie compuse din două sau
trei scânduri (lamele) de lemn moale tivit şi rindeluit, lipite între ele pe feţe, cu fibrele aliniate
paralel.
Asamblarea prin încleiere a scândurilor conduce la caracteristicile tehnice superioare cherestelei
structurale. În domeniul lucrărilor de interior grinzile DUO/TRIO pot fi folosite în mai multe
moduri astfel încât construcţiile din lemn pot fi privite ca structuri artificiale ci să se armonizeze
cu alte materiale ca piatra, betonul sau oţelul. Pot fi adăugate chiar şi accente pline de culoare cu
ajutorul uleiurilor, baiţurilor, vopselelor, lacurilor.
Grinzile DUO/TRIO sunt disponibile în lemn de, molid, brad şi duglas iar utilizarea grinzilor
este recomandată: în toate aplicaţiile care necesită stabilitate dimensională deosebită a
elementelor clădirii; pentru suprafeţe vizibile de calitate deosebită; pentru stabilitatea formei (nu
au răsuciri); deoarece prezintă riscuri minime de apariţie a fisurilor şi crăpăturilor; nu necesită o
tratare chimică datorită uscării artificiale prealabile a cherestelei; permit o bună prelucrare
mecanică şi sunt uşor manevrabile având greutate proprie redusă; asigură realizarea de
construcţii economice datorită calităţii deosebite a prefabricatelor.

Cherestea lamelată încleiată pentru construcţii. Este fabricată din lamele groase de 40
mm, uscate artificial şi rindeluite, asamblate prin încleiere în straturi multiple, cu fibrele orientate
paralel pe direcţia lungimii şi folosind adezivi rezistenţi la apă.

Este disponibilă în lemn alb, molid, brad şi lemn roşu, duglas. Structurile alcătuite din repere în
straturi, sunt lipite împreună până la înălţimea (grosimea) cerută.
Datorită conexiunii rigide între straturile din masiv, aceste componente ale cherestelei
structurale,
tehnic şi static, au calităţi deosebite.
Folosirea lemnului lamelat/cherestelei lamelate încleiat/încleiate are multiple avantaje:
ƒ o rigiditate extrem de ridicată şi un modul de elasticitate redus;
ƒ o capacitate portantă ridicată combinată cu o greutate scăzută;
ƒ o rezistenţă structurală ridicată în caz de incendiu; ƒ suprafeţe
finisate de calitate superioară; ƒ nu apar răsuciri.

Panouri din lemn masiv. Elementele componente ale acestui tip de semifabricat îndeplinesc
cerinţele estetice pentru elemente vizibile în construcţii din lemn. Se remarcă în plus printr-o
capacitate portantă crescută combinată cu o grosime constructivă redusă. Aceste elemente pot fi
folosite pentru construirea acoperişurilor, pereţilor, tavanelor şi a duşumelelor. Au performanţe
bune în conservarea căldurii, oferă un ambient plăcut şi sunt economice.

Izolam – panouri din lemn izolate cu spumă. Este un produs ce poate fi folosit ca: elemente
pentru acoperiş, elemente finisate pentru tavane, nenecesitând lucrări de izolare suplimentară
deoarece sunt echipate un strat izolator permanent, fără punţi termice, uşor Prezintă
multiple avantaje:
-capacitate mărită de izolare, de la 0,24 până la 0,51
-acoperă deschideri de la 3,00 până la 6,50 metri depinzând de dimensiunile produsului şi de
distanţa dintre reazeme,
-manipulare şi instalare uşoară pe tavane, pe coamă sau pe panta acoperişului, chiar şi pentru
acoperişuri boltite.
-poate folosit fără căpriori şi pane, fiind uşor de fasonat neavând elemente metalice în
compunere şi generând pierderi reduse de material datorită producţiei la dimensiuni comandate.

Imbinarea in dinti Realizarea panourilor din lemn masiv este complicată necesitând îmbinări pe
lungime între segmente, realizate în „dinţi”, operaţie deopotrivă migăloasă şi costisitoare. La fel,
realizarea de panouri rezistente la compresiune şi întindere din încovoiere, din straturi de furnir
este şi ea prohibitivă din punctul de vedere al costului.
18. Plăci și grinzi din furnire încleiate. Produse realizate prin
reconstituirea din furnire. Tipuri, descriere, fabricația, domenii de
utilizare, avantaje.
Grinzi stratificate din furnire încleiate, Laminated Veneer Lumber (LVL) având prima
utilizare în industria aeronautică, iar din 1970 își găsesc o largă aplicare în construcţii, în
componentele grinzilor cu zăbrele, în special pentru elementele supuse la întindere.
Sunt realizate din foi de furnire având aceeaşi orientare a fibrelor, încleiate cu adezivi fenolici
după o tehnologie similară celei de fabricare a placajului sau mai modern în prese continue cu
încălzire în curenţi de înaltă frecvenţă în special pentru piesele cu grosimi mari.

Grinzi din fâşii de furnire încleiate, Parallel Strand Lumber (PSL). Acest produs este o
realizare relativ recentă din SUA (1990), cunoscută sub denumirea comercială consacrată
Parallam. Se obţin din fâşii de furnire orientate paralel, rezultate ca resturi la fabricarea
furnirelor estetice şi tehnice (12 x 2500 mm), încleiate cu adezivi fenolici şi presate la cald
continuu (fig. 1.5). Valorile performante permit utilizarea acestui material la fabricarea
structurilor mecanice puternic solicitate (grinzi, stâlpi)

Grinzi din fâşii de furnire încleiate, PSL 300 sunt tot o realizare recentă americană, care se
fabrică analog, cu deosebirea că se utilizează fâşii de furnire cu dimensiuni reduse (0,8 x 25 x
300 mm), încleiate cu adeziv de tip izocianat. Problemele ridicate la presarea pachetului de
furnire cu dimensiuni mari au fost soluţionate prin folosirea procedeului de presare cu injecţie de
abur. Acest sistem de presare a permis totodată obţinerea unor structuri cu dimensiuni notabile
(25-145 mm x 2,4 x 10.7 m), în condiţii economice avantajoase.

20. Conservarea lemnului. Factorii care afectează trăinicia lemnului.


Substanțe de conservare și metode de tratare. Instalații de tratare.
Factori care afecteaza trainicia lemnului:
Lemnul constituie un mediu nutritiv sau un adăpost prielnic pentru un număr mare de insecte,
care fie în stadiu de larvă, fie în stadiu de adult, se dezvoltă şi trăiesc în interiorul acestuia.
Aceste insecte poartă denumirea de insecte xilofage.
Insectele xilofage depreciază lemnul datorită galeriilor pe care le produc, sau îl distrug în
întregime, în funcţie de intensitatea atacului.
Atacul dăunătorilor poate avea loc asupra tulpinii arborilor în picioare, asupra lemnului doborât
brut şi asupra lemnului prelucrat. De obicei vătămările provocate deinsecte constau din găurile
sau galeriile produse în lemn de către larvă sau de adult. Forma, mărimea şi uneori culoarea
interiorului galeriilor constituie criterii destul de importante pentru identificarea insectei care le-a
provocat. Cunoaşterea insectei care a cauzat deprecierea materialului lemnos este un factor
important în luarea măsurilor de combatere.

Substante de conservare si metode de tratare

Gudronul (smoala, catranul), un produs obţinut prin distilarea lemnului, cărbunelui, a fost initial
folosit în scopul conservării, dar ulterior s-a adoptat creozotul (astăzi nemaifiind uzitat decât
sporadic la noi, fiind asimilat compuşilor neecologici) un produs mai uşor, fiind un compus al
gudronului.
Odată cu introducerea impregnării sub presiune, vâscozitatea sa redusă a favorizat pătrunderea
în lemn.
Creozotul este un lichid uleios, de culoare brun-negricioasă, care se obţine din smoala produsă în
timpul distilării sau carbonizării cărbunilor bituminoşi.
Uleiurile produse variază puţin în compoziţie, dar variaţiile nu diminuau valoarea procesului de
conservare. Dacă uleiul de creozot era introdus adânc şi uniform în lemn, în cantitate suficientă,
se asigura o bună protecţie împotriva insectelor xilofage precum şi a ciupercilor xilofage.

21. Pădurile urbane în domeniul producției de plăci. Utilizare. Condiții,


caracteristici, avantaje și dezavantaje

Subiectul referitor la grinzile din materiale compozite este foarte vast şi de asemenea este un
subiect care va mult discutat şi în viitor în ideea reciclării pădurilor urbane, pentru a putea salva
pădurile naturale de la exterminare.
Pădurile pot fi privite ca fabrici chimice naturale, nepoluante, menţinute în funcţiune de soare -
arborii folosesc dioxidul de carbon, apa şi nutrienţii din sol pentru a produce lemnul, scoarţa şi
frunzele. Arborii de asemenea produc şi oxigen fixând în produsul lor cel mai important, lemnul,
bioxidul de carbon responsabilul principal al efectului de seră, deci al încălzirii globale. Acestea
se produc fără deranj, risipă sau fum, fără zgomot, prietenos cu mediul şi în întregime
“automatizat”. Pădurile de asemenea funcţionează ca zone de recreere şi ca plămâni verzi.
Pentru fiecare metru cub de lemn, arborii filtrează circa 900 kg de dioxid de carbon din aer şi
înmagazinează circa 250 kg din acest gaz verde.
Asta înseamnă ca pădurile europene pot înmagazina de peste 20 de ori emisiile anuale de dioxid
de carbon. Pădurile şi lemnul extras din ele pentru procesarea ulterioară constituie deci o
importantă cale de scădere a acestui gaz cu efect de seră şi care în concentraţii sporite se pare ca
are rol fertilizant mărind randamentul fotosintezei.