Sunteți pe pagina 1din 446

e1\tASURARJ ELECTRICE $1 ELECTRONICE

Tehnoredactor:

T. BALAITA

Coper!a : N. SIRBD

.'?IINV ArAMINI'lJLUI

M~NISTERUL EDUCA.T1EI

Cont. dz, ing. MARIANA BELlS

Prof; dr. ing. EDMOND

NICOLAU

ELECTRICE 81 ELECTRONICE

~ill~OO~illrn~

~ ~
EDITURA DIDACTICA 91 PEDAGOGIcA BUCURE§TI .

PREPATA

Prezenia lucrare repreziniii cursul de Mdsurari electtice ~i elecironice predai tn cadrul I nsiituiului politehnic Bucuresii, Facultaiea de elecironicii i tetecomunicatii, siudeniilor din anul Ill. Scopu! acesuu CUTS esie de a prezenia principalele meiode $i aparaie ell care 58 miisoarli mdrimile electrice, aiit in. tennica. conoen iionalii a' mdsuriiriloreiedrice, etl 'jiin iehtiica mai noaa ~ 'in pUna derooliare a miisuriirlior
elecironice.

A§<!dupii cum S8 §tie, [II momeniul de {aja asiStiim, 0 puternicd revolufie$fiinfificii $i tehnicd, La careun tol important reoine elecironicii. Aceasta' ramurd a iehnicii Ji a $iiintei reprezintii 0 imbinare caracieristicii de aspecie teoretice foarte pronuntaie $i deaspecte practice. Oriceaparai electronic, in. [aza de prototip ca ~ in. produciia de serie, esie. supus: unor mdsuriiri - astiizt evident cu 0 aparaiurd: elecironicd: Precizia realizati: tn momentul de lata de aparatele eledronlce de ttuisurai esie [oarie mare;
la aUng1fid in domeniul timpului ordinal de I()--14,

precieie ce na mai este atinsa' In nici unali domeniu ai iehnicii de mdsurare. Fiidi nici 0 exagerare se poaie aiirma ciiasti1.zi nuisurdrile electronice reprezintii punctul de vir] at iehnicii nuisuriirilor: Miisudirile elecironice sin; cistiizi indispensabile aid in cercetarea ¢iinti{icii, cit~i 'in prcducii« In. condiiiile tarii noasire aceasia ramurd a ~iintelor iehnice cunoasie si va cunodsie ln. coniinuare 0 dezooltare tara precedent. P uternica dezuollare a ramurii construe/War de masini - prevazuiCi sit-Ji sporeasci» producti« in.

cineinal - se 'Oa realiza 'in special pe baza cresierii susiinuie q indusiriei eleciioiehnice :;i electronice, a mecanicii fine, a productiei. de nave, masini-unelie, utilaje tehnologice. Eledronica ,'ji meeanica tina ii tior sport"de asemenea product/a; 4cerutai s(amnii co. If1. tara noosira industria electronicii se va dezvolta tntr-un. ritm aproape dublu

cOfls(ruc!iilor de masini - In ansamblu. Esie un ,film deosebii de ridicai ce reflecta atit marele autni al ieconomiei noasire, cii ~l ponderea deosebitif ce reoine eledronlcii in socieiatea coniemporana.

tata

de ramura

,In,

ultimul timp s-au infiinta! sau s-au dezooliai

nymeroaseinstituie de cerceidri, centre, de cerceiiiri ,~ilnitiiti indusiriale care, consiiiuinii ati ansamblu. in care se imbirui aspeclele teoreiice til; cele aplicaiioe; oa, permiie atingerea ciirelor ail! de rldicaie, privind dezooltarea eledronicii lit tara noastrCi. Deoa.rece ~n toate acesie unitiiti tdilizarea tehnicilor de md_vUiitUQr. ormale, se itt[etege eel. prezenla lucrare l§t n
educe aporiul ~l La progresui eleoironicii, pe Zinia
}oTll1iir;ii unor cadre de specialisli cit. mai bine pregiititi. ~r,.ucfafed a fast el_abQrr:i1aast!'el ; - Prof, dr: ing. Edm, Nicolau - capiioiele 1, 3,4,-8, 9, 12...19, 22 ~i anexa; $IN~areeledroniai consiiluie 0 parte inirinseca acii-

- Con], dr. ing. M. Bel{$ -capitolele p, 7, }.O, 11, 20 $i 2r

2, 5,

AUTORU

.CUPRINS

Prefafa Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap; Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. Cap. 1. Notiuni 2. Aparate bobine, simple.

..•....... intro d uctive electrice ..•. rezis tcare, de rnasurat .• prin 'prin. metode

5 9 15 43
54

3. E tal oane de elements ..df pol are; condensa toare Irnpedantelor impedantelor 4. AUisurarea 5. J'.1.asurarea zero. Pun]i 6. Masurarea rezcnanta

metode

de 63 de

de. rnasur a t ~i circulte

dublu T'

impedan [elor prin metode . . . . . . . . . . . .. catodic .... de sernnal

85
100 128 143 149

7. Osciloscopul
8. .Generatoare

9. Transforrnatcare de .rnasura .... 10. Surse de alimentare


lL Masura,ea p uterii ~i energiet ~i curenjilor a semnalelor ;matensiunilor electronica deiazajelor modulate. cristalelor marirnilor piezoelectrlce magnetice tub urilor tranzistoarelor numerice privind masuelac-

16.6
185 212 22..'3 253 271
285 295

Cap, 12. Masurafea

13. Mas'urarea
14. Analiza 15. Mastirarea

Irecveri tel or

surarea distorslunilor

16. JY\asudiri asupra sernnalelor 18. Masui'area 19. Ma,stl.rarea tronice Masurarea Sisteme

Cap. 1.7. Masurarea

parame.trilor pararnetrllor

317

Cap. 20. Cap. 21.

330 353 421


43 I

de masurat problems

Cap. 22. Urrele Ane.d.

rnoderne

rarHe. €lee trice ~i electronice Sisterae.de uDitat"i. Calculul erorilor

Btbllografie

445

Cap

to I u I

NOTIUNI INTRODUCTIV£

1.1. OBIECTUL

$:1 INlPORTANTA

CURSULUI

Cursul de masurari electrice ~i electronice are drep t ebiect prezentarea COl'l.ceptelor, metodelor ~i aparatelor care Intervin in masurari,leeledrke ~i electronice. Aceste cunostinte sint Indispensabile -inginerulu'Ieiectronist,. care atuncii Clod lucreaza In practica este ccnlruntat rn perrnanenjacu prnblema.rnasurarii, perlcrmantelor unor dispozitive, aparate sau insralatii realizate, iI1asui"arile au un r61 Ioarte important in electronlca, care Did nu poate ii conceputa faTa sprijinul continuu 31 acestora ; 1a rindul lor; aceste-rnasurari se dezvolta nerncefat odata eu electronica si au ajuns astaz! sa prezinte posi bi-litati extraordinare, alit 'In ee priveste sensibilitatea, cit si In ce priveste gama marirnilor de masurat, Esie sulicient sa se arninteasca III aceasta directieiaptul di - In tot mai nurneroase rarnuri din ~tiinVl. ~i tehnica - 5e utili-· zeaza, astazi, pe 0 scara 'tot mai mare, masurarea pe cale electrica, <;l marirnilor neelectrice, ]\'\.ai .mult, ori de cite ori este necesar sa se efectueze corsod .;;1 precis 0 m8surare,s.e recurge Ia metodele Jarosite In electronica. Para a insis t a a su pra a cestci ches Hun I - metoda rnasur ari i pe cale electrica. a illiini-, milor neeiectrice constituind o tehrrica aparte - In cele ce urrneaza seprecizeaza ce sint rnasurarile electrice -~i electronice ~i care slut parUculari-tatile lor. Obleclul masurarilor eleclrice ~i electronice iI constituie: totalitatea marirnilorelectrice care intervin in electrotehnica :;'1 radioelectronica, Astfel deiinite.. masuranle radiotehnice au UTI domeniu Ioarte vast, imbrati~ind de Iapt toateprohlemele legate de electronics ~i aplic3tWe ei :-automatiziiri elec tronice.. calculatoare, radar etc. In Ce priveste metcdele de masurare, electronica si-a elaborat ap arate ~~i metode propri I~ corespunzjrid Intlnsel game a marirnilor demasura t .si.a valorilor pe care Ie pot capata aceste marirni.
1.2. DOi\1EN!l

DE' VARIA.TIE

ALE

MA1UMlLOR Nl.ASURAH

Nascute din lehnica masnrarilor electrice lndtrslriale si din tehnica masura-rilor de telecomunicatii, rnasurarile electronice s-an dez'voHat repede ca ,0 ra~· mura .independenta. Dezvoltarea a fast atttae rapida, tnctt masurarile.

10'

NO'JIUNI

INTRQDUCTI'ilE

electrice industrials
electronlce, ill timpul

apar ca un dorneniu restr ins in vastul cirnp al masurarilor

Unexernplu va ilustra ci tde rapid s-a dezvoltat tehnica masurarilor radio : primului razbol mondial, precizla eu care se rnasurau Irecverrtele era de 1% - ~i .acest rezultat eraconslderat.vpe atunci, Ioar te bun. La sfirsilu) prirnului razboi )USa exigenja a crescut, cerindu-se o preciziede 1 Ia 1 000. AsHizi ,frecvenieJe se determina eu precizi: cafe merg pTna la 10--14'. Potfi date: nurneroase exernple.din care rezulte aut posibilitatilc, cit ~i gama tntinsa de valori care trebuie rn 8.Sl1 rate. Astfel, eurentii irebuie rnasurati attt in curentcontinuu=--la Irecverr[a zero - cit ~i la Jrecventc rnalte - de ordinul zecilor de GHz; garna vaiorilor curentilor se lntinde de 1a 102 A - curen!ul tn anima, UIl11i post deemisie - plna la 10-17 A - curentui debitat de 0 joja de ionizare sat! de unIotoelernent. Chiar din acestexernpluarezultat clar una dintre .caracteristicile nrasurarilor electronice : 0 Ioarte InLinsa gama de valori care frebuie masurate 1<1'Irecvente Ioarte diierite. Evident di nu vor putea exista metodeunice, care s?; fie valabiie 1<1 toate Irecventele. In mod normal, se deosebesc Irei categorii de metode de masurare, corespunztnd la trei domeniide frecvenje : irecvente audio - care se mtind de la Irecventa zero pina Ia circa 20 000 Hz ; frecvente radio, care se lnlind pina la circa 30MHz; rnicrounde, .care cuprind Irecventele ~i mai inaite. In lucrarea de fata, pentru Iiecare rnarime ele rnasurat vor fi grupAte separat; In mod sisternatic, metodele corespunztnd Irecventelor audit) .'?-i cele corespurrzind Irecvenjelor radio. Problernele reieriioare Ia masurarea acelorasi rna-rim! In microurrde nu vor fj hat-ate in acest velum, ci In cadrulcurstrlui 'de ,;Tehnic3 frecventelor Ioarte inalte", deoarece acestdomeniu de Irecvente are 1111 aparataj ~i 0 tehnica cu totul diferite de ale celorlalie dornenii de Irecventa. Aceea~i rnti'ndere a garnei valoriior de rnasurat se regase.5te$1 la capacitati ~i 13 rezisten]e, ~i la puteri. Astfel, trebuie rnasurate <Hit capacita]! eledrolibee de roOvF, cit ~i capacltatile dinire electrozii unci pentacle - care; au valor! de ordinul de marime a 0,1·10----3pF - ceea ce duce Ia un raport de I : 1012 intre valorile ex heme. La fel la rezistente este necesar se masoare - urteori - rezisten]e de ordinul sutimilor .de ohrni, iar - alteori - rezistente de ordinul tew~i gigaohYl)iliJf, ajungrndu-seasUeJ In un raport de 1013 tntre valorile extreme. Pe aceeasi linle trebuie rnentionate freoventeie, Astlel, se mascara alit Irecvenjele Ioarte joase, de ordinul fractiunilor de Hz, cit $i frecvenjele tnalte, de ordinul zecilor de miieleMHZ, si aceasta ell -0 precizie mare, care - inal1umHecazuri - poate atinge (in dorneniul frecventelor radio) valoareade 1 : 10"1. Esie 0 cifra cu adevarat irnpresionanta. Acest grad. de precizie a perrnis clectronicii :;;j, in special, 'tebnkii nrasurarilor electronice sa se substituie vechii Iehnici a mentinerii si .a (nasuraril timpului care, inaintc, era Ynsarcina astronomiei. Noua tehnica a ar-alat, asl fel, di vechiul standard de tirnp, care era constitult dc: rol ireaParrtintului in jurul axel sale, nu era urt standard perfect ~i a inirodus in locstandarde perlectionate, cum sin] ceasornicele .de cuar] ~i standardele de frecventa CD atom! de cesiu, Un ceas electric cornandat de un oscila lor eli cuar], are asfazi, ill mod curent, pre-

sa

sa

PARTICULARrrATI

ALE MASUR:ARTLOR DE mALTA

tru;:CVEN'fA

11

d~ia, de 1 : 109 pe perioadelungi, la 30 de ani.


1.3.. PARTICULARITAT[

ceea.ce constituie

precizie de 1 secunda

ALE MAsURARILOR

DE INALTA FRECVENTA

.Pentru a ne forma !nSa 0 imagine [ustadespre ce este.astazi tehnica rnasurarilor radio, este necesar sase precizeze cil nu mtotdeauna se realizeaza gl'ade de precizii aUi de rnari. Inrnasurarile uzuale de tensiuni _9i de impedante, 0 precizie de 1~2% este; in general, con siderata acceptabila. In general, exigenta aceasta ~ste sulicientapentru cele mai rnulte scopuri practice, Acceptarea unor erori ailt de Importante se exp'lica prin fap tul di - 111 rnontajele Teale ill tervin. clemente parazile capacitaji ~i inductante - care nu pbt fj In totdeanna cunoscute exact ~i care modifies apreciabil Ienornenele slmple considerate de DOi. Pentru aceasta, este suficient adeseori sa se cunoasca la Incept! t oarecurn aproximativ valorileanumitor clemente, urrnind ca - dupa ce ele 51n1introduse in montaj - sa 1i seajusteze valo area pina ce se obtine efectul dorii, adica pjn~i ce elernentul, introdus de noi, plus elementele parazite din schema dan un ali element de valoare corecta. Problema lmpedantelor parazite vare intarvin in electronica este Ioarte impor ianta. Astiel - ca exemplu - trebuie de la tncepu l sa se retjna Iaptul ca orice element dipolar; care In joasa Irecventa ar~ 0 schema simpla, in malta Irecventa va avea 0 schema echivalenta complexa, In j'na1t& Irecventa nu exista rezistente pure, inductante pure sau capaciiaf pure, ci nurnai retele destul de cornplexe, care, 1n anurnite dornenii de frecvents, se apropie mal mult sau mai putin de aceste elernente pure. o problema irnportanta pentru rnireaga tehnica a rnasurarilor electron ice o eonstituie cunoasterea intima a elernentelor parazite inductive si capacitive care.intervin, cum ~i reducerea lor la minimum. Aceasta se Face, inprimul rtnd, reducindu-se cit 58 poate de mull Iurrgirnile conexiunilcr. Pentru cineva care lu.creaz~ numai ta joasa frecventa pare, desigur, curios sa 5e vorbeasca de induetarrta ~i de capacitalea introdusa de un fir de conexiune, Un exernplu numeric sirnplu ne va arata insa crt de irnportante sint aceste elemente, Pentru aceasta, se considerao rczistenta de 1 MD, pe carese ana in paralel 0 capacitate paraziUi de 2 pF. La frecventa de 50 Hz, aceasia capacitate va prezenta a reactanta de 1~6 Gn. ~i impedanta ell 2 pF in paralel va fi deci tot rezistiva, prezen tlnci valoarea.de 1 Mn ~i aceasta cu 0 Ioarte buna precizie. Trecind tnsa la Irecventa de 50 kHz, reactanta capacitatli va fi de numai 1,.6MQ, deci rmpedanta echivalenta va fj aCUIIl cornplexa, .pTezenHnd 0 puternica componenta capacitiva, iar Ia Irecvenja de 0,5 MHz - 0 frecveniji relativ joasa din spectrul radio capacitatea va scurtcircuita rezistenta, reactanta ei avind nurnai 0,16 JvlD. Accst exemplu sirnplu ne arata importanta capacltatilor 'paraztte. AsHe1, doua conductoare avind sectiunea circularaai diametrul de 2 mm, situate la distanta de 5 rnrn, prezinta 0 capacitate de2 pF pentru fiecare lungirne de 5 em .se Intelege deci necesltateade a S8 realiza conexiuni cit rnai scurte ~i astlel dispuse, tl1clt capacitatile parazite sa fie reduse.

12l'\[OTIUNI

LN"TRODUCTIVE

La Iel - 9i inductanele parazite trebuie ruinimalizate. Astlel, conexiunjle care "in de hi un aparat de rnasurat la a mica bobina care trebuie rnasurata, trebuie sa fie cltmai scurte ~j cit mai rigide, deoareceInrluclanta lor este, uneori, cornparabila cu aceea a bobinei, astfel Inci] modificari aparent nelnsemnate ale Iormei circuituluiIorma t de conductoarele auxiliare potfalsifica rezultatul. Teate acestea, cum siproblerna irnportanta a capacitatilor fata de masa, nu pot fi intelese deodaia .~inu pot fi asimiiatedectt printr-un eft mai lung exercitiu to laborator, Tehnica rnasursrilor in tnalta frecventa nu constituie numai a discipline Ieoretica, ei si una practiciL Aceasta tehnica nu poate Ji lhvatata fara cunostin]e de electrotehnica, radiotehnica, tuburi ~i circuite electronice, tUSa numaicu aceste cunostin]e, iara cunoaslerea terneinica a aparaturii si a rnetodelor si, in special, fara practica, nu se poate ajunge 13 aid un rezultat. Pentru aceasta, esie necesar un studiu e'it rnai terneinic IU laborator. Acest studiu trebuie facut ell convingereaca, In radioelectronica totul poate f1 staptnit de cineva care are suliciente cunostinte teoretice !;'i practice. Este adevarat ca fenomenele slut complexesi ca, adeseori , fenomenele secundare Ie urnbresc pe cele prindpale,rllsii procedind In mod judicios, reducind efectele secundare $i tinlnd seams de ele, se ajurrge larezultatul dorit. Trebuie, de asetnenea, sa fie subliniat Iaptul ca - datorita cornplexitatii Ienornenelor - nu este posibil ca cineva sa se orienteze perfect numai cu eunostintele practice. Aceslca sint necesare, insa i$idau toate roadele numai dublaie de un series fundament teoretic.
1.4. DEZYOLTAR.EA,

LA 'NOI. TN TAR.A, _ A INDUSTRiEI APARA.TELOR DE MASURAT $1 ELECTR.ONICE

ELECTRfCE

Pentru a raspurrde .necesitatilor indusiriei noastre s-an Infiintat Fabrica de aparatura electronrca de rnasurare ~iindustriala - FEAt I si Institutul de cerceHiri electronice - ICE, care asigura, pe baza de concepjie proprle, cea mairnare parte din aparatura electronica industriaH !;'i prcfesionala necesara diferitelor sectoara de activitate, In cele ce urrneaza se vor arata principalele rezultate obtinute iiI. construcjia aparaturii electronice din ultimii ani, precum ~i perspective pentru anii urrnalori. Se au 111. vedere nurnai realizarile -din caclrul unitatilor tutelate de MinisteruJ Industriei Constructiilor de Ma~jni, privind aparatele electrenice de rnasurat, electrice ~i neelectrice ca si unele aparate de Iaborator. Sursa dubld detensiune tip 2 SRT-40I. Aparatul se cornpune dindoua SUTse stabilizate, reglabile, similare, care pot functiona independente, serie sau paralel. Reglarea tensiunii se face decadic, Dintre caracteristicile tehnice principale se mentioneaze : tensiunea de iesire pe flecare sursa 0-40 V, precizia tensiunii de iesire 2%, curentul de sarcina pe Iiecare sursii O~l AJ rezlstenta de iesire rnai mica dedt40 rn Q. Aparatul esie prevazut cu sisterne automate de protectie Ia scurtclrcuit ~i la suprasarcini de scurfs durata,

DEZVOLTARl;:A.

LA NOl IN TARA,

A. l:NDUSTRJF:I

AJ;'ARATELOR

DB MAsUR;AT

13

SUT:sasimplii de Lensiune tip SRT-404' prezinta caracteristici apropiaie, ell deosehirea ca poate asigura In sarcina un curent de Iii 0 la 4 A. Tranzisiormeirul portabil este un saparat destinat masurarilor curente de Iaborator ~i depanarilor In ateliere -. Dinlre caracteristiclle tehnice mal irnportarrte se mentioneaza : dorneniul de masurare a iactorului ~ de Ia 10 la 300; curentul .rezidual leBo intre 1 !LA ~i 100 !lA, precizia de masurare±10%. . Aparatul se alimenteaza de la reteaua de curent alteruativ de 220V±10%. Voltmetrul numeric VN i-BIB desti na t do tan i 1a bora toa relor, funct ioneaza p~ principiul taprcximatl ilor succesive, masurrnd tensiuni continui in gam a JOOt~V Ia 1 000 V cu 0 eroare de ±0,2% din citire. Rezultatulmasurarileste: .afi~at Iurninos, cu patru cifre sernniiicative, virgula zecimala si .sernnul poJaritaiii ..

VoUmetruleleclronic universal este destinat masurart! tensiunii si rezistentelor in ]ucrari curente de' laboratorsi 10 depanari, Prmcipalele caracteristici Jelmice sirrt urrnatoarele : domeniul de rnasurare .a tensiuni! conl irnri de la 10 mVla 1000 V, domeniuJ de masurare a tensiunii alternative de 1a50 mV la ~OOV in gama de frecventa cuprinsa tntre 20 Hz ~i 100 M'Hz,domeniuJ de rnasurarea rezistentelor tie la 1Q la '500 11'\12 .. Osciloscopul unioersal se ulilizeazajtt Iucrari curente de laborator, in special io domeniul tehnicii impulsurilor. . Dintre caracteristictle principale se.citeaza : diarnetrul tnbului.catodic !Oem, sensibilitatea amplif icatorului pe verticala 50 mv/crn eu 0 banda deO-IS MHz, sensibilitatea ampli licatorului pe orizontala 1,0 V/em cu 0 banda de 1 MHz, Modttl de ftmctionare esle.automai si declansat. Aparatul este prevazut eu 0 hnie deiotirziere,ceea ce permlte observarea fronturilor rapide, . Osciloscopulde seroiciu. tip OS J este destinat dotaril laboratoarelor ~i atelierelor.Tiind utilizat pentru 'vizualizarea sernnelor electrice pericdice ~i neperiol' ,

dice,

Ia

Numiiraiorui unioersai tip F N 1-6 esle destina t dol.arii la boratoarelor ~i alelierelor fiind.ntilizat pentru rnasurarea frecvenjelor, a perioadei, a raportului dintre.doua frecvente ~i a intervalului de tirnp intre doua irnpulsuri, ca ~i pentru nurnararea irnpulsurilor. Aparatul masoara frecven]a :in garna 10 Hz Ia 1 MHz, perioada - Tn gamaunor oscilaiii de 10Hz 12 100 kHz ~i Intervalele de tirnp de 10 11'S. . Nunuirdiorul universal tip FN 10-7 esfe 0 variants periectionata. Domeniul de rnasurare a. Irecventelor se mareste III gama cuprinsa de la J 0 Hz la ] a MHz, a perioadelor de la 10Hz la 1 MHz, iar a intervalului dintre irnpulsuri se, reduce 1<\ 1 fLS. . . Torsiomeirul electronic esle un aparat destinat masurarii cuplului ~i puterii debitate sau absorbite iri regirn stajionar sauales varlabil.rie diferite masini ~i mecanisrne.

Sensibilttateaamplilicatorului Q 13 5 MHz. Sensibilitatea amplificatorului la 1 MHz.

vertical

estede

20 mV/.cm tntr-o garna de

orizontal este deS V/em mtr-o gama de Ia

Se merrtioneaza urrnatoarele caracteristici principale.: dorneniul de masurare a cuplului O]a 20000 Nm cu 0 preciz!e de 1 % > dorneniul de masurare a puterii o la 0;75 Mnoin eli a preeizie de 2,5% (Mlwm este cuplul nominal al traductomini utiliza t), Apara lui perrnite de asernenea rnasurarea turatiei tn limitele 100 la6 000 rotatiipe rninut, cu 0 precizie de 1 %. Vibromeirtd. portabi! esle un aparat destinat rnasurarilor operative de vl'bratU la masini si clemente de constructie, . -, Aparatul mascara arnpliiudinea vibratiilortn dorneniul de la 1 1;:1] OO@!l.m ~i viteza acestora in domeniul deja 0,1 la 100 rnm/s, en 0 eroare de baza (tradudor >~i aparatjde 10 %, Sensibilitatea traductorului este de 250 mV/cms----'l, iar -dorneniul deIrecventa este cuprins intre 10 ~i 1 000 Hz. ," Tensometrul electronic este destinat milsur.arii deiormatiilor ~i eiorturilor unitare, statice-si dinamice tn organe de masini ~i elemente de construotii, precurn ~i a altor marirnimecanice, cu traducloare avind element sensibil.tensometric, v' Aparaluluti1izeazatraducloare rezistive de 100 la J 000 ohrni si induiiive. permitJ'nd masurari dinarnice in gama de irecvente cupriri.sa tntre. () si 1000 Hz. ' , Aparaiulelecironic. peniru conirolul dimensional se utilizeaza la controlulaciiv ~i pasiv de mare precizieal pieselor In industria constructoare de m~iH{ ~i=ca bloc de masurare pentru automate de controldimensional. Domeniul, ,cfC'i:-!1iIasurare, de la 0 13 200 ,[1.IT!, este im!,>artit.itJ patru game: + 1O!l m~, ±-?Q~IHn ; -+100 prn.;>i +200 p rrr, ,.;. :l"I .. . Aparatul este prevazu t Iunctioneze cu unul sau doua trarluctoare 'M 1::_.$), ell semnalizare ii comanda electrica la atingerea unorcote prestabilite, " <f

sa

-.:

... ~.~; ;"j -

':'

.11

.~

,,',1'"

i'

CapitoJul

APARATE

ELECTl{lCE

DE MAsllRAT

.2. I.. CONSI'DERATII

GENERALE

2.1.1. Operatia de masurare, Dupa cum s-a aratat In capilolul 1, cunoasterea cantitativa a Ienomenelor Ilzice revine laa asocia nurnere diverselor stari pe care acestea le prezinta, ell ajutorul aparatelorde masurat. Deoarece nu loate Ienomenele Iizice srnt direct accesibile experientei, aparatelor de masurat Iemai revine rolul de a transforrna starile unui Ienomen Iizic tn startle altui Ienomen Iizic, directaccesibil sirnturilor noastre (fig. 2.1).Vazul Iiind orgaoul' receptor ce prelucreaza maximum de iniormatie, rnajoritatea aparatelor de' masurat dau indicatii optice. Aparatelede masurat pot Iunciiona si in cadrul unui sistem de reglaj automat (fig. 2.2). In acest caz ele translorrna siarile Iizice ale procesului de reglat in, In arnbele cazuri, sisternul de masurat peale Ii privit ca un sisiern de transmitere a 'infcrmatiei de Ia Ienornenul de rnasura t Ia un destina tar (om sau aparat} (fig. 2.3). Perturbatiile ce 'aparIn procesul de transrnitere a inlormatiei. sint attt de' na tura intericaractt ,5iexterioara ~i dan nastere erorilor de rnasurare. Cunoasterea si remedierea erorilor constituie un capitol important din studius

sUiJfle urnri fenomen accesibil comparatorului.

sisternelor

de masu rat.

Comporalol'

execupe

J/~'Item de

Oblecl reglat

I---

Sis/em

mdsarot
Fig. 2.2.

de

.____

-J.

r--:------.

,I'f(or::-ra tii (fmorT/ttI de

JUNO

de

.toool de [rom:.misle Dm/vrmoliei

m6surut)

tlt' sf motor

Per/urbajli
Fig. 2.3.

2.1.2. Caracterlstlclle aparatelor de masurat. 'In procesul de masurare, -rnarirnea deiesire (perceputa) trebuie sa depInda nurnai de.maritnea de intrare 'i(de masurat), Influentele exterioare parazitetrebuie sa fie cit se peale de reduse , .Aceasta reprezinta tidelitaieai"paratului de rnasurat. Datorita unor lirnitari Iunctionale proprii aparatelor de rnasurat, cit ~i pu-terii deseparatie finite a crganelor noastre de sirnt, observarea Ienornenelor l1iziCe se face. :tn mod cuantificat. Sensibiliiaiea unui' aparat este proprietatea -de a pune Iil eviderila: doua starl dislincte aie Ienomenului masurat, crt mai .apropiate intre ele. Btalonarea unui aparat consta jn stabilirea unei relatii f{lire- marirnea de masurat ~i marirnea accesibila percepjiei, Precizia aparalului reflecta calitatea -etalonarii sale. Consutnul de energie necesar Iunctionarii aparatului este 0 alta caracieristica .11 sa. Aceasta energie poate fi luaf-a din lnst1~i Ienomenul de rnasurat (cazul .aparatelor elecirice) fie de Ia surse auxiliare (cazul aparatelor electronlce). Fiabilitaiea sau sigurarrta rn Iunctiorrare. este Iris!-l~irea aparatului de a-si J:.pastra performantele un tirnp cit mai tndelungat ~i tn conditii eft rnai dilerite
-de mediu.

.aparatelor
t-.. -.....-:.,..-

Preiul de cost esteo caracteristica


,.... -

unei instalatii
-, . .,- ~-

--~-.-~,~

ce trebuie luata in considerare la alegerea rde rnasurat. _


........ ~.~.-:;= .;~~ .

:.c:::-_

.~

.-

-_

-~

--:;;:-~~~

2.1.3. Clasltlcarea aparatelor electrlce de masurat, Dupa principiul lor de riuncti on are, aparatele electrice de rnasurat se impart In urmatoarele categoril :
- aparaiele magncioeledrice (simbolQ )sint formate din unul sau rnai multi magne]l perrnanenti (Iicsi sau mobiJi)~i una sau rnai multe bobine (mobile sau j'ixe) parcurse de cnrentul de rnasurat. Ctmpul de iuductie magrteticaal magnetu'Ini 'permanent interactioneaza cu curentul din bobina pentru producerea cuplulu i .activ ;

- aparaiele [eremagnetice (sirnbol C:.r;f'sP ) stn t formate dintr-o bobina "fixi'i 1parc!Jrs):i de curentul de rrrasurat ~i 0 piesa mobila din Tier moale, supusa actiunii -clmpul ui magnetic treat de curent ; - apuraiele eledrodinamice (simbol sin! formate din unasau rnai multe Ilbobine Iixesi una sau mai multe bobine mobile, 'parnurse decurentul de rna-surat. Daca \bobinele fixe au }i rniezuridefier, .aparatele senumesc Ierodina-

+)

unice (sirnbol

@J);

CONSIDERATIl GENERALE

17

aparaiele de induciie (simhol

t» Iolosesc
f 58'

acjiunea circuitelor inductoare mobile;


.

fixe asupra curen tilor pe care ele Ii indue 111 piese conductoare

\J[ ~

aparatele elecirosiaiice (simDol~

) sint formaie

din piese metallce fixe i ;

91 piese rnetalice mobile tntre care

exercHa forte electrcstalice

aparaiele iermice cu fir cald (simbol

'(I) Innctio.ieaza pri.i dilatarea unu

fj r conductor, parcurs de curen tu! dernasura t ; """"" - aoaralele cu iermoeuplu (sirnbol ,=I _l< .... sint forma le prin asocierea unu i ..-') aparal rnagnetoelectric, ell un termocuplu tncalzrt rle curentul de masurat : aparaiele
ttl

redresor (simbol

n -~:)

slnt formate prin asocierea unui apa-

rat magnetoelectric cu unul sau mai multe dispoziti-ve redresoare. Dupa marimea de masurat, aparatele de masurat electrice se impart In am perrnetre (perrtru rnasurarea curentului), voltmetre (pentru masurarea tensiunli), wattrnetre (pentru rnasurarea puterii), contoare (penlru rnasurarea energiei), Iazrneire si coso-metre (pentru defazaj), ohrnmetre (peniru rezistenta). 2.1.4_ Partile comporrenteale aparatelor de rnasurat eledrice. Din punct de vedere constructiv, aparatele de masnral electrice se compun din par]! Iixe ~i parti mobile pentru producerea cuplului activ ~i din elemente auxiliare, Sub .influen]a marimii de tnasurat, intre partite fixe ~i parjile mobile s~ exercita forte ce due Ia aparitia unui cuplu activ care deplaseaza sistemul mobil. in [urrc[ie de principiul de functionare al aparalului, piesele Iixe-sl mobile slnt de natura diferita.' ' _ Elernentele Iixe pot Ii magneti perrnanenti, bobine, eleatromagneti, piese de Iier rnoale, piese metalice. Elernen tele mobile pot Ii bobine, piese de fier rnoale, dtscuri melalice etc. Prinelemente auxiliare se tnte· }eg arcurile spirale (penlru crearea cuplului antagonist), contragreutatile de. echilibrare, slstemul indicator, sisiemul vde arnortizare, cadranul, cotectorul de zero, saspensia sisternului mobil, cutia. Dintre elerneniele auxiliare se mai mentioneaza 9i sunturile.s! rezistentele aditionale pentru extinderea dorneniului de masurare al aparatului, circuitele pentru dilatarea sau comprimarea scarii de masura i1 cele pentru protecjia apara tului la suprasarcin i. Suspensia sislernului mobil se poate realiza pe lagare,pe Iir sau band a Pi. 2.4 .•
2
-Masur-uri etectrrce ~1 electronree c.. l5'

18

APARA'J,'E ELECTRIcE DE MASURAT

Fig. 2.5.

Fig. 2.6.

otel calit de dud tate mare iar lagaruI arem interior 0 piatra de saiir sintetie. La aparatele de mare sensibilitate se ioloseste suspensia pe banda sau fir de
se suspends lacapatul unei benzisau fir rBspindire tot. mai mare suspensia sistemului mobil pe banda- teaslonata (fig. 2.6). Cuplul rezisterit al aparatelor de rnasurat electrice este produstn general pc

de torsiune saupe banda Ienslona tao In cazul suspensiei pe lagare, sislernul mobil este Iixat peun ax prevazut la capeie cu pi,;rci'i ccnici ce se reazerna tn l<rgare (fig, 2.4). Pentrua reduce deiormarile ~i Irecarile rn Iagare, peretii seexecuta din prin car~- .sisternnl mobil

subtire (fig, 2..5). In ultirnii ani

torsiune,

a capatato

cale mecanica cu ajutorul a doua arcttri spirale sau prin torsionarea fire!or de suspensie. Arcurilespirale servesc la unele aparate la aducerea curentului IB bobina mobila.s: fac de 'asemenea legatura cu dispozitivul corecior care servesre 1a reglarea pozitiei de zero; arcurile spirale.se coniectioneaza din bronz Iosloroa pentru a asigura un cuplu rezistent constant ~i a nil prezenta delormatii perrnanente. Sisiemul de arnortizare a rniscarii organului mobil are rolul de a lmpledjE-<} oscilarea acestuia rnaintea atirigerii devialiei perrnanenie. El poate fi realizat pe cale rnecanica, cu ajutorul unei paletesau a unui piston legate de sislernul mobil ~i care se deplaseaza. tntr-un tub Inch is , in care aerul opune rezistents miscarii. Amortizarea mai poate Ii realizata $i pe cale magnetica prin Interac[iunea dintre Iluxul unui magnet permanent ~icurentii turbionari ce Iau nastere tntr-un sector de disc.rnetalic ce 5e tnisca intte polii acestuia ; aceasta interac[iune creeaza un. cuplu cese opune mi~carji, arnortlztnd oscilatiile, Sisternul indicator se realizeaza en ac sau ell spot .lurninos, Awl indicator este Iixat pe axul sistcrnului mobilsi echilibrat de doua ccntragreutaji cu ajutorul carorase adiice central de 'greutate pe axa de rctatie. Sistemul indicator cu spoteste format dinir-o cglincHi fjxata pe slslernul mobil ~i care rellecta pe o"scadi gradata un Iascicul luminos provenit deIa un hpc'. (fig, :2.7). 2.1.5. Princlpiul de ltrncttcnare, In aparatele elecirice de rr asurat, miscarea organului mobil se ottine pe baza trensior rniir ii diterttelor tipuri de energie

Iurnizate de .marirnea de masurat, In energie mecanica, Aparalele de lip magnetoelectric, ieromagnetic, electrcdinamic ~i cu iriductie Iolosesc energia cimpu, lui electromagnetic pentru a crea cuplul activ necesar deplasarii, cele elec;

trostatice energia ctrnpului electrostatic, iar cele terrnice electul caloric al curentului electric. Pentrn aparatele care utllizeaza energiacrmpului electromagnetic sau electrost a, tic, cuplul activ are urmatoarea expresie general

a:

Ca=---,

d We

unde : We este energia paten tiaHl (electrocinetica) a crmpului, jar C(- deviatia unghiulara a sistemului mobil.

Fig. 2.7.

InIunctie de structura aparatului ~! de marimea de rnasurat X, energia We· are diierite expresiislvalori : W'e=fl(X), Cuplul activ va depinde deci de rnarirnea de masurat :Ca.=f2(X). Cuplului activ i se opune nn cuplu rezistent Cr. care perrnite obtinerea unei deviatii perrnanenle Ia eehilibru, atunci cind este satisfikuta relatia :
Ca=Cr.

Intructt cuplul rezistent este intr-o prima aproximatie, viatia Ct., Cr=Jf'£L, se poate scrie Ia echilibru :
f2(X)=f, Cf.;

proportional

ell

de-

Ct.= J_ f2(X)=f(X),
k

ceea ce arata ca unghiul de rotatie al sisternului mobil este lunctiede marirnea de rri~isurat.Fuhc1ia f poatefi liniara san nu, ceea ee duce la scari gradate uni-

form san nu,

Fanta curbei Ct.=f(X)

reprezinta

sensibilitatea

aparatului

s= dll-.
ax
Daea scara aparatului este unilorma, sensibilitatea este egala cu raportul dintre deviajia 0.: ~irnarimea de masurat X, adica este egaUi ell numarul dediviziuni carerevin unei unitati din rnarirnea de masurat. [vUirimea irrversa sensibiliUHii: _-, C~l
S

puncte alescaril,

se numesle constan La aparatului, In cazul scarilorctr gradajii neuniforrne, sensibilitatea

variaza in diferite Iiind mai mare acolo unde reperele sint mai rare.

2.1.6. Comportarea aparatelor electrice de rnasurat in raport ell frecvenja, Principiul de functiortare ~i structura .interna a Iiecarui aparat determlna dorneniul de frecveuta in care el poateIucra. Aparatele magnetoelectrice Iunctioneaza nurnai tn curent continuu, Asociindu-le ell celule redresoare, e1e Iuncjioneaza $i in curent _alternativ pin a Iii<

ze

APARATE

ELECTRICE DE M,ASURAT

poi functions pina Iii irecvente de ordinul kilohertzilor.dar pot merge p·i"oa la zed de kilohertzi. ~i electrodinamice

Irecvente

ce depind

de proprietatile

elernenlului

redresor.

In mod uzual de cu precautii speciale

Apara tele Ieromagnetice, electrodinarnice, electros tatice ~i iermice iunc·tioneaza atittn curent continnu, cit ~i i'il. curent alternaliv. Cele Ierornagnetice

Aparatul termic perrnite rnasurarea curentilor la irecvente cepot merge pina Ia zeci sau chiar sute de kilohertzi, la care inductanta Jirului ~i. eiectului pelicular lncep sa altereze indicatia aparalului. Aparatele electrostatice functioneaza bine 1a lnalta irecventa, 'in calitate

vente mai inalte, irrductantele parazite ale l!1fa~urarilor !5i capacitatile parazite ale diieritelor piese Incep sa se Jacasirntite.vfiind 0 sui·sa de erori. .

se utiliaeaza numai la irecventa de 50 Hz

retelei ;]a free-

de kilovoltmelre.
Aparatelecu

pe principiul

inductie inductiei,

Iunctioneaza

numai

in curentalternatlv,

fiind bazate

2.2. APA RATE J)lA GNETOE.LECTRICE

2.2.1. Ampermetre si voltrnetre rnagnetoelectrice, Principiul de Iunctionare consta in actlunea unui cimp de inductie magnetics fix, asupra unei bobine parcursa de curent, Circuitul magnetic (fig. 2.8) este format dintr-un magnet

permanent 1 in Sarma de potcoava, terrrrinat prin doua piese polare 2 ell deschidere cilindrica, dintr-un miez ciliridric 3 :;;i un snnt magnetic 4. Piesele pal are" miezul ~i suntul se coniectioneaza din ojel rnoale, Reglarea pozijiei suntului ma.gi1etit permite rnenjinerea constanta a inductiei in intrelier, mcazul trnbatrfnirij rnagnetului. In tntreiierul format depiesele polare ~i miezul eilindric, se peate roti bobina mobila 5., fermata dintr-un.cadru de alurniniupecare se gase~teirrn!~ura:t unconductor de wpm izolaL Bobina este Iixata pe un ax de. rota-tie 1 (fig. 2.4) ee.se sprijina prin pivoti In lagarele 2 din safir, Pe ax este . fixat acul indicator 3, echillbrat de contragreutajile 4. Arcurile spirale 5 servesc 1a ',' crearea cuplului rezistent, in urrna -rctirii plului activo Un capat' a1 pe ax, al doilea capat suportul aparatului, fie pe de zero 6. Amortlzarea oscllatliior

axului

sistemului

mobil,

sub actiunea

cu-

za

se fixeafiind Iixat Iiepe Iurca.corectorului sisternului mobil

arcurilor

se datereste, la acest aparat, curentilor ce se indue in cadrul de aluminiu ei ill bobina, la rotirea acest eia tn ctmpul' magnetulni permanent, ~i care creeaza un ciiplu de frtnare, Se mentioneaza ca ill afata de acest tip

Fig, 2.8.

constructfv

larg

rasptndit,

aparatul

mag-

APARATE

MAGNETOELECTR:(CE

21

Fortele electrornagnetice care apar datorita actiunii ctmpulul de inductie asupra bobinei parcursa de curent, dau nastere unui cuplu activ Ca care are expresia generalIl mentionata, Ce=dWe. In cazul aparatului magnetoelectric
da

fixe.

neloelectric se mai reallzeazss! eu magnet fix in jurul caruia se poate.roti o bobina mobila sau cu magnet mobil care se roteste in interiorul unei bobine

energia crmpnlui este delerminatiide fluxul curentul 1, cc parcurge bobina mobila : We = <I,i.

(P.

al magnetului permanent

-;,) :

lli de

In cazul unor piese polare de sectiune cilindrica ~i a unui rniez cilindric, cirnpul de inductie este radial ;;i .are 0 rnarime constants (fig, 2.9). Fluxul taiat de bobii1a are expresia (I)~i~ S BrI, unde: n reprezinta nurnarul de~spire-at bohlnei, S suprafa]a activii a bobinei, jar B - inductia in Intrelier. Inlccuind rnai sus §e'obtine: Ca=BSirL censtderat ':intr·o prirnaaproxirnatie
eehilibru exi~daegalitaiea
B S n.
oc

Cuplului activ

se opune cuplul rezistent Ca=Cr, adica :

Cr=koc dat de arcurile spirales! proportional ell unghiul de rotatle «. La


. de unde «=Sel,

lin.d e:

B S n: I =k«;

S m =---;;--1

. reprezrn

t" seas:·b·l·t a { 1· a 1 I lea aparatunu,


j

1· ~ , . 2Clea cevra

t· 1<1

sisternului mobil pentru uncu rent egal ell unita tea.. Deviatia Hind proporjionala 011 curentul scara aparatului este uniiorma. . La introducerea :in bobina a unui curent alternativ sinusoidal, i. hjllaz sin wt, ia nastere un cuplu act iv instantaneu Cc. aceeasi forma:

ca=B S n i= B S

It iMax

Sill

Gi,

care I~i schimbasensul in tirnpul unei perioade. Datoritii rnomentului mare de inertie asisternului mobil, unghiul esie deterrninat de valoarea medic a cuplului acliv :
'L Ca. mal=.. T
~T . 0 l' 11 Ca/lt= -,

de devialie

T[

~T 0

B S' n. JMIIX .

., Sin (;;/

1 cl= 0 .

Cuplul mediu Iiind _nul, aparatele rnagnetoelectrice n11 dau nici 0 indieajie fn curentalternativ, In cazul In cine Irecven]a curentului alternativ este suo Iicient de joasa, acul aparatului 'vibreazil, urrnarind variatiilede sens ale CU~ pluhtiactiv.

22

.AEARATE

ELECTRICE

DE MASUR.",T

Ererile tn funciionarea aparatelor vmagnetoelectrice se datoresc Irecarilor .tn lagare, etalonarii Imprecise sauasarnblarii delectuoase a sisternului mobil. Aceste erori pot fi recluse printr-o constructie tngrijitii. Inlluenta .ctmpurilor rnagnetice exterioare este neglijabila datorita luductiei puternice a rnagnetului permanent. Aparatele magnetoelectrice poiavea 0 clasa de precizie buna, .ajungtnd pii1a la 0) L De asemenea ele pot avea 0 sensibilitateridicata, Consumul de putere necesar Iuncjioneril eSt,e,mie, de ordinal zecimilor de watt. Teate aceste c::a1H~ti fae ca aparatul rnagneioelectric sa aiba 0 larga utilizare ca aparat de laborator (galvanometru, ampermetru, voltmetrn etc.). Ele au tm3 neajunsul di [unctioneaza numai in eurent continuu ~i ca nu suporta su,praindirdlri mari. In cazul UITui curent prea ridica t, arcurile spirale (care conduc .acestcurent spre bobina) se supraincalzesc ~il~i rrrodiiica rnodulul de elasti-

citate.

2.2.2. Galvanometre magrretoelectrice. Pentru masurarea curenjilor continui loarte slabi (W-il A) se utiHzeaza aparate cu magnet permanent ~i bobina 'llIobila nurnite galvanometre. Miirirea sensibilitatii se obtine pe baza urrnaloarelor modificarl constructive ale aparatului magnetoelectric obisnuit : - pentru reducerea cuplului rezistentxievjtarea frecarilor 'in lagare a pivotilor sisternului mobil, suspensia bobineis-a .realizat pe banda tensionata (fig. 2.6) saupe: fir de torsiune (fig. 2.5). Cup1ul rezistent este dat de rasucirea Iirului sau a benzii. Pentru evitarea deteriorarii suspensiei in tirrrpul transporiului se prevede un sistern de blocare a sisiernului mobil sau se eli lunda sistemul mobil tntr-un lichid de densitate egaUi ell .densitatea medie a eehipajului mobil, .ceea xe p errn iteamortizarea socuril or ; perrtru 'rnarirea sensibiliUitii

(Sm= B~n 1 se
(1.

utilizeaza

rnagneti

de

in-

.(luciie rj-ditaill -;;-ibobine ell numar mare de spire; - dispozitivul indicator este realiza t sub Iorniaspeciala, ell oglinda sau .ac de umbra (fig. 2.7). La 0 rotatie eu un unghi a oglinzii ce se <ffla Iixata pe firul sistemului rnobllTasciculul Iurninos rellectal de .ogllnda cade pe scara :gradata tn dreptul diviziunii
'(1.

1'1..

.Subzista .relajia : tg 2C1.e::::f-sau penlrudeviatii


U11

mici,

q.~

2~' In

cazul in care, in drumul razelor luminoase se interpune

ac

-opaecdrviziunea n esle indicata de un ac de umbra format de unsistern de Ientile, Functionarea galvanometrulrri rezulta dill eonsiderarea tuturor cuplurilor care actioneaea asupra sistemului mobil: - cupful activ Ca=.B ,S n [ ; - cuplul rezistent dat Ia rasucirea .firului Cr=-ki(J.; cuplul de arnortizare sau

de Irtnare CJ=-'?2~:'

proporjional

C!l viteza

.de rotatle ; acesta se datoreste curenjilor indusi In bobina la rniscarea ei in .cimpul de inductie ~i Irecarii cu aerul sau eu lichidul inconjuriitor ;

APARA-'r'E

MACNETOELF;CTR1CE

23

Fig. 2.10.

cunlul

de inertie
1

al echipajului

'.

mobil Ci=-k3-'--;" a~
.

. d2a:

proportional

ell

ac-

celeratia miscarii. Ecuatia rniscarii organului


dP

mobil este deci :


do: -I-k

k 3 d2a: di1 +k 2 .

I"1..=B S

It

1. constanti
~l

Solutja acestei ecuatii diierentiale liniare ell coelicienti liber se obtine considerind ecuatia caracteristica : kar2+k2f-l- kl = O. Din analiza discriminantului ,0,.=k~-4 k k3
j

termen

al acesrei

ecuatil

si noitnd

ell f3 =

. gradul de amortizare al mi~carii.organtllui mobil, 'rez~lta urrnar kj k;;l toarele tipuri de rniscare prin care organul mobil a1.inge pozitia Iinala de echiHbru, Ia aplicarea unui curent L (fig. 2. J 0) :

'rk2

c)

b,
a)

A <0, [5 <1 !J. >0, f3 > 1 11.=0. f3= J -

rniscare oscila torie arnortiza miscareaperiodica ; rniscare aperiodica cri tidi.

1.a ;

In rniscarea aperiodica crilidi acul indicator se apropie de deviaiia Iinala, Hi.ra. a 0 depa~i, intr-un timp minim. Pentru a lucra 111 acest regim de Junetionare, gslvanometrele trebuie sa Iucreze pe 0 anumltac.tezistenta a circuitului exterior", numita rezistenta critica e:derioara,a. caret valoare se deterrnina din condilia ~=l. .Inlr-adevar aceasta reaistenta Re:rt itnpreuna ell rezistenja proprie a bobinei galvanometrului Rg, determine valoarea .curenlulul indus In pobinii Tn urma rniscari: ei in cimpul de inductie al magnetului permanent; ; ---, e d\Il ;1 I ~ uncd e e=-n- es t e t .e.rn. inuusa .';1<D=B S'Cl-I 'J uxuimagne t' rc

-Rt.zt+J<:g

v.

dt

--

din fntrefier datorit unei singure spire. Inlocuind, Actiunea clrnpulni de inductie magnetica unui caplu de amortizare.:

rezulia : i-:-- _ tlBS dc¥. R ~+R.",tdt asupra acestui curent da .nastere

24

APARATE

ELECTRICE

DE MAsURAT

Conditia

..

~= 1, duce Ia (R a+Rext)CT=

2 Vk k '
1

B2S2ft~ a

valcare constants

pentru

UB

galvanomeiru dat si indicate de fabricant, La stahilirea unei deviatii permanente rt.p, viteza si acceleratia Iilnd nule, ecuatia initiala se reduce hi k3 r:lp= BSn ~p" BSn = BS n J , c1e Il Il d e rezu lt.aap:'_ -- [ . jVlanmea . S ,=--sem.nnes te senSl ·b·I·t· t ea . I1a ~ de curent a ga1vanometrultii 9i reprezinta deviatia .sistemulul rnobilla trecerea unui curent egal eu unitatea. Uneori se indica rnarimea inversa a sensibilitatii, numita constanta de curent agalv;;lnometrului C, =J...=L, adiea valoarea
V

'.~

curentului care dao deviatie de o diviziune pescara aparatului, Daca.rezisten]a criticatotala este Rc=(Rg+Rext}cj· alunci Ia trecereaurrui curent J, la bornele aparatului in serie ell R c fa nastereo cadere de tensiune U = ReI in lUJwtie de Cafe se poate deiini osensibilitate 13 tensiune: Su=:::£=~=§!. . Din relatlile precedente rezul.ta cil. galvanometrele ell mare sensibilitate de curent au rezistenta-critica mare si deci sensibilliatea lor la tensiune este midi. Alegerea galvanornetrului pentrudiferite rnasurari se face in functie de aceste
consideren U
J [("

$[

c/'p

R.

teo

..

2.2.3 .. Galvanometrul bali sti c. Acesl aparat este un gaIvano111etru magnetoelectric desiinat 1JlasnrMii cantiratil de eleotricitate cuprinsa intr-un impuls de curent. In acest stop momentnl de inerjie k3 al echipajuhri mobil este marit .prin adaugarea tmei piese suplirnentare (fig. 2.11). Datorita acestel.inertii sporite ~i daca impulsul de curent e suficientde scurt, echipajul rrtobiltncepe sa se rniste. nurnai clupa terrninarea irnpulsului de curent. Se va demonstra ca, tn acest caz, primadeviatte este proportionala CIi carrii tatca de eleclricitate, adica cu supralaja hasurata din (iig~ 2.12).. Ecuatia rniscarii organului mobil este ca ~i in cazul precedent:

k3

d2C£

dP

+k 2 & -J_f, .. ~ "'1.!Y..= B S n.


I

dt

L,

unde i reprezilita vaioarea instanlanee ,3 curentului ecuatie pentni doua rnomente diferite :

Se particulartzea

zaaq~asta

~o~ ~.
fig. 2.11.

o
=

Fig. 2. I'?

APARATE

'M:AGKETOELECTRICl;')

25-

a) mornentul initial, oind seaplica

curentul ~i sisiernul mobil este nerniscat :-

k" .•

.~ -,dl2

d2«

k 2 -da =B S' n f. ; -' . dt . de curent k 2-dix...Lk J


dt

0) rnornentul Iinal, cine! irnpulsul se pune fn rniscare :


1~3 -.-'.
I

S-2.

terrninatsi

echipajul mobi!:f

d2ec r dt>

liY.=

0.

Pentru s.impliflc:arese VB considera caztrl in care datorlta unei rezistenjeexterioare de valoare ridica amortizarea rniscarii este praciic nula (kz=O). 'l~' aces~. caz, megrmC! ,1'pnma eepa,Ie sea bftlne:~; =-.t ti do: BSn ~l t. (= kQ" arnca VIIt' r: ,n

a,

teza initia15 esle proportionaJii cu cantitatea de electrtcita]e Q. Integrarea celei, de a doua ecuatii duce la 0 solutie de forma; C1 COs t+C2sin i uupa care., deterrninind constanteie C1 ,~i C2 cu aju torul condijiilor inltiale, se obtine z
('J.=

dl

ka

Gj=O;

C~= -=kQ.
-

dec dt

.Solu

de am6rtiz8re DuH'i esie dcci (J sinusaida de ampliludine I<.Q: r:r.-kQ sin t. In cazirrile reale -aceasia6scilatie oeste arnortizata (fig. 2.12), arnplitudinea ei av lnd valoarea maxima -in \ .prirna peri-oada,rJ.ma,l;=kQ ~j tinzind progre8iv spre zero. Din
.relatiile expresia precedente se deduce sensibilitatii balistice Su= IXtJla:r= B 5 n Sal! a .ccnstan3

tia ecua jiei III condij: ile

T>~
Ii ~.

linini
\l"
-1"1

r5

fi

II, i

'I'

LJ'

Q Ieibalist ice k .b=_!_ = __g_ . Sen . C , So. "'-",ax sibilitatea . balistica .depinde de gradul de arnortizare, deci de rezjstenta pe care este lnchi$.

#'?
~_..

gEdvanometrul.

<,

Gaivannmetrul hal istic mai este ulllizat s! 1a rnasurarea unor marimi' magnetite si a unor elemente xle circuit. ' 2.2-.4. Galvanornetrul de re(de c. a.). La arest galvancrnetru magnetoelectric

~
'~I

~,

zonanta

b
Fig. 2.. 13

fig. 2.14,

.mcmentul de inertie este redus astlel tncit la introducerea unui curent .alternativ 1:11 bobina mobila, sisiernul mobil 54 oscileze, urrnarind variatiile -de sernn si intensita te ale cuplului acti v instan taneu, Oscila]i i le auo amplitudine maxima cind frecventa oscilatiilor proprii ale bobinei esle egala -cu Irecven]a curentului ce 0 parcurge (sistemuleste la rezonanta), Reglajul -rezopante1 se realizeaza ell ajutorul surubului. 1 (fig. 2.13; a) ce intinde:mai -'mult sau mai putin Jirele de suspensie 2, precurn ~i prin deplasarea prismei --3. Pe Iirul desuspensie-s al bobinei 5, se afla fixa lif-ogllnda 6 pe care .se reflecta -un [ascicul de lumina ce cadepe 0 scara gradata (iig. 2.13, b). Oscilatiile oglinzii -determina aparitia unei f1l?ii lurninoasepe scara gradata; egala eli dublu! amjplitudinii oscilatiflor, adica proporjionala ell arnplitudinea-rurentului alter.siafiv introdus In bobina. In afara de acest tip constructiv, se mai mentioneaza ~i exislenta galvanornetrelor de rezonanta eli magnet mobil sau ell placuta rnobila magn~tiz3ta ;precum sf agalvanometrelor de curent alternativ numite vibratoare, la care -{-recvent~ oscilatiilor proprii a sislernului mecanic esle mai mare decrt Irecventa -curentului alternativ din bobina, 2.2 ..~. Logometrul magnetoelectrtc; Acest apariHeste destirral rnasurarii '.faportului a doi curen]l (logos=raport), avind o serie tntreaga deaplicatii :

-ohmmetre,

terrnometre

eu rezistenta

etc.

Logornetrul rnagnetoelectric esteI orrna t dintr-un magnet permanen t (fig.2.14) :;;i din doua bohine mobile lixate rigid pe acelasi ax. Sensurile curentilor ~contii1ui) din cele doua bobine sint astiel alese, Jncit cuplurile ce iau nastere In urtnamteractiunli lor en ·d"mpui de induciie magneiica au. sensuri opuse. -Celedoua cupluriee echilibreaza reciproc pentru atingerea pozitiei de echijibrll a sistemului mobil, Prezenta arcurilor spirale penlru producerea 'cuplului rezisten L OU rnai esterleci necesara. Curenjii sint introdusi In bobine prin ebenzi Ilexibile de aursau argint. Cele doua cupluri care iau nastere all expresia:

C1=B1 51 n, II

~i

C2

B2 52 n2

j2'

;:imc!e: S~i ti sint respectiv supralata i?i nurnarul de spire ale bobinei, 1- curentul din bobina far indicii 1 $i 2 5e reiera la cele doui bobine 8d;i B2• Specific logometrului este Iaptul di inductia tn Intrelier este neurrilorrna, -ceea ce se realizeaza ell ajutorul unui intrefier variabil (fig. 2.1 4). In figura.2.14,a -centrele sectiunilor cireulare alepieselor polare nu coincid en centrul miezuhri,

APARATE

FEROMAGN~-.rICE

27

In Iigura 2..14, b miezul are osectiune ovala, Faptul inductia nu mal e constanta ln tntrefier, ci depinde de unghiul o: al sisiemului mobil, se scrie :
B 1= B 1(<:I} si B2=B2(rz.). Poz]tia de echilibru se atinge la egalitatea celor dona cupluri : C1=C2 sau :
B1(ct.)SlnJC.:B2(rI.)S2

ca

«J«.
;

nottnd f(rz.)=SnB(I"/.)

se obtine : Idl(o:)=JJ2_~/.)

rezulta :
sau trecind la Iunclia

inversa :

2.3. APARATE

FEROMAGNETICE

Principiul de functionare con sUi In interactiunea dintre cirnpul magnetic al unei bobine fixe. parcursa de curentul de rnasurat ~i una san mal multepiese mobile dill rnaterialul feromagnetic. Constructiv, acest principiuse realizeaza in dona varianle : - aparatul feromagnetic cuatractie (fig. 2.15) este format dintr-o bobina 1 ill care poate patruude 0 piesa de fier moale 2. Su b actiunea cimp ulni magnetic

FIg~2.15.

Fig. 2.16.

2.8

AP~",_,_"tATEELECTEICEl

DE M:P,StrRA/I'

creat de curenlul din bobina, piesa de Iier rncale se magnetizeaza {\i este atrasa in inleriorul bobinei ; . . - aparaiul Ieromagnetic cu repulsie (fig. 2.16) esie format .dintr-o bobina rotunda j tn interiorul careia se gihesc doua piese de-fief moale, una fixii Z !?i alta rnobila 3. Acestea se rnagnetize~i(;i'i in acelasi Se{IS, Hind plasate in acelasi cimp magnetic ~i In consecinta se resping, ceea ce deterrnlna deplasarea piesei mobile .. In ambele cazuri, miscarea piesei in interiorul bobineidetermlna 0 variatte a Iriductantei

L a bobinei ~i dec] a energiei potentiale a cirnpului,


expresia :
1 d r -LP )
12

1 We=- LT'-. 2

Cuplul activ egal. cu variajia acesiei energii, vaavea Cs=

= J...[2
2

dL. d~

Cuolul rezistent este dat de arcnrile spirale : Gr=ktX. activ esteegal cu cuphil rezislen i : _.:_ dL =klf.. si f2
'2 d« ,
(1.= ~ dL 12. 2k do:

La echilibru, cuplu]

Daca Iorma pieselor

Ieromagnetice
-

este astfelaleasa,

incH, dL =ct, atunci do:


do:

q.=K,P $i scara aparatului este patraf ica. Pentru unifnrmizarea gradatiilor scalei se prelera a se da 0 astiel de forma pieselor Ieromagnetice tnctt dL.r= ct
:;;1artume Sa aiba valori JR8i mari 18 inceputul. scalei (unde diviziunile sint rnai dese). In curent ullernatrv, sisternul mobil deviaza sub actiunea valorii medii ~~ cuplului activ, produs de un curent i= 1m sin Gt: C nme(/=T
1 ~]' ·c'inst f =d .. 1
0 -

r\

I dL --

J(J

2 do:

/2 tn

.2. sm

e.::' t·

cIt ,-, K12el-

Aparai u1 f unciioneaza deci ~i in curentalternativ, dirid indicati i proportionate. ell patra tul valorii elective a curentul ui de rnasura t: Principala sursa de eroare ln functionarea 111 curent contlnuu a aparatelor Ierornagnetice 0 consti tuie hislerezisul magnetic al piesei mobile, ceea ce due€" la indicatli dilerite 1a eresterea ~i descresterea' curentului de masurat, provodnd erori pfna la 3-4%. Pentru a reduce aceste erorise niilizeaza rnateriale magnetics eu inductie rernanenta midi, ca spre exemplu aliaje de FeNi (permalloy). In curent al ternativ, curentii turbiorrari indusi de fluxul magnetic alterrrativ al bcbirrei in piesele metalice mobile, due la slabirea .cirnpului 91 la micsorarea indicatiilor, provocind eroriptna la 1_2%. Pentru a redu-ce aceste ercrivse utilizeaza piese mobile de dimensiuni reduse sicarcase din material plastic.

~ARATE

ELECTRODI~AMICE

$I

FERODIN,,,-N.IlCE

29

Influenta cimpurilor magnetice exterioare este. prciountata deoarece cimpul magnetic propriu este relativ redus. Pentru a Inlatura aceasta sursa de erome,aparatele feromagnetice se ecraneaza sau se astaticizeaza, Un aparat Ieromagnetic astaticizat este format- din dona sisterne active de deviajie (Jig. 2.17) a carer cupluri ac ive se insumeaza, dudud la rotirea sisternului mobil. Cimpurile magnetice ale celor doua bobirre au 1nsa sensuri lied contrarii, astiel tnctt cimpul magnetic exterior Fig. 2.17. 111Uire~te pe unul din ele ~l 11 slabesle pe ce151a\t; ductnd la un elect total nul. fn concluzie, aparatele Ieromagnetice slot aparate simple ~i sigure, de tablou, putind suporta curen]i Intensi, de ordinul sutelor de arnperi. Ele Iunctio{Jea'zrlsiIn curent continuo §-i tncurent alrernativ, Scara lor este tnsa neuniforma, Iar precizia nu prea ridicata din cauza surselor de eroare mentionate: clasa de precizieeste de 1,5-2,5. De asernenea aparatele Ierornagnetice conS1.tri18 0 putere relativ ridicata pentru a functions, de ordinal wattilor. Peacest principiu se construiesc ~i logometre [eromagnetice, avind doua sisIerne mobile, din care unul crceaza cuplul activ, iar celalalt cuplul rezistent. Logornetrele feromagnetice servesc Ia masurarea raportulul adoi curenti, Iunctionind 3tH tIl curent continuu ctt $i in curent alterrrativ.

2.4. APARATE

ELE.CTRODINAMICE

$1 FER.ODlNAMICE

Principiul de functionare consUl. in interacjiunea dintre ctmpul magnetic creat de curentul ce trece printr-o bobina fixa~i curentul ce parcurge 0 bobina mobila (fig.2.18).Apara tele 1a care bobina fixa esle prevazuta cu un miez .Ieromagnetic pentru tntarirea clmpulul, se rrurnesc ferodinamice (fig. 2.19). In ambele cazuri, cuplul activce ia nastere are expresia generala Co, =

d::.

unde

Fig. 2.18.

Fig. 2.19

30

APARATE

El;ECTRICE

DE

~TASu;aAT

We, errergia jnrnsgazinaia

in cimp, are in acesl caz expresia:

We= ~ LIIi

+ ~. +MJ~I2> L21~

in care L, ~j~,sjnt inducianjele hobinelor fixa ~i mobila parcurse ,de curentul II respectiv 12, iar iVi - coelicientul de inductie mutualadintre cele doua bobine. Acesta din mma Iiind singura marirne variabila 1n functie de unghiul 0:, cuplul activ are expresia :

Cuplul rezistent

estedat

.de arcurile

spirale

si are expresia

Cr=ka..
La Iuncjionarea aparatului ca amperrnetru sau voltrnetru

bobinele

sint

coneclate

in serie (sau paralel)


alternativ

si [1=/2=[, iar Ca=P' dM . III cazul funcpo-

narii in curent Ierit de zero:

sinusoidal,
I --- dM T d.o:.

i=Jm

sinoz,

cuplul

activ rnediu este di-

' Camed=

~rf~ Sll1~w,"d't,== 12. -,dM-. - .•


,0 m ' ef

del.

el un defaza]

In cazul in care in cele doua bobine se introduc curen]i difedti avind tntTe ip, cuplul activ instantaneu esie Cai II sinor 12 sin(wf-q.t) dM rrrediu areexpresta : 1 ~r .. Camea= cafdt=l/2.COS
.T
Q

jar cuplulactiv

dl7.

dM rp-- •
dl7.

expresie perrnite masurarea puterii active, in caznl Iuncttonarii electrodinarnic ca wattrnetru. La aparatele electrodinamice cuplul rezistent este dat dearcurile spirale ~i areexpresia Cv=k«. La egaliiatea Ca=Cr 5e obtine Indicatia Ilnala« care. are expresia : . Aceasta aparatului

a= k r-r9' In in cazul alirnentarii

t /2 C.C. ; rt.=1'~2 4

~. In

c.a.

C(=

k 3,1 I II 1

COS

(I 11'lJ )
de rnai sus

celor doua bobine

cu curenti

diferiti.

Expresiile

s-au chtinut ,
in Iunctie

In ipoteza unei nriatii~ "do:.·

=cLPracticseurmarestedLmpotriva ,

a se da o asernenea forma celor doua bobineincit inductanta mutuala sa varieze de unghiul 0: dupa 0 lege neliniara, astfel lncit sa compenseze neliniaritatea scarii patratice, Erorilecepot, aparea in functionarea aparatelor electrodinarnice se datoresc cimpurilor magnetice exterioare, intensitatea ctrnpului magnetic proprlu al rapaatului iiind relativ redusa. Cele ferodinarnice nu sint influentate, avtnd

APARATE

ELECTROSTATLCE

31i

un ctmppropriu mai inlens, dar prezinta eiectul suparator al hisierezisului magnetic si al. curentilor turbionari ce apar In miez. Pentru micsorarea acestor erori, aparatele electrodinarnice se ecraneazii sau seastaticizeaza, iar cele Ierodinarnice se realizeaza eu rniezuri din tolesecjionate, Aparatele electrocJinamicesint deci aparate de precizie ridicatti - clasa 0,2 - dar de sensibilitate. mal mica, Jn timp ce aparatele Ierodinamice se .caracferizeaza printr-o sensibilita te ridicata dar 0 precizie mal redusa - clasa 2,5. -=- Aparatele electrodinamice Iunctioneaza In curent coniinuu .si In cureni alternativ la frecventa industrials ca 'ampermehe, voltrnetre, wattmet~e fig. 2.20. si contoare, Se mentioneaza de asernenea existents logometrelorelectrcdlrramice (Jig. 2.20}~ formate dintr-o bobina Iixa B parcursa de un curent.[ ~i de doua bobine mobile Bic ~i B2 fixate peacelasi ax! parcurse de curentii 11 ~i 12, Se arata indieatia logornetrului electrcdinarnic esteproportionala (ca ~l In cazul logometrului magneloelectric) cu raportul curenjilor 11 ~i 12,

ca,

2.5. APARATE

ELECTROSTATICE

Acestea utilizeaza Iorja electrostatics exercitata de arrnatura Iiia a unui, condensator variabil asupra armaturii mobile. Energia lnrr\agazinata In cimpul: electrostatic tensiunea cste aplicata
\1;7e= _!_ , 2

CCP·,. unde C esle capacitafeacondensatrrrului :


dec

si U' ,

placilor, Cuplul activeste

Cs=

dW~. ~h

= _!_ U2 de.
2

Variatia capadta>pi se peale realiZa,il1(]oua moduri: Iievariind supralalaacliva a arrnaturilor (fig. 2.21, a), fie variind distan]a dlntre arrrraiuris (fjg .. 2.21, b). In arnbele cazuri la aplicarea unei tensiuni intre arrnaturileIixe ~i cele mobile, acestea se Incarca. cu electricltate de sernn contrar ,~i., se reaping. In prirnul caz aceasta duce la rotirea arrnaturii mobile in~spatiu!, dintre armarurile fixe, tar cuplul rezistent este dat de arcurile spirale. In celalalt caz se produce 0 dcplasare a placii mobile suspendata intre cele douB plad fixe din care una, 0 atrage, Iiindfncarcata cu electricitate de semn contrar Jar cealalta 0 respinge, Iiirrd lndrrcata cu electricitate de acelasi sernn ;cuplul' resistent In acestcaz este dat chiar de gre1.!tatea placii mobile. In arnbelecazuri, cuplul rezistent se aproxlrneaza prin relatia Cr=k(f., jar dinegalitatea. C(<,=Cr rezulta 0:= ~ de U2. Indicatia fiind proportionala ell patra tul tensiuniu
2k dec
i

32

AP1).:JlATE ;ELEcTmcE

l;lEMAsURAT

Ii

a
Fig .. 2.21.

-eontinui aplicate, scara esle neliniara, Pentru Iiniarizarea o 'astfel de forma placilor condensatorului,
. dGl.:

ei se cauta a se cia. cornpenseze ne-

Juett variatia·dCsa

linia;ritaIea . . Aparatul elecfrostaticIuucjloneazasi la aplicareaunei tensiuni alternative, cuplul rnediu Iiind diferit de. zero. Indicatia este proporjionaia eli patratul valorii elective a Iensiuniiaplicate, .. Principala cali t.ate.a aparatului electrostatic este aceea nu absoarbecurent, masurarea factnrlu-se ell un consum deenergie foarte redqs,pradic .egal ·{;,U zero . .Acest aparat se ufilizeaza deci nurnai ca voltmetru ~j In specialpentru rnssurarea tensiuuilor rnalte. Clasa. de precizie este de ordinul 1~1,5: .

ca

2~6: APARATE

TERi\lICE

Acestea uHlizeaza dilatarea unui fit pareurs de vcurerrtul de masurat. Prinsistent de arriplificare.rnecanica, aceasta dilatareesle.transmisaacului indicater (fig. 222). Firul. activ 1 este confectionat dinaliaje cu coeficient ridlcat de dilatare .terrnica (platina cu.iridiu sauargint) siare un diarnetru redus mergind prna 13 0,1 mm, pcnlru a se obtine 0 constants de tirnp de ra.. puns aceeps tabHfi. Firul activ "este tntlns de arculplat de o tel 2prin interrnediul fituli1ide rnatase 3, lnfa~urat pe rola 4 ~i a Iirului dehronz f6sfo[os 5. Datorita tnllnderil exercitatede arcul de ojel, alungirea Iirului activ deterrnina rotirea rolei 3i deci aacului indicator 6. . Alungirea Iirului .este 'proportionala eli diferenta de temperatura dintre nr~j rnedlul ambiant,conform relatiei : .
tr-un

l=lo(l +~'LlH), unde to.est*' 1ungirneaini tlalii' a .Iirului; ~____;e,befidentul dedilatare liniara '~j t-.t'J:cresterea de tempera! ura a firnlui, o'btillutii prin elect Joule- Lenz 1.1 trecerea

-----------------j

APARATE

DE

INDUC+~E

33

Fig. 2.22.

curen tul ui 1. La echill brul termic, atunci ctnd cantitatea de caldura degajata este disipata In tntregime ill rnediul Ineonjurator, subsista relatia :

~e= Q,24R
kS undeRe5te
transmisiea

12

rezistenta Iirului, S -- suprafata sa laterala, iar k -eoefieierit.ul de caldurii. Din relatiile de rnaisus rezulta dl alungirea firului este proportional ell patratul irrtensitatii curentului care trece prin fir:

td

l-lo=lo

p, r'

~e~

O,24R.fo [2=KP. kS

Aparatele termice Iunctioneaza aut in curent continuu cit ~i in curent £11ternativ, ptna .la frecvente de ordinul sulelor de kilohertz], Ia care Inductanta firului, capacitatile parazite 91 eiectul pelicular dau erori apreciabile. Consurriul de putere este relativ ridicat -- de ordinul wattlor-c-iar clasa de precizie este 1-1,5. Un dezavantaj al aparatului terrnic tl constituie fragilitatea Iirului activ precumsi inertia sa terrnica care tmpieclid urrnarirea variatiilor rapide de curent.

2.7. APAR.ATE DE INDU_C'fl£

Principiul de Iunctionare a acestor aparate consta in lnteractiunea dintre fluxurile magnet ice create de una sau rnai multe bobine ~i curentii indusi de aceste fluxuri In sisternul mobil, realizat sub forma unui disc de alurniniu, Aceste aparate functioneaza exclusiv in curerrt alternativ, fiind bazate pe principiul inductiei. Aparatele Cll inductie pot Ii de tipul ell un singur Ilux sau cu mal rnulte fluxuri, ultimul tip putind fj de doua Ieluri : cu cirnp tnvtrtitor ~icu dmp de fuga. Se vor descrie aparatele ell inductie ell trei fluxuri (tripolare) eli cirnp de fuga care stntcele mal .rasplndite. Sisternul magnetic 3.1 aparatelor tripolarese compune din doi eleetrornagneti (de tensiunesi de curentice pot Ii aseza]i tangential sau radial fata de un disc de alurniniu (fig. 2.23, a ~i b). Prin fnf8.!?urarile_ celor doi electrornagneti tree curentii J 1. respectiv 12 ee dau nastere fluxurilor <Prr ~i'<P 0 parte din tfluxul <Pu strabate discul de aluminiu in punctul 1, iar Iluxul qlI11 traverseaza
3 _ Musuran electrice
~i electronice

c. i59

34

:!~.PARATE ELECTRrc,E

DE MASURAT

Fig. 2.23.

in punctele 2 ~i 3 (fig. 2.24, a), Deci discul dealurniniu este strabatut de trei fluxurivrlecalaie in spatiu ~i tirnp : CPu, Ill[ ~j~IllI (fig. 2.24). Aceste fluxuri sinusoidale ~i In faza ell cnrentii de magnetizare, indue in disc Iensiunile electrornotoare Eu ~i +E1care dau nastere in disc cur entilor Ju.~i +II. Toate acesje rnarimi se p.ot urmaripe diagrama fazoriala din ligura2.2S. Interacjiunea dintre fluxurile rnagnetiee ale electrornagnetilor si curentii indusi in disc s~ maniiesta tprin aparitia unui cuplu av ind valoarea instantanee : ca=krpi=ktD sin _wtl sin (wi-e) , uncle 9 reprezinta delazajul dintre fluxsi curent. Discul se roteste sub actiunea

cuplului mediu :

Camea.= -

I ~T..
0

ea.dt

iPl_ = k-cos

e=kfPe,le]

cos 8:.

In cazul aparatului CD inductie prezentat rnai sus, cuplurile active apar datorila interactiuni dintre fluxui ¢lu~icuTeh1iI ldi -h~i dintre fluxuriiefPI !?i-- <PI ~icureniul Ja- Cuplurile date de interactiunea unuiflnxcu curentul produs -de el Insll.';l sintnuie, deoarece, dupa cum se poate urrnari pe cliagrama din figura 2.2_5,unghiul de defazaj dintreele este ega! cu rri2 (discul este practic pur rezistivsi curentul indus este tn faza eu t.e.rn. care n produce). Din analiza, detaliata a sensurilor ~rvalorilor pe care le au Iluxurile ~icurentii, rezul til expresia cuplului activ total: »<: »<; C~=kl_q)UWI sin (<Pu(I)])= KtliulP_( sin (IPUQ)-l)'

"

a
Fig. 2.24.

APARATE

CUREDRESOAR2

35,

In constanta de propor'[ionalitate J( intra freeventa f a curentilor din bobinele electromagnetilor ~i rezistivitatea p a discului mobil. Variatiaacestor .doua marirni constiluie 0 sursa 'deerori penlru aparaiul en iI19!lcti'e. Aparatul ell inductie poate Iunctiona ca aparat indicator, in care caz cuplul rezisteril esie dat de arcurile spirale ~i are expresia C,.=krrt.. Din conditia Ca =Il; rezulia :
rt.=

............... »<: J(lluWJ sin (I>r/l>I)=l(' 1112 sin (<Dz:,t<DJ),


k.r

fv Fig. 2.25.

dad! se considers d Iluxurile sint proporjionale ell curentii de rnagnetizare. Aparatele eu inductle, se ufilizeaza pentru masurarea puterii (wattrnetre), ~i a energiei (contoare). In aces! ultirn caz ele Iunctloneaza ca aparate integratoare, cuplul rexistent dat de arcurile spirale mnd, Inlocuit ell un cuplu de fr1nate dat de actiunea unui magnet permanent asupra. curenjilor indusi de el, In discuJ de aluminiu. Cuplul de frinare are .expresia :
Cj=

I?/Pm 1'In= klJ>;,n= k3n,

uncle: <Dm; esle fluxul magneiului permanent, 1m curentul indus in disc 1a roiirea S<I Intre polii rnagnetului permanent, iar n numarul de rotatii facule de disc in unitalea de limp. La egalitatea Ca=Ct se stabileste 0 anurnita viteza constants de rotajie ediscului, proporjionala cu n. Numarul total de rotatii N, efectuare de disc in tirnpul I, este proportional ell energia masurata. In general apara te1e ell inductie sin t apara le robuste ell Iunctionare sigudl,. avtnd un consurn de energie relativ rnic, Clasa de precizieeste 1,5-~. IndicaFile depind de temperatura rnediului arnbiant (care deterrnirra variajia re·ziStentel distului),de Irecventa ~j Iorrna ctrrentului.
2.8. APARATE CU REDRESOARE

Prin asocierea unui aparat rnagnetoelectric cu unul sau rnai multe elernenfe redresoare se obtine un aparat care Iunctioneaza fn curent altemativ ~,j poseda 1n acelasi tirnp calitatile aparatelor magnetoelectrice : sensibilila te siprecizie ridlcate, eonsum de putere redus. Ca rerlresoare se Ioiosesc III general redresoarele uscate eu cuproxid sau germanlu. Asociind acesiuiaparat diverse suntur i .~i rezistente aditionale se realizeaza un ,,'apHra t universal" capt! bil de a ma~ sura curen]i si tensiuni, continue sialternative, pe mai multe sci:iri. Caracteristica curent-tensiune a unui element redresor este reprezentata ttl: figura 2.26, in care se verle ca exista un sens de conductie lavorizat.In care rezistenta interns Rd (rezlstenta in sens direct) este mu1t rnai mica dedt rezistenta In sens invers, Rinv. Calitatea unui redresor este aprecia ta prirt raportul K.= Ri1i" , raport care teoretic ar trebui saJi~ inlinit. Practic, aces! coelicien tare RiJ,

36

MARkCE

ELECTRICEDE

N/"ASUR.A.T

valoarea 600-1000 pentru redresoarele cu cuproxid ~j 4- 000-5 000 1a redresoarele ell germaniu. AUt rezistenta Inverse cit ~i cea directa variaza III Junette de tensiunea aplicata elernentului redresor, caracteristica curent-tensiune Iiindneliniara ; de. asemenea aceste rezistente depind ~i de temperatura. Asocierea aparatului rmagnetoelectric cu .elemen tele redresoare se poate face tntr-o schema de redresare simpla sau dubla, Schema de redresare sirnpld (fig. 2.27, a) Fig, 2.26. cuprinde 0 celula· redresoare In serie cu iaparatul rnagnetoelectric. Daca la bornele acestui ansarnblu se apIic3 0 tenslunesinusoidala U= Um. sin !Jlt,curentul prin aparat are forma dIn figura 2.27, b. Aceasta este.si Iorrna cuplului activ instantaneu care in nastere In aparat. Inertia echipajnlui mobil nu perrnite urmarirea acestor variatii de intensitate, ci dear <1 valorii medii. Daca cuplul, instantaneu are expresia Cin8t = B S n i= B S n [111- sin wi, atunci cuplul med iu va fi propertional cu curentul rnediu : Cmea=~rTCtnstdt= T Jo27r
~i deci indicatia

n Imfrr sin wt.dt-/? 10:' =klmed


.)0, _
11:"

legaturii' care exista .intre valorile rnaxime, medii ~i elective ale sernnalului, aparatulse poate etalona 1n valori ·efedive. t.; !ef=--

In curent alternativ sinusoidal, datorrta


J

aparaiului

I".1.=K

[med ..

Y2"

med-·

7t

112

Schernele de redresare dubla alternanta (fig. 2.28, a, b~i r) se caracterizeaza pri ntr-o sensibilitate rnai buns inJrnctt curentul trece prirr aparat In tirnpul arr.belor serniallernante (fig. 2.29). In acest caz, pentru aceeasi tensiune aplicata, curentul mediu prin aparat esie dublu. In schema din Iigura 2.28, a cuplajul cu sursa se face prin transformator, secundarul avtnd 0 priza mediana la care este conecta l aparatul rnagnetoelectric, In schema in 'Punte din figura 2.28, b diodele DI, D3 ~i D2) D4 COndlJC succesiv in timpulfiec~rei sernialternante, Schema din ftgLlra 2.28, c, este rnai econornica utiliztnd dear- dona elemente redrescare, In schirnb are osensibilitate rnai redusa, curentul derivtndu-sesi prin rezlstentele puntii la Iiecare sernialternanta. .

Fig. 2.27.

AFARA1'E

CD

BE:QRESQARE

37

b
Fig. 2.28.

Fig. 2.29.

'~.,

Cauzele de eroare ale aparatelor ell redresor stnt pe 'de 0 parte imbatrtnirea 'celulei, ceea duce la alterarea rezislentei ei interne, sijie de alta p<'i!.te iniluenta forrnei ~i Irecvenjei sernnalului asu pra indicatiel. In cazul in care +ensiunea apJicaHi nu este pur sinusoidala, apare 0 diierenja Intre indicaiia aparatuiui ~i valoarea eiectiva reala, Indicajia aparatului depinde dcci de proporjia ~i rangul armonicilor. Pe de alta parte, datorita nell-

ce

niarit a Iii caracteristjcil ratului nu este liniara,

-tensi nne a elemen tul ui redresor, scara a pafiind rnai dese la Inceputul scalei. Aceasta neliniaritate Iiind Ioarte accentuata pentru semnale mid (fig..2.26),1n aceasta regiune caracteristica poate Ii ccnsiderata pairatica. In acest caz Indica File SlJ1t prQPorj.iOI18.11; cujiairaful trr.siunii apli cate 9"i apara tul poate Ii etalonat tn valori erective indica File sale nernaidcpinzind de forma sernnalului aplicat. De aceea Ja aceste aparate se obscrvu III general doua tipuri de gradatli .pe scala :pentru valori medii ~i rnari ~i p(Oniru valori mid .. Cind Irecventa semnalului creste, elementul redresor incepe saprezinte 0 capacitate parazita in paralel, tare anihileaza efeciul de redresare, Eroarea

iridicajiile

Cl1 rent

Mongoni/{ cuprv

a
Fig,~2.30.

creste ell 1 % pentruIiecare kilohertz 1.'1Irecventecuprinse tntre 10 ~i 50 kHz. S~au realizat scheme RC de compensare secestur efed; 0 alta ameliorate o constitnieulilisareaelernentelor redresoare dingerrnaniu ~ carbura de siliciu avtnd constante de tirnp de comutajie de ordinul citorva microsecunde. Asocierea sunturilor ~i rezistentelor adijionale pentru realizarea aparatului universal se lace conforrn.schemelor din figurile 2.30, a ~i b : acestea se contectroneaza din rnaieriale ell coeiicienti de temperatura de sernne contrarii pentru a se cornpensa reciproc (de ex. manganin-si cupru), In concluzle aparatele ell redresor se caracterizeaza printr-o sensibilitate rldicata, un consum redus de putere, dar ~L prin dependents indicatiilor de forma ~i frecven taseinnal ului ap lien t. .

2.9~ CIRCUlTE

AUXILIARE

ALE APARATELOR

ELECTRICc

DE MASURAT

:2.9.1, Cfrcuite pentru extinderea domeniului de rnasurare. Un aparat de rnasurat se caracterizeaza din punctul de vedere at utilizarii sale 10 circuit, prin CD [en till maxim ad rnisibil sa ucurentu I no rnina l J"Ii ~i Prin valoarea rezistentei sale interne Ri. Pe baza acestor date rezulta tensiunea nominata Ia bornele aparaiului: Un= R,} rt-. Aparatele cu rezistenja interna mica, (ohrni, zecirni de obm) se utillzeazii tea. amperrnetre ~i se introduc tn serie tn circuitul III care se mascara curentul. .Aparatele ell rezisienja interna mare (mii de ohmi) se utilizeaza ca voltrnetre '~ se eonecteaza In paralelIa bornele la carese mascara tensiunea, In jelul .acesta, ccnectarea aparatelor de masurat nu schirnba valorile curentului sat). .tensi unii de rnasura t 10 limite prea rnari. Daca curentul de rnasurat dep'a~e~te valoarea In- sau tensiunea de masurat depa~e~te valoarea Un> se pune problema extinderii posihilitajilor de masurare ale aparatului ufilizat ca arnpermetru sau voltrnetru. a) Extinderea domeniului de mdsurare a ampermetreior se realizeaza prin conectarea in paralel ell aparatul a unei rezistente numitesunt care deriveaza 0 parte dirt curentul de masurat (fig. 2.31). Dad [ este curentul de masurat !?l J s curentul prin ?unt, exista relatia :

R/n=RJs,
'inlocuind
[Ii .. I ~rli

~i nottnd

raportul

If =
tl

n,

IT
+'0

1 s

Fig. 2.31.

se obtine fn final relatia de calcul a valorii suntului : R _.!5!__


s--n_l_f

In curent alternativ trebuie s~i se ITIa de inductanjele proprii ale bobinei

tina

seaapa-

CIRCUITE

AUXILIARE

ALE

APARATELOp.

ELECTRICE

DE

j\~SUR,AT

39

I -0,

R· (

/1--------,

Fig. 2.32:

--

0 - - ----

.;

12

II(

1m

Fig. 2.33.

ratului (Li) ~l 2. suntului (Ls), care apar tn aerie ell rezisten teIe acestor bobine. Imparjlrea curentului de.masurat intre aparat ~i sunt este independenta de Irecven Fidaca

'Pentru a realiza un ampermetru cu mai rnulte scario solujie ar eonsta tn montarea In paralel a mal rnultor rezistente de ~UI1t, selectabilecu ajutoTW unui comutator (fig.2.32). Solutianu este tecomandabila deoarece defectarea comutaiorului (sau oxidarea contactelor) pune in pericol aparatul, prin care se poate tnchide tot curentul de rnasurat. 0 solutie mai buna W utilizata cu precadere) a of era suntul universal (fig.2.33). Dad schema permite masurarea a m trep te de curent, atunci din considerente analoage eu cele de rnai sus se deduce valoarea rezistentei ~untilluj la treapta Ii de curent : .

snit aceleasi, ,

L • = ~', adica Iazele celor doi curenti R S Lq

(prin aparatsi

.~UIH)

unde ';

nk=I~, ~

llm-l.!!i

~i Rm este rezistenta

totala a suntului.

Sunturile pot fi interioare sau exterioare aparatulul, Mai ales ill acest ultirn caz ele trebuiesa disipe 0 puiere ridicata, servind 1a masurarea unor curen]l .industriali de intensilate mare. (zed de rnii de amperi). Sunturile se confectioneaza din manganin, aliaj care prez:inta un coejicient de variatie en temperatura ~i 0 tensiune electromotoare de contact ell cuprul neglijabile. Deoarece Insa rezistenta bobinei mobile' a aparatului (din strrna de cupru) ~i a eelor doua arcuri spirale (din bronz fosloros) se rnodilica cu temperatura, indicatiile aparatului stilt iniluentate de temperatura. Pentru a rernedia acest inconve-

Fig. 2.34

40

APARAT;E:

ELECTRICE

DE

M.lI.SURAT

Fig, 2.35.

Fig. 2.36.

nient se utilizeaza dilerite scheme din care se da un exemplu jn figura 2.34. In serie ell .bobina mobilaa instrurnentului RG se conecteaza orezisie.nFi de manganin R.I) ansarnblul Ilind conectat ill para lei ell 0 rezistenta de cupru R.2• Rezistenta Ra este tot din rnanganin. Prin influenta diferitii poe care temperatura 0 areasupra acesior rezistente, se pastre32:a prin aparat un curent aproape constant, in lirnitele erorilor adrnise de clasa de precizie, b) Exiinderea .domeniului de mdsurare a udtmeirelor se realiseaza prin conectarea In serie cu aparatul a unor rezislenje adiiionale, care preiau 0 parte din tensiunea neeesar a fi masurata (fig: 2.35). Dad U este tensiunea de rnasurat, exista relatia :

Dad relajia

se tine seam,-(ca Un=Riln !?t se noteaza ell n= de calcul a rezislentei aditionale : Ra=Rl(n-l).

Un '

se objlne

tn final

In caznl unui voltmetru cu mai multe scari(fig: 2.36), din considerente anaIoage rezulia valoarea .rezislentei adltionale Rk pentru masurarea tensiunii Uk=nkUn: Rezistentele adrtionale pot fi de asemenea interioare rsau exterioare, FIe se executa din 'strma de manganin jZQlaHi,infa~urata pe placl izolate sau t, Ie de portelan. La aparatele de clasa de precizieredusa (1,5 - 5) se pot u.il.za

'1-1.:--+----1
(),

C,

Fig.

2.3.1.

u a

CIRCU:rTE

AUXILIARE

ALEAPARA'I;ELOB

F1LECTRICE

DE

MASURAT

41.

a
Fig. :2.38.

c) Extinderea domeniuiui de masurare asolimeiruiui eledrosiaiic sf: face cu ajutorul 1I110r condensatoare adijionale de inalfa tensiune. In figura 2.37, a voltrnetrul se monteaza 11.1serle ttl condensatorul C,iar "in figura 2.37, b s-a

rezistentc chirnice, care 311 un cost redussi un velum rnic, dar prezinta dezavan.tajnl' variatiei cu temperatura.

reprezenlat un divizor de tensiune capacitiv. In primul caz, scriind di tensiunile S.C: distribuie invers proportional ell cap acita lile, se obtine :

-L~=C '
de uncle se deduce:

UC"

c~

U~Uv+Ur:.=Uv

C+C",
C

unde C'Il este capacitatea proprie a voltmetrului, Rezistentele de izolatie.ale condensatorului C .~j volhnetrului S·8U considerat de valoare infinita. In cazul scheme! din figura 2.37, b, daca C2}:- C'I!; scriind di 'tensiunile se distribuie invers proportional ·C:ucapad lalile se obtine :

u:=
U"

C1 CV+C2

'

de uncle:

2.9.2. Circuite perrtru dilatarea sau cornprlmarea scarll de .masura, Iniigura 2.38, a se prezinta schema unui voltrnetru de curent alternativ format dintr-un instrument de curent continuu, D punte cuelemente redresoaresi 0 dioda Zener a carei caracteristica se cfa in figura 2.38, b. Pentru tensiuni redresale mai mid decit U ~ (tensiunea de strapungere a diode! 'Zener) instrumentul nu indicanimic cad dioda Zener e practic blocata. Pentru valori Uo':? Uz dioda se debloeheaza ~i instrumentul tncepe .sa indice,scara Ilind liniara : ft=k (Uo-V i). Daca se alege Uz"-0,9 Uoinax, unde Uomax reprezinta valoarea maxima a tensiunii de rnasurat, valorile cuprinse tntre 0,9 Uomaz ~i U Omax- vor putea fi citite. pe rntreaga scara a aparafului,

42

APAR~TE

ELECTRICE

DE

MAsURAT

3- __ .n

U. e

'Ii

Fig. 2.39.

Pentru comprirnarea scarii aparatulni .se poate Iolosi schema din figura 2.39, a. Diodele D1, D2, ••• ,Dn conduc succesiv pe masura ce creste tensiunea continua U, de 1a intrare. Prin intrarea in conductie, Iiecars dioda absoarbe a parte din curcntul aparatului, determinind ca. indicatia sa sa.nu creases proportional ell tensiunea la intrare. Se poate realiza astfel 0 scar a Iogaritrnica reprezentata in figura2.39, b: 2.9.3. Clrculte .pentru protectlaaparatelor la suprasarclni, In figura 2.40, a se reprezinta schema de protectie a unui voltmetru de c.c. Dioda. Zener, coneciata in paralel ell voltmetrul, area tensiune de strapungere egala ell tensiunea maxima pe care o poate suporta aparatul, Cind aceasfa valoare este depa~ita, dioda devine conductoare ~iseurtcircuiteaza aparatul, Rezistenta Rl lmpiedica scurtcircuitarea sursei de tensiune. . In Figura 2.40, b se reprezinta schema de protectie a unui ampermetru de c.c, reallzata ell 0 dioda ell siliciu, Aceasta tncepe sa condnca in sensu! direct, atunci cind caderea de tensiune peaparatdepaseste valoarea norninala, derivlnd astiel 0 parte dincurent.

Ii o

a
Fig. 2.40.

l~

Capitolul3

£T ALOANE DE ELEMENTE TIIPOLARE : REZISTOARE. BOBINE, CONDENSATOARE

3~1. GENERALITATJ

Elementele pasive de circuitcare pot fi realizatesub sin] rez.istoarele, bobinele ~i condensatoarele.


-3.2. REZISTOARE

fonria unor etaloane

3.2.1. Schema echlvalenta a unut rezistor, Rezistoru! este elementul dipolar la care lntre tensiunea u aplicata La bomele lui si curentul i care-I parcurge subzistd - In Iiecare moment - relatia u=R i, R. Iiind 0 constants, reala care se nurneste rezistenta reztstorului : laelementele pasive de circuit este pozitiva. Se precizeaza ca,.ln mod curent, in lcoul denumirii de rezistor se foloseste idenumirea de rezistentti. Conrormstanci.anlefor In vigoare, rezistorul se reprezinta gralic ca in flgura 3.1, a. Elemen tul delinit prin relatia : u=Ri este un element ideal. In cazul rezistoarelor reale, relatia de deiinljie nu mai este satisiacuta, Trecerea curentului electric prin .rezistor este tnsotita de tnmagazinarea unei anumite energii .magnetice ln spatiul inconjurater ceea ce deterrnina ca .rezistorul sa se comporte, in parte, ~L cao induclanta. De asemenea rezistorul va prezenta totdeauna o capacitate fata: demasa vdistribuita, iar intre extrernitatile sale exisfa 0 capacitate C, tn care se inrnagazineaza energia cirnpului electric, Se p oate considera ca electul capacitatilor Jata de masa distribuite este echivalent - cutin grad de aproxirnatie satisfacator. -ell eiectula doua capacit§ti C' dispuse tntre extremitatile rezistorului ~i rnasa, In sflrsit, pierderile din dielectricii care constrtuie rzola[ia ~i din suportul rezistentei, pot fi echivalente etl a rezistenta Rp, dispusa in paralel pe rezistenta propriu-ziss. Teate aceste elernente parazite iae ca schema echivalenta a unui rezistor real sa se prezinte ca in Iigura 3.1, b. . a La rezistoarele .de constructie tngrijiUi, elementeleparaztte trebuie sa aiba valori cit rnai b mid, ceea: ce se realizeaza lutnd anurnite precautii constructive. Fig. 3.1.

44

I:TALOill"'<:E DE ELEMENT);]

DIPOLARE;

REZISTOARE,

BQBrNE,

,CONDENSATOARE

3.2.2. Varlatla in functie defrecventa a impedantei echivalente a unui rezistor. Valorile elernentelor din schema echivalenta a rezistorului n11 stnt const-ante, ci variaza ell Irecventa, datorita, ln special, eiectului pellcular.si raptu-'lui col pierderile In .dielectric variaza cu frecvenja, , . Pentru eieciuarea unui studiu cantitaliv este necesar ,sa se· determine, im-pedantaechivalenla'a rezistoruluivplectnd de lao schema simpJificata.S'e· adrnite astfel ca. rezistenja Rp este neglijg.ta$i neglijind, de asemenea, capacita tile fa ta: de rnasa, se objin urrna toarelc expresi i pen tru rezistentasi reactanta echivalenta :

x
. e

(oj

[L(I - (~2LC) - CR2J.

(l-w2LC)2+((oJCR)2'

De obicei,

Sf'

noteaza prin to Irecvenia propric


!

de: rezonanta

a rezistorului c

to=2n:l{LC'

iar prin DOl inversul Iactorului de calitate Qo 31 rezistorului, la Irecventa de rezonanta f 0 : Qo~ ro()LiR = 11ttJoCR'. " Variajia raporturilor RelR ~j Xe/R, in Iunciie de Irecvenja, se prezinta in figura 3.2. Pentru D5=2, rezistenta echivalenla famine constanta lntr-o banda de: Irecventa relativ mare ~i este egalacu valoarea din curent continuu, adica cu R. Aceasta. conditie de monotonic se stabil~te anul in d tn orig,ine., atit Iunc,-"",,....,,,,,,,-rrTrT-'-T'l

R8

Ye10 Ii I
'1)'1).

+
o
2

\)

'\
t--,.\

0-v~
20

vlW; r\

D;=2,O
~~~
IV

-2 -4

as -f;;>

ur-x:

-G
0,92~+r·wr~~H*I~~~

o,9~~~~~~~~
o

-8
-10

lZ' ~~V
~~'

"I II

ll,Z 0,4 0,6' 0.8 [0 [2

'W

l!L

1.+

Wg

Fig. 3.2.

REZIS-rOARE

45

Fa R.t} cit ~i prima sa derivata poate fi scrisa ~i sub forma:

ln [aport

cu Irecventa,

Condijia

de monotonic

2L=R,2C. rnari, aslfel tnctt rezistorul se cornports put rezistiv, au ,este fllSa constanta.rc: l/,ilriaza dupa Iormula : Re=R.(1
Dadi

DE= 1,

reaclanja

echivalentaeste

nula,

p'ina Ia Irecvente destul de rezistenta echlvalenta

+w LC).
2

Pentru a evalua calilatea rezistoarelor, se utilizeaza care, pentru valori rnici, se calculeaza cu formula: unghiuJ O aHa rnarime 'cu XeIRf!W'

uneori ~i unghiul [fad]. .

de faza

de

faza

W(L_R,2C)

care caracterizeaza

rezisloarele

esle constanta

de t.imp, egala

3,2.3. Constructia rezlstoarelor, Celemai rasplndite rezistoare stnt rezistoarele bobinate ~i rezistoarele chirnice. Daca se urrnareste obtinerea un or rezisrente de precizie, se Intrebuinteaza rezistoarele bobinate, care pot Ii bine reglate, auo buna.stabiliiate in limp, un coeiicient mic a1 varlatiei rezistentei ell temperatura ~i, practic, nu stu! iniluerrtate de urniditatea rnediului ambiant. La frecvente nu prea inalte, rezistoareIe. bobina te au 0 cornportare care este hine .reda ra prin Iorrnulele stabilite anterior. Principala problema care se p une fa rezistoarele de lnalla Irecvenja este reducerea, pe.dt se poate, a reactantei serie, care provine din faptul ca In cirnpul magnetic din jurul rezistorului se tnmagazineaza energie. Pentru a reduce inductauta echivalenta se urrnareste reducerea fluxului magnetic din jurul bobinei, ceea ce se poate realiza prin rnai rnulte procedee. . zatcu

Un prim procedeu consta jn utilizarea asa-numittilui bobinaj dublu realiun fir tndoii. Un rezistor bobinat astfel se prezinta ca In figura 3.3. Se observa cil. bobinajul total poate Ii considerat ca rezultmddm suprapunerea a doua bobinaje identice, parcurse de curenti idEmtici ca valoare, dar cafe circula in sensuri contrare. Ca rezultat. acest sistem prezinta un flux total foarte scazut.xleci ~i 0 inductanta echivalenta, a carei valoare tinde spre zero.

Sistemul este convenabil dlnpunctul de vedere al inductantei echivalente, dar este nesatisfacator din punctul de vedere al capaciti:J.tii parazite, deoarece bobinajelestnt alaturate si intre celedoua fire apare 0 capacitate disiribuita cde. valoare mare. Ca .tezultat, la intrarea rezistorului. va aparea .0 capacitate echivalenta importanta, ceea ce determine ca acest tip de nn .rezistor sa nu poata fi utilizat in inaIta frecyenia. , ,I ', 0 'I In figura 3.4. se prezinta un alt tip de bobinaj, la care, I 'I ,I de asernenea, e.xista doua bobinaje cornp onen ie, care rusa I, : I II , ,I , t' nu sint dispuse i'nserie, ci in paralel. Bobinajele srnt ,I I KJ-' ILl ~ identice ~i parcurse de curenti egalt, care produc fluxuri 0"

'

puse, Ca rezultat,

fluxul totaleste

practic

nul si, in plus,

Fig. 3.3.

46

E'l'ALOAm;;

DE ELEMENTE

DIPOL.':\RE:

REZISTOARE.

BOBIN;E,

CONiJENSATOARE

I'

'\

:.

\-, r " "I

,I

Fig. 3.4.

efectele capacitive sint neglijabile, deoarece punctele in. care cele doua bobinaje sfnt in contact seam; la acelasi potential. Acest tip de bobinaj este cunoscutsi subnnrnele de bobinaj Ayrton-Perry. Bobinajele de tnalta Irecventa se TeaI1zeaz3, tie obicei, pe foi subtiri de mica, tocrnai in scopul reducerii Iluxului magnetic.

3.2.4. cum decadice cu rezlstoare. Pentru realizarea unor rezistoare variabile se recurge, a deseori , la rnontarea unor grupurt dezece rezistoare, In asa-numite cutii deeadice.sau cutii cu rezistoare 1:ndecade: 'In ffgura 3..5, a se prezinla ocutie cu rezistoare avtnd doua decade. Fiecare decade. este fermata din zece rezlstoaretdenticaca valoare, valoare care este 'de .Iorrna de IOn fl, unde n este un nurnar intreg, pozitiv sau negativ. Asifel, .ln fjgtml ).5, prima decada are treptele M 10, ~i a doua decads are treptele de 10 n. In genera-1, Iiecare treap ta a unei decade are 0 valoare de zece ori rnai mare decit lreapta decadel inferioare. Ast-fel de-decade se realizeaza, in general.icu valor! cuprinse rntre 0,1 si 1 000.0 pe treapta, Rezistoarele utilizate sint, in general, bobinate nereaciiv. Pentru a reduce 13 minimum efectele rezistive ~i inductive parazite, conductoarele, care Yin ~iplead de la rezistoare, se realizeaza din bare rnasive ~i se dispun paralel ~i cit mar aproape urrnl de celalalt, Uzual, cutiile decadice au de 13 0.01 la lOOn pe treapta, avind ptna Ia cinei diode pc culie. 3.2.5. Ecranarea reztstoarelor, Capacitatile parazite dintre iiecare porjiune a unui rezistor csi masii variazji dupa pdziFa pe care 0 are rezistorul {fig. 3.6, a), ceea ce introduce ccmplicatii serioase in eiectuarea nnasurarilor

~'

M U~ "_
~

'S1PelreOPJ(j

ECF{f!]

~',

T
b
Fig. 3.6.

Pentru a stabiliza valorile acestor capacitat], rezistoarele se ecraneaza, cu 0 Ioaie conductoare, deobicei, de CUpfU sau de aluminiu (fig.. 3.6,b), care se leaga la un potential vecin cu eel al mesei. Prin ecranare, capacitatea parazita fata de ecran creste, ecranul fiind mal apropiat de tezistor, fusa valoarea acestei capacitati devine constan Ui. '.. . 1n cazul In care nici una din extremitatile rezistorului nu se leaga la masa, se ufilizeaza un ecran dublu, a~a cum se arata in figura 3.6, c.
3.3. BOBINE

3.3.1. Schema echlvalenta a unei boblne. Bobina ideala este un element dipolar, la care, tntre tensiunea u,apliCata Ia bornele ei, si curentul i, care-I parcurge, exists, in Iiecare moment, relatia us=]: di/dt, in cafe L este ocorrstanta reala numita inductanja bobinei, Conform standardelor, bobirra se reprezinta.vgrafic, ca in figura 3.7, Q; Schema echivalenia a unei bobine reale (fig.3.7, b)este identica cu schema eehivalenta aunui rezistor real. Singnra dilerenjatntre cele dona scheme consUi In aceea, ca rezistenta R abobinei reale trebuie sa fie cit rnai mica, in tirnp .ce, dirnpotriva, 1a schema rezistorului real inductanta este aceea care trebuie sa tinda spre zero. Irnpedanta 1a bornele bobinei este : (l<+jwL)_l_
Z 6= --"-j(,)-=C~IJ _

1 R+i(WL-- 6)C )

Daca se noteaza, ca de obicei, eu Irecventa proprie de rezonanta nei .s,i impedantaecl.lvalenta cu: . Ze=R e+jwLe,
S<)

to

a bobi-

obtin urrnatoarele

Iorrnnle aproximative

:
51

R e==

[l-(!arr '
L Le=-_::__-

i-

(!a

r
L

Flg. 3.7:

=
L
Q

48

ETALOANE

DE; ELEMENTE

DIl?.oLARE:

REZISTOAR,E.

BbBINE,

CONDENSATOARE

Bobine eu ,miez magnetic. Pentru obtinerea unor inductanta mare ~j cu factor decalitate mare, este indicat a se utiliza bobinaje realizate pe rniezuri magnet ice. Schema echivalenta a unei astiel de bobinese pre" zinta ca In Iigura 3.8, unde R; reprezinta pierderile tn bobiFig. 3;8. naj, iar RJ - pierderile In miez. Se poate demonstra ca pentru bobine cu fier, care Iucreaza la Irecvente cu-prinse tntre 10 si 1Q000 Hz, valoarea maxima a Iactorului de ealitaie este Independents de inductauta L a bobinei, In consecinja, variindu-se intrefierul, se rnodifica lnductanta ~i frecventa ia care Iactorul de calitate are valoarea maxima. . In Iigura 3.9 se prezinta graiic variatia factorului de calltate, la aceeasi 1Jobina, in funcfie de Irecventa, pentrudiferite mtrelieruri.
bobinacu

3.3.2.

~ 3.3.3. Bobine etalon, Condijiile pe care trebuie sa Ie satislaca 0 bobinaetaIon pentru a pntea fi utilizata ca etalon de laborator slnt urmatoarele : 0 buna stabllitatetn tirnp a inductaniei : variatii mid ale inductantei cufrecventa : .0 variatie dt rnai mica a itrductantei cu curentul care parcurge bobina : un raport ctt rnai mare a! reaclantei inductive la reaistenta, la Irecventa de Iucru ; un coeficientdefemperatura cit mai .mic ; dirnensiuni Iizice nu prea mati; -un grad inalt deastaticism. ' o buna stabilitatc a inductantei se obtine ell ajuiorul bobinelor eu aer, bobina te pe carcaseepeciale, Pentru Irecvente mai micidecit Irecventa de rezenanta, cresterea procenIuala a inductantei '~1a Q-ului se poate calcula ell forrnulele ; to) Q i« La Irecvente mai inalte, Iactorul de calitaje a1 bobinei deplnde depierderi. Pierderile Intr-o bobina cu aer sint demai multe.Ieluri : pierderi ohrnice ln .bobinaj (Dc), pierderi In cupru prin curentii turbioriari siprin electpelicular ,(Df)~i pierderi dielectrice (Dal Electul acestor pierderi se poate unpari reprezenttnd Iactorul de disipatie D rn iunctiede frecventa (fig. 3. to). III coor.donate logaritmice, cele trei componentede pierdere pot fi reprezentate prin trei linii drepte. Eiista o Irecventa la .care pierderile in bobina smt mini me rQ{! ,, .deci 1a Care Q-ul e maxim. Valoarea a· Q -cestui minim depinde xle forma bobinei 50 I -,I'-.. S1 de diarnetrul conductorului. Pentru a ~ \/ <, i' 1\1 reduce pierderile In conductor se utili~'~Jk:'~ Il' ~'1,." 10 ,iJ: Ii .:zeazacondlldor 1itl1. - ,, , ,'\.. 5 Pentru obtinerea unor valori mati de inductanta se Iolosesc bobine ell miez magnetic: In general, 13.bobinele cu miez I fl)() NIl ·magnetic apar eiecte suparatoare, ca, 10 JO I1lJ .deexernplu, scaderea stabilitatii preprieFig. 3.9. -;!atilor bobinei.
I

L/;-L = L

(L)' Q/;-Q=_(L)2.
2

BOEINE

49

3.3.4. Bobine fixe. Ca etaloanede inductanta se uti, Iizeaza bobinele cu aer bobinate ell lita, deoarece, in f) acest caz, valoaiea inductaniei poate fi- calculata cu precizie din dirnensitrnile geometrice ale bobinei. In f.igura 3.11 se prezinta cele trei, tipunrle bobinaje utilizate pentru realizarea bobinelor : bobinajul vcilindrib eu rnai multe straturi, bobinajul toroidal ~i bobiFig. 3.10. najul 111 dublu D. Dintre aceste trei tipuri de bobinaje, primul (bobina cii indrica eu aer ~i ell rna i mul ie stra turi) area van tajul ca, pentru aceeasi inductanta, prezinta cea rnai mica rezistenta in curent continuu. -In schimb prezinta dezavanlajul ca genereaza un cimp magnetic irrtens in exteriorul bobinei, astfel tnctt rnasele metalice din vecinatate produe variatia inductantei bobinei. Bobina toroidala are un cimp extern foarte mit, rnsa, pentru aceeasi inductanta, prezintii 0 rezlstenta tn curent continuu mal mate dectt bobina cilindrica. In plus, valoarea 'inductantei, tn tirnpul fabricarii, S8 regleaza rnai dilicil, datorita dificultatilor de vbobinare. . Bobinele tn dublu D reprezinta 0 solittie interrnediara avtnd un chop extern reclus si 0 rezistenta In curent continuu nu prea mate. In plus, reglarea se face cu usurinta, bobinele individuale boblnindu-se, irrrpregntndu-sesi montindu-se inaintea reglarii finale. Bobinele trebuie sa fie stabile din punct de vedere rnecanic ; dimensiunile lor nu trebuie sa fie inlluentate de umiditatea aerului, de temperatura rnediului arnbiant ~i de rnicile trepidatii. Materialul din care se confectioneaza carcasa trebuie sa alba un coeiicient terrnic ~i pierderi in dielectric mid. Bobinele se dispun in cutii errnetic rinchise vsi se impregneaza ell substan]e speciale ant ihigroscoplce. Pentru a se obtine 0 capacitate distribuita mica, spirele trebuie sa fie destul de distantate, iar bobinajul trebuie executat in galeti, De asernenea, pentru a se reduce capacitatea distribuita a hobinelor se 10105ese bobinaje speciale. Bobiriajul obisnuit reprezentat ln figura3.12, a, are capacitatea distribuita mare, .Pentru bol?ineie etalon se utilizeaza unbqbinaj ell putine spirepe strat si en distants mare intre straturi (fig. 3:12, d). In general, .reducerea electelor capacitive se obtine evitindu-se ca doua spire vecirie sa aiba 0 diferertta· de pot entiat mare (fig. 3.12, b ~i c). _ Se construiesc etaloane de valori cuprinse in ire 50fl·H ~i 10 H, ell precizii cuprlnse lnLre 0,5%.

o.r«

Fig. 3.11.

a
4M;;;,sUr1bi electrice ,.1. electronic€: c. 159

(JD

50

ETALOANE

DE

ELEMENTE

m:pOLARE:

REZISTOARE,

BOBINE,

CO;NJ:>;ENSATOARE

'-A

.A

J[Xlt
,XX

b
Fig. 3.12.

3·3.5. Cutil cu Inductante in decade. Cutiile cu inductanje In decade sint formate dinpatru .inductan]e, avtnd valorile In raportunle 1/1; 1/2; 1/5, legate tn sene. Un comutator speeialpermite sa se obiina un totalde J 1 combinatii, cu valori intregi, ale inductantei cuprinse intre O~i 10. La bobinele eu miez magnetic, inductanja depinde de curentul care circula prin infa~urare. Etalonarea se face pentru o· anurnita valoare a cureniului, valoare cu mult mai midi decit curentul maxim pe care-I suporta conductoBobinele se caracterizeaza printr-oanurnita tensiune maxima ce li se poate aplica. Uzual, se construiesc cutii en 3 - 5 decade avind tntre 0,1 mfl ~i 10 rnl-I pe treapfa rniniina.
3.4. CONDENSATOARE

rut

3.4.1. Schema echivalenta a unni condensator, Prin condensator ideal se inleJege elernentul dipolar pasiv, pentru care,lntre tensitrnea instantanee u aplicata la bornele lui ~icurentulzcare-l parcurge, exista relatla : u=c ~~ idt, ttl care Ceste 0 constanta specifica dipolului sise nurnestecapacitate. Schema eehivalenta a unui condensator real (fig. 3.13, b) este maicomplexa dedi schema condensatorului ideal (fig. 3.13, a). Astfel, armaturile ~i conducfoarele de legaturi:i prezinta 0 rezistenta ; in jurul lor exista !?i un cimp magne-

---UII-c.--.
C

Olelect~

_ _____j

b
Fig. :3.13,

CONOENSATOARE

51

tic In care se tnmagazineazd energie magnetics, deci 111schema echivalenta, (fig. 3.13, c) .aparei induce tante, In dielectric ~i iii suport utile din tre arrnaturi au loc pierderi, reprezentate in schema echivalenta Fig~ 3.14. pun rezistenja Rp. Fiecare armallldi prezinta ~i 0 capacitate parazita fata de masa, .notata y. ,3.4.2. Va.riati~ in functle de frecventa a lmpedanjei echivalente. Daca: se neglijeaza capacitatile armaturilor fala de masa.schema echivalenta acondensatorului real este cea prezentata In figura 3.14. In figura 3.15; a seechivaleaza pierderile In dielectric printr-o rezistenta.l de pierderi .in deriva[ie, iar)n Iigura 3.15, b printr-o reztstenta de pierderf In:sefie. Dupa cum se vede din Figura 3".15,c, se poate scrie : cos rp=sinZ
c:;:.

tgZ=J2_=
roC

1/ eo CRin Iigura 3.14, neglijind

Dad se revine Ia schema echivalenta, prezentata -r~zistei1te1e,capacitatea echivalenta este :

Ce1F).alHi frecvenla, variajia


8.4.3._ Erorlle Introduse

C
1-(V2LC

de elementele parazite ale condensatoarelor. totala a capacitatii unui condensator variabii


Uw('

nu

In

Dleledr'-c

~T
I
a o

=:C

R~1.

r~Wd2R~2r
-wfc} b
Fig. 3.I5.

TC

us

R CopaC/fur ,d't?Cl/

Pwsk'1.fa ~olJd6cloore/(Ir s'-iuIS#am . ~leC:il.vd q 1,,;1171"

[orrdlltfMr'f ' <>---~~

Rp Rez'Slef1/tUCIi""· hrM CQff/i(tcltlnto


"'"Ie~frlcuJl/I

'U

b
Fig.
3~16.

52

ETALOAN}'}

D'1;;T;:LEMENTE

DIPOLA:p.E:

REZISTOARE,

BOB~NEt

CONDENSldQARE

, , ,,

/
-Ij]
-'!IX}

c
~~~----~--~. 'klfi] to !{)J ao r.
Fig. 3.1S.

a
Fig. 3.17.

este C2

GIl untie Cz ~ i G1 sint valorile ltl tre care a variat capacitatea. C =C. -G
. e.2e Ie =C2-C;l f-ro2L{C1-C2)

ci :

r.elativaa rotorului fata de stator. Variatia totals aconductantei


G=GZ-G1=w2R (Cle-C2e)6.Ce .

De asernenea, unghiul

de pierderi

a1 condensatorului

variaza

cu pozltia Oeste:

.Dacii se.considera ta b.:C~=i1C, secomiie 0 eroare importanta. La condensatoarele variabile de precizie se ian precaujii speciale constructive, pentru .a reduce valoarea pararnetrilor reziduali.

:3.4.4. Condensatoare fixe. Condensatcarele fixe au, in genera!, capacitati de valorimici. Inlre armaturi S6 dispuneun dielectric (fig, 3:16, a), Arrnaturile au 0 sLlprafata mare, ceea ce deterrnina q: inductanta parazita sa fie mare, iar factorul. de. calita te rna i redus.Aceste condensa toare :>eCOtt.lporta ca 0 retea cu constarite dlslribuite (fig. 3.16, b ~i c). . La condensatoarele fixe capacitarea variaza in func'[ie xie temperatura; in Iigura 3.17, a se prezinta citeva cur be tipice pentru diferi]i dielecfrici. De asemenea, capacita tea depinde de durata tensiunii aplicate (fig, 3,1 7, b), datorita ienomenuiui de ,,3 bsorbtie dielectrica", adica, datorita Ienornenului de rotire lentil. 11 dielectricului sub actiunea cimpului extern.

IJ,OI.

10

fir

,.;2.

f0770Q

r[lIz]
Fig. 3.19.

Fig. 3,2Q.

CONDENSATOARE

,5~ ,) ...

Da Lorita inductantei parazile, 121 0 freevenia mai vrnare decit Irecverr[a de rezonanta, condensatorul se comports ca 0 inductanta (fig, 3.18). Adesea, pentru condensatoarele fixe, 13 valoare rill pr_ea mare, se 11tilizeaza ca dielectric mica. In figmi1e 3.19 .~i3.20 sepre"zinHi variatiaxapacitatii C ~i a Iactorului de pierderi D, ill Iuncjie de frecv enta:, la condensatoarele cu midi. Uzuai se construiesc -capaeHa\i etalon cu valori cuprinse Intre 10 pF ~i 1 !J.F, . ell 0 precizie de circa 0,1)5%. Factorul de clisipatie este 10-5 Ia I kHz.

Fig. 3. 21.

3.4.5. eu ti i cu condensatoare in decade. Cutiil e eu con densa t oare in decade slot formate din mai mulle decade; [iecare decada avind patru elemerrte.vale carer capacitati se ana in raporturile 1/1 ; 112; 112; 1/5. Un comutator speciat conecteaza In paralel 1.JJ1 numar necesar de s:ondehsatoare, pentrua 0 bjine capacita ti avind valori cuprinse in tre 0 ~i- 10, In figlTfa 3.2"1se reptezinta capacitatile ~i elemerrtele parazite care in tervin : 121Iiecare decada (fig. 3.21, a)'" ~CQ1 L$, R.~ - ~j la intreaga ell lie (fig. 3.21, b-) - Co, LE, R.n.. Tensiunea care se aplica cuiiilor nutrehuie sa fie mal mate dec1t tensiunea maxima pe care 0 suporta condensatoarele care Iorrneaza decadele. Tensiunea maxima' la care se poate cornuta 0 decade depinde ~l de frecventa. Uzual ,se: construiesc culii ell 100 pF pe treapta minima ~i ell valori pina la 1,1 l l [1F~ 3.4.6. Condensatoare variabile. Condensatcarele vartabilasint formate dintr-un stator $i un rotor. Deoblcel, rotorul este pus la rnasa. Distanta dintre rotor $i stator este menjinuta constants ell ajutorul unor izolaloare de calitate buna, deobicei de cuart topil ~j acoperit cu silicon, pentru a evita depunerilede vapori
de apa, vazut cu

In vederea objineril unei variaji] fine a capacilaiii, condensalorul este pre0 dernultiplicare, reaJiuitil cu un surub rnelcsi 0 roata elkoidalii. In general, 18 astiel de condensa toare se ohtln variati j cunoscute, minime, de ordinal a O,25pF, ,~i maxime, de ordinul a J 000 pF.

CapitoluI4

M,ASURAREA IMPEDANTi:LOR PRIN METODE SIMPLE

4,1.

GENERALITATI

Pentru rnasurarea irnpedantelor se pot utiliza diverse metode. In cele ce urrneaza se vor p.rezenlri rrtai tntli merodele de masurare j rez istentelor, dupa care 5e va trece 12 masurareairnpedantelor. Trebuie retlnut faptul pentru a masura rnodulul unel irnpedante, uneori 510 pot aplica aceleasl meLocle ca ~i til cazul rnasurarii rezistentelor. Pentru a determina msa ;;i modulul si Iaza oeste nevole de 0 inforrnajle snplimentara. '

ca

4.2.

METODA

AMPERMETRULUI

$1 VOLTMETRULUI

, S~ utilizeaza pentru dcterrninarea rezistentelor cupriuse Intre lO~"'2ij 100 Q. l\1,etoda S2 bazeaza pe utilizarea legii lui Ohm ~i consta 1[1 deterrninarea rezistentei de masurat Rz din raportul Iensiunii Ux de La bornele ei catre curentul Ix tare Q parcurge. . . Se disting montajul aoai, tn care vol trnetrul este man tat la bornele rezistenjei De rnasurat ~i mcniajul amonie, t.n care voltrnetrul esternonta t Ia bornele ansarnblului format de amperrnetru ~i rezistenta de rrrasurat. Se.noteaza cu U ~i I in~icatUle apara telor de masurat. In cazulmontajulul aval (fig. 4.1, a) valoarea exacta a rezistentei de masurat

este :

u" u Rx=-=~-,
Ix
J-[y

{4..1) de rezistenta inte-

uncle 1v= UIRv este curen tul care trece prin vol trnetrul rioar a Rrr.
I

~
Fig. 4..1.

METODEDE

COMPARA'frE55

In cazul montajulul. arnonte, R-=-i"


.0

(fig. 4.1, b) se calculeaza :


U J

Vi

-R.A,

(4.2) de masura t.

unde RA este rezistenta amperrnetrului. Rezulta ea, raportul R = UI J nu este egal ell R:t - rezistenta In cazui rnontajului aval, se poate scrie, dad Iv114) :

Re= (VI I)(l


In cazul
rnontajului

+I vi /)

= R(l

+ Ivl J).

amonte :

Rx=R-RA.
Data se ia R tn loc de R». se cornite 0 eroare sistematica, care tnsa este mica d<\ca Iv¢.l, adica Rv ~ Rx,iucazul rnontajului aval, saudaca RA%.Rz, tn cazul

rnontajului
-

arnonte.

Erorile sisternatice
in cazul

de metoda sint :
aval :

rnontajulul

su;
»,
in cazul rnontajului

Rm-R,.
R"

1(" -___::£_-,

Rz+ Rv

Rm~U If;

arnonte : ERx R" Rm-R" R:o

u,

RA

Eroarea maxima cu care se deterrnina aval este :

rezistenja

R» in cazul montajului

L
00

lJ.R,,= (ED
Rz V

+M){l +R") . I Rv
este : +M).(l+RA\,
J

(4.3)

La montajul

arnorrte, eroarea maxima ARz=(AU


R:x V

R,,,)

In care !lUlU ~i !lI/1 sint erorile relative rnaxlme posibile dalorate impreciziei constructive a voltrnetrului ~iilITIperrTletruluL
4.:t fl'tETODA DE COMPARAT!E

Prin aceasta metoda se ccmparadoua rezlsterrte de acelasi ordin de marime, montate fie In serie, fie In paralel. In rnorrtajul din Iigura 4.2, a voltrnetrul mascara succesiv iensiunea Uzla bornele rezistentei Ra:. si UQ la bornele rezistentei Po cunoscuta,

56

MASURAREA.

IMPED.ANTELOR

PRIN MET0DE

SIMPLE

a Fig. 4.2.

Dad; Rv este foart€: mare, sau Rz=Ro, atunci Rx=Roud Uo; In eelelalte cazuri ise comite o eroare sistematica de valoare : '
_t:.R_", = R",-Ro

Rz+Rv'

unde

Rv este rezisteuta voltrnetrului.

In Iigura 4.2, b se da monlajul pentru .masurarea rezistentei Rx ell ajutorul unel rezistente cunoscute Ro ~i a doria arnperrnetre care rnasoaracurentii 10 ?i 1IX. Rezistenta Rx este data de relatta Rz=Ro loUx. Relatia esle exacts in cazul dud rezistentele interioare ale amperrnetrelor sint mid tn comparatie cu R.1j, respeciiv R«.
4.4.M,J:TODE 'SIMPLE PENTR.U MASURAREA IN DOMENlUL FR.ECVENIELO:R AUDIO IMPEDANTELOR

In dorneniul frecvenjelor audio potf i Iolosite Ioate rnetodele cunoscute din tehnica rnasurarilor electrice industriale (50 Hz). Acestea pot fi aplicate lnsa nurnai cu anumite precautii, deoarece .nu toideauna se poate dispune de apafa tul de rnasura t adecvat, in ceea ce priveste rezistenta Interns sau mentinerea etalonarii 13 frecventa de lucru. metoda simpla pentrn nrasurarea rezistentelor lndomeniul Irecventelor audio 0 constituie metoda substitutiei. Schema adoptatase prezinta in figura 4.3, a, uncle G esie generatorul care produce sernnalulelectric crt frecventa Ia

b
Fig. 4.3.

MASURMtE_,\

:m'lPEDANTELOR

II'rDOM&"'\'IUL

FHECVENTELOR

AUDIO

57

revine Ia indicatia

care se efectueaza rnasurarea ; R e este 0 rezislenja etalon variabila, de acelasi or din de.marime Cll .rezistenta.de masura t, iar A est~ aparatul pentru masurarea curentului. Masurarea se electueaza In dow! etape.Tn prima etapa se introduce in circuit rezistenja de rnasurat Rx ~i se noteaza indicatiaaparatului de rnasura t. In eta pa adoua, se treeecomu ta torul K. In cealalta pozitie, si se su bstituie rezisienta Rx cu R,e, Se variaza apoi rezistenta etalon Re PIna cmd aparatul

initiaH'i. In aceasta situatie

Re=Rz'

Preclzia metodei depinde de precizia cu care poate fi cunoscuta valoarea rezlstentet i{e, de rnodul cumgeneratorul tsi mentine constants tensiunea electromotoare in tot timpul masurarii ~i de precizia ell care pot fi cut \'!' citirile la aparatul indicator. Etalonarea acesiui aparat nu intervine in rnasurare, ceea ce constituie, de altfel , avantajul principal al rnetodei. al til metod care p oa te fi f01osi fa: a (it 'in curen t con tin uu, cit s! la Irecvente audio ~i radio, esternetoda rezistentei adijionale. Pentru rnasurari In curent continuu se adopta schema din figura 4.3, b. Tensiuneaelectromotoare din circuit ramintnd constanta in tot timpul masitdirii, S~ .citesteIntii curen t ul I I' care eircula prin circuit, cind .rezistenta Re este scurteircultata si apoi cureniul It care circula clnd se introduce ~j Re, Rezulta R.~=-Ref(I-JI2-1), De obicei, se alege 0 rezisienja Re variabila, care variaza pIna clndcurenlul scade la jurnatate, In acel rmoment, R~=Rx' In cazul aplicarii acestei rnetode.s-a presupus carezistenta sursei de alirnentare esteegala cu zero, In caz contrar, meto-da rezistenjei adifionale se aplica de doua orr: se mascara 0 data rezistenta proprie a circuitului (f3d! Re) si apoi, se introduce Re:~i se rnasoara rezistenta circuitului plus rezistenta Re, Din dilerenja, acestor doua rezultate se obtine valoarea rezistentet necunoscute, La frecverr[e audio, me oda se aplica 1a fel ca ln curent continuu. Aparatul indicator utilizat este, de preferinta, un voltmetru electronic, care se conecteaza in paralel pe 0 Irnpedantii din circuit. Deoarece tensiunea la bornele irnpedantei este proportlonala eli curentul care 0 parcurge, in formula respectiva se poate introduce raportul tensiunilor in Ioc de raportul cnrenjilor. Dad! In aceasta masurare intervine o reactants inductiva.vaceasta se cornpenseaza ell ajtrtorul unei capacitati care aduce circuitul Ia rezonanta (fig, 4,3, c), Metodele de rezonanta se studiaza in capitolul 6, Pentru a se masura modulul lrnpedanjelor, poate fi aplicata metoda voltmetru-arnpermetru. Jvl.ontajul se prezinta ca In Iigura 404. Modul111 impedantei nectmoscute rezulta din legea lui Ohm: Zx= Vi I, Daca impedanja de masurat este in modul cit multrnai mare dedi: impedanta interna a amperrnetrului ~i cornparabila cu rezistenia interna a voltmetrului, se utllizeaza montajul amonte prezentat inIigura 4,4, a. Dacaimpedanta de

ra

rosa

Fi!?,

4,4,

.'58·

MASURA.REA

£NP>EDAl"",q;'ELOR.

PRIN

METODE

SIMPLE

b
Fig. 4.5.

nnasurat este j'nsa mica (mult mal micadeclt rezistenta interns a voltrnetrului), -se utilizeazajnontajul aval (fig. 4.4, b). Deoarece nu totdeauna pot Ii utilizate ampermetre convenabile pentru Irec-venjade lucru, s-a imaginat metoda cunoscuta sub numele de metoda celor ,(lQLl·a volt metre; Schema de principin a.rnontajul ui seprezt nta in flgnra 4.5, a. Modu1ul irnpedarrtei necunoscu le Zx rezulta din relatia-: IZ:.:I=L/xRJUR, :in care U x este tenslunea.la bornele impedaniei necunoscu ie Zx> iar UR 'tensiunea la bornele rezistentei. cunoscute R. Eroarea care poate H comisa In cazul aplicarl i acestei metcde provine atit din eroarea de eialonare a rezistentei R, cIt si dineroarea de etalonare a volt.metrului .uUUza t. De asemenea, este necesar ca rezislen tele iii terne ale voltrnetrelor utilizate sa fie mad in raport cuirnpedantele pe care sirrt conectate in iparalel. Rezistenla aparatelor se recornanda sa fie de eel putin zece ori rnai mare .declt modulul lmpedarrjelor pe care stnt conectate, conditie In general satisHicuta ln cazul voltrnetrelor electronic-e. In cele ce urrneaza se presupune ca aceasta conditie estevsatislacuta. In C8,Zl!1 aplicaiii metodei celor doua vol trnetre poa te fi utilizat un artiiiciu .care face masurarea independenta de etalonarea voltmetrelcr, Pentru aceasta, rezistenta R trebuie sa fie variabila ~i tensiunile .se mascara eu acelasi voltrnetru, -care se cornuta de la bornele impedantei Z:",,_Jabornele rezistentei R,-p1:ria ctnd, -din cele doua citiri, S8 obtin acele~g;ivalori. In aceasla si uatie, rezulta IZzi=R, independent de elalonarea voltmelruli.ti. Dad. TIU se dlspune cle 0 rezistenta etalonata si variabila, peritru ase aplica 'metoda celor doua voltrnetre, trebuie sa se aJeaga perrtru R~0 astfel de valoare, tncit tensiunea URSJ fie mai apropiala de tensiuneaU~. In nici un caz lnsa ,pentru masurarea tensiunilor U R 11 U x ,nu se recomanda sa S2 lreaca pe ·scari diferite ale voltrnetrului, deoarece erorile de etalonare, in general, variaza de h _lll1 capat la altul 21 scarii ~i,cu atitrnai mull, tntre doua scarf diierite, In cazul In care masurarile se electueaza asupra condensatoarelor, 13 ·care 'poi fi neglijate pierderile, deci cornponenta rezlstlva, se poate scrie :
_L_.

«c;

=v", R,.
'Un

Din aceasta expresio rezulta imediat capaci ratea C,-;. Se observa ca In formula 'iIntervlrre ireeventa, deci cunoasterea exacta a capacitatii C,!: depinde de posiibil1 ta lea de a cunoaste exact frecventa de Iucru.

Metoda nu poate fj aplicata condensaioarelor electrolitice sau bobinelor, deoarece cornponenta lor rezisliva nu mai poa te fi neglija Ui. Daca se aplica aceasta metoda la bobine, se obtine 0 indicatie asupra ordinului de marirne 11 irnpedantei, 1a Irecventa respectiva, Metoda celor doua vol tmetre se nurneste ~i metoda comparatiei. . rnasurare care perrnite se determine exact cele doua cornponente ale impedarrtei la frecventa respective, se realizeaza prin metoda tel or trei voltmetre Care consta in citirea, atjt a tensiunilor UR si U x crt si a lensiunil U RH (fig. 4.5, b). Conform Iegri lui Kirchhoil, intre aceste tensiuniexista relatia dinlre fazori : UR+'x;= UR U«, ceea ce arata di reprezentarea acestor trei tensluni tn 'planol com plex Iormeaza U1'1 triunghi. Daea se cunoasre lungirnea celor trei laturl, triunghiul. se construieste usor (fig. 4.5, c). Se. observa Insa d triunghiul avtnd laturi!e Rf, Z;,;! si (I\+Z;,;)1 este (la 0 scars dileri ta fata de scara 'tensiunilor) ~l un triunghi al impedantelor, Latura care a reprezentat tensiunca UR va reprezenta acum rezistenta R etc. Daca se cunoaste valoarea rezisterrtei Ryi latura respectiva, se deduce irnediat scam impedantelor. Unghiul de faza tp.1' al irnpedantei Zz. se calculeaza din triunghiul tensiunilor, aplicindu-se tcorema lui Pitagora generalizatli, RezulHi.:

sa

cos SOx

Dad din punctul c S8 duce 0 perpendiculara pe ah, se deterrnina astfel partea reala R,x ;>i partea imagitlara Xx ale Impedanjei Zx. Se observe ca daca R x. 11t1 este prea mare(R x/ Xx<lO), Xx nu diiera rnult deZ:x, astfcl tnctt se poate aplica, in acest caz, metoda cornparatiei fara a introduce erori prea mari.
4;5. OHMMETRE CU- ClTlRE DIRECTA. ~l MEGOHMMETRE

Ohmmeirele ClL eiiire direcui. Se utilizeaza mull, atrL In Iaboralor, cttsi In exploatare.Servesc la.masurarea directa a rezistentelor $f sint constituite, in esenta, .dinlr-o sursa de energie eleclrica de t.e.rn. constantasi cunoscuta $oi dintr-un -rniliamperrnetru, a carui indicatieeste functie de rezistenta care trebuie surata si care se introduce rntre cele doua borne ale ohmrnelrului. Din punctul de vedere al schernei de principiu se deosebesc doua tipuri de ohmmelre: ohmrnetrul serie (fig. 4.6, a) ~L ohmmetrui derivatie (fig. 4.6, b). Curentul fa, care trece prin aparatul de rnasurat depinde de valoarea rezistentei necunoscu te kt .; singura condijie car€ lrehuie sa fie: indeplip_iia este ca sursa de energi e sa-,~i men tiD a cons t aTJta tens j uneael ectrorno toa reo I ntru c'it. in pracllca aceste surse sint bateriiuscate, care eu vrernea tmbatrtnesc, pentru compensate s-a intrcdus rezisterrta Ra,.

ma-

60

MASURAREA

IMPEDANTELOR

PRIN

METOD:E; SIMPLE

Q Fig. 4.6.

dul acesta, imbatrtnirea pilei nu afec-teaza etalonarea ab mrnetrul ui. La toate tipurile de ohmmetre este. necesara reglarea preliminara a ohmrnetrului inainte de utilizare, Pentru aceas-

rezistentei aditionaleRa sereduce men[inind constants suma Rp Ra. In mo-

Astlel, deoareee prin tmNifrinire teo-siurrea electromotoare a pilei famine" constan la, iar rezistenta sa Interna. R1!' creste, crnd pila jmhatrine~te' valoarea

trare se scurtcirculteaza sielementul variabil se regleaza ptna clod acul ;3paratului indica valoarea zero. In rnorlul acesta, reetalonind un punet, al scarii, etalonarea se.rnentine ~i In restulscarii. La ohmmetrele derivatie, bornele selasa in gol ~i se regleaza elernentul variabil p Ina ctnd aparatul indica orezistenta de ohmmetre seconsta la experimental di sisternui de reglare nu cornpenseaza total Imbatrinirea pilei, De aceea, tipurile de ohrnmetre descrise trebuie considerate rnai rnult drept aparaie iudicaloare ale ordinului de rnarirne a reeistentelor. Sisternul devine precis numai ctnd se lucreaza ell olensiune absolut constanta. Acestprocedeu este, in fond} ovarianta a metodei voltmetru -arnpermetru. Scarile ohrnmetrelor nu stnt Iiniare nicila ohrnrnetrul.serie, nici Ia tel derivatie, In figura 4.7 se prezinta exernple tipicede astiel de scari. . De .asemenea, pentru a se putea masura rezisiente de dijerite ordine de rnarime, ohrnrnetrele se realizeazacn mat mulle sensibilita[! In Iigura 4,8se_pre, einta schema unui ohmrnetru cu dDU3. sensibilitati, iar in Iigura 4;9, schema unui chrnrnetru eu patru sensibillta [i. Prin utilizarea schernei de principia, prezenlata in figura 4·.10, a, daca se mar ian 0 serie de precau tii speciale, _pot fi realiza ie mon taje de masurare cu preciziesatisiacatoare pentru rezistentele marl, Dacarezistenta de masurat aT Ii cnnectata tntre bornele A ~i B, in paralel cu ea ar aparea 0 rezlstenta de scapsri R::; - rezistenia superficiala dintreA si B. Intrucit rezlstenta R este mare si Rs este de acelasi ordin de rnarirne .. rezultatele care s-at obtine ar Ii eronate. 'Dad. se dispune iosa un inel degarde din rrraterialul izolant din care este confectionat suportul de care sint fixate bornele A 91 B, rezistenja R-s este Tnlocuita prin rezistenjele RIJA 9i R.iB (fig. 4.10,_ b). Rezisten]a Rs.4- este in paralel pe baJerie ~j nu alecteaza de lot rezul7000
JOOO~O

ta, 13 ohmrnelrele serie, bornele de in-

infinita. . La ambele tipuri

00.(
Fig. 4.7.

"'\.0

.r>:
75 35 8

OHMM:ETRE

cu

CiTIRE

DIRECT""

0;;1 MEGOHMMETRE

61

J+?7Q

i?

Fig.

4.9.

tatele, iar rezlstenta R.sB este 'in 'paralel pegalvanometru sl, de asemenea, nu Imluenteaza rezultatul, deoarece valoareasa este Ioarte mare in comparatie -cu rezistenta interns a galvanomettului.Singurul pericol care rnai exists este ca de la bat erie sascape Iinii de curent direct la B .~i se tnohida apoi Ia ceaIalta extremitate a hateriei. trectnd prin galvanometru ~i falsifictnd deci indicatiile acestuia. Aceasta scapare poate fi evitata, montindu-se bateria pe 0 placa rnetalica care se leaga la inelul de garcla In punctul P ~i blocindu-se astiel

sa

Pentru masurarea.rezistentelor Ioarte rnari se utilizeaza $i un alt tip de ohmrnelru, care ioloseste un volfrnetru electronic de Ioarte mare rez.istenta interna. Schema de principiu a unui asiie] de ohmmetruse prezinta 111 figura 4.fL Fie U tenslunea bateriei utilizate. In serie cu rezistenja de rnasurat Rx se conecteaza un voltmetru avind rezisten]a de intrare R.i mare (cornparabila eli aceea de rnasurat). Daca Vi este iridicatia aparatului, atunci :

calea arnintita,

Rz=(~: -1) Ri.


Megohmmetrele-sint ohmrnelre destinate masurari! rezistentelor foarte mati. care se realizeaza ell ajutorul unui voltrnetru de rezistenta inierna Ioarte mare, care mascara fensiunea 13 borneJe unei rezistente etalon eonectatatn seriecu rezistenta necunoscuta. Dacase conecteaza mai rnulte rezistente etalon se obtin rnai rnulte scari, In cazul Iolosirii unui voltmetru decuren t continua de mare rezistenta interna (mairnare dedI 5000 Mil), potf utilizate rezisterrte etalon
R

--- ------11----'

'0 Fig: 4.J.O.

62

MASURAREA

IMPEDA.'''tELOR

PRIN

ME:rODE SIMPLE

RX ,Fig. 4.11.

tratata in mod special, pari clt rnai mare. Iniluen]a umiditatii este ioarte mica Intre limitele curenle (0-95% umiditate relativa), De asernenea, intre lirniiele norrnale de -temperatura (U3-35°C) etaionarea se mentine,
4.6. METODESIMPLE DE MASURARE A INDUCTANTELOR MUTUALE

pina 1a J 000 .M.D, ceea ce face posibila masurarea unor rezistenje pina J", 5 000 MD. Tipurile industriale -au, tn generaJ,mai rnultescari. De exernplu, un tip de rnegohmrnetru alimentat de la baterii, are cincl scari si rnasoara de 1a 2 000 n pina 1a 50 000 MD. Scara es!e etalonata direct In ohrni, iarpe cele cinci scari,tentrui scarii corespunde la 0,1; 1; 10; 100; 1000MQ. Rezistenta etalon mare, de 4 000 M,n, este pentru a se obtine 0 rezistenta superficiala de sea-

o metoda sirnpla pentru rna-sura rea inductantei rnutuale dintre doua bobine consta In Iolesirea unei punti obisnuiie de lnductante, cu ajutorul careia se mascara inductanta celor doua bobine montate in serie, 0 data avind fluxurile in acelasi senssi, a doua oaraevindfluxurile Irisensori opuse (fig. 4.12, a ~ib). Incele doua cazuri, valorile inductantelor rnasurate sint date de expresiiie :
Se deduce: Lf=Ll+Lii+2M~i L"=L:t+Lz-2M. M=O,25 (V-L").

0 iriductanja mutualaetalonata sivariabila. La echilibru, tensiunea la bornele castil este nula si independents de frecventa ~i de curentul I, se obtine :

zinta in figura,4.13, in care Mx este inductanta r:nuiuala de.rnasurat, jar Me

alia metoda utilizeaza puntea Fellci, a carei schema de principiu se pre-

Mx=-Me. Puntea Felicieste comodii,lnsa necesita 0 inductanta .rnutuala variabila ~i etalonaU\ de acelasi ordin de imarime en Mx. Trebuie mentionat Iaptul di puntea Felici nueste, In fond, 0 punte, desi este _cunoscuta su b aces t nurne,

a
Fig. 4.12.

b ..
Fig. 4.13.

Capitolul5

IMPEDANTELOR PRIN .METODE DE zeao _, PUNT! DE MA.SURAT


MAsURAI{EA
~I CIRCUITE DUBLU T

5.1.

GENERALITATI

MetodeJe de zero Iac parte din clasa metodelor deccmparatie, 111 cadru] carcra rnarirneade rnasurat se cornpara cu o rnarime etalon de aceeasi natura. Aparatului de masurat ii, revine in acest cat rolul de a indica ahsenta .semnalului IniTe doua puncte ale circuitului de masurat tnrnomentul to. care intre valoarea rnarimiiclemasurat srcea a elernentului etalon exists un anumit [aport. Intrucit ceea ce se urrnareste peaparatul rnasurat este numai .indioatiazero.vprecizia etalonarii acestuianu [oaca nici un rol in astfel de metode, ceea c.e irrJiHura csursa irnportanta de erori, Ceea ce j se cere aparatuluide rnasurat este rusa 0 sensibilitate ridica L3,pentru a indica ctt mar precis.

de

nulul sernnalului. Circuitele tare

servesc

zerostnt
In vederea

purriile ~i circuitele.rlublu
obtmerii

absofbuputereredusa tate ridicata, Sensibilitatea globala a sisternului de rnasurat cresje considerabil dad aparatul detector d,e nul este asociat eu un amplificator. Toate.aceste calitati fat ca metodele de zero sa Jie iarg utillzate in tehnica rnasurarilor elecirice si electronice,
5.2. PONTI DE CURENT CONTfNUU

Ia rrrasurarea Impedanjelor .in. cadrul metcdelor de T. Acestea permit ornanipulare comods echilibrului (punctul de zero al aparaiului de rnasurat), de la sursa de aiirnerrtare ~i pofprezenta 0 sensibili-

.Aceste circuiteservesc Ia masurarea sursa de curent continuu,

rezi stenjel or; Iiindalimentate

de la

5,ru, Pu ntea Wheatstone (fig. 5,I). 5e com p 11 ne- din patru bra rezis tive, a diagonala dealimentare in care se conecteaza sursasi a diagonals detectoare in care se correcteeza aparatul de masurat, Vari ind rezisten teTe puntii, se poate HQnlta".~ Aceasta corespunde anularii' dilerenjei depotenttal dintre punciele A si B. In -cele ce urrneaze, pentrusirnpliiicarea reI at iilor se considera rezistenta interns a sursei esie zero (Ri=O) ~i eea a detectorului D infirrita (Rd= Oi;l), conditiicare stnt apropiate de cele reale daca seutilizeaza 0 sursade calitate
obtine ca prin aparatul indicator curentul

te

sa fie zero,

stlica puntea

sa fie

"ei::hi-

:ea

4J4

MAS1JE«Ul."El,

IMPEDANTELOR

PRIN

METODE DE

ZERO

buna si un voltmetru de mare rezisienilt aceste conditi j se pot serie relati ile : UAB=11.RI-I4R<t

interns,

In

. U_,w=E
.

Rr-~R4=O.; 1 , R2 Ra , R.4
_j_

E.

R,Rs-R2R4 (Rl+R:i)(R3+R~)

o.

Condijia de echilibru a puntil Wheatstoneeste deci : - R1_R.4 RR-DR 1 3-..1\2 4 sau -_-. R2 .Rs Dad! una din aceste rezistente este Yezistenta de masurat, valoarea eiise poate deterrnina p.e baza cone Fig. 5.1. ditiei de echilibru,cunosdnd valorlle celorlalte trei rezistenie. Dupa cum se observa, condijia de echilibru a puntii poate Ii satisfacuta pentru 0 inilnitate de valori ale rezistentelor puntii. Se pune 1n acest caz problema alegerii acestor valori astfel 10di puntea 51i poata pune 10 evidellta variatii cltmai mid ale rezisterrtelor fata de valorile .de la echilibru, adid sa fie cit rnai sensibila. Sensibilitaiea puniii de curcni continua se deiineste ca raportui dintre tensiunea Care apare, In diagonala detectoare ~i tensiunea dealimentare a puntii, atunci crnd se cIa 0 mica variatie AR uneia din rezislenje rata de valoarea corespunza toare echilibrului :

S=(U;B)~R·
Utiliztnd expresia tensiunii U48 in luncfie de elernentele circui tului, se obtine:

S=(U.:<IB)
E

(Rl+~Rl)R3-R2R4
fJ.R) (R\+t>.Rl

+ R2)(R~ + R.J

Ttnind searna ca

ARl~R.l

.~i notind

raportul

Z:=::=A,

iarvarlatia

Tela

tiva b..R1fR.1=cr (Iactorulde

rlereglaj), se obtine :

s= _A_cr=F (1+.4)&

cr

in care F = (! +A A)i se nurneste. fad om! puntii, ., ~. Pentru 0 variatie AR. d·ata,. sensibilitatea punti: e maxima atunci dud Iactorulpuntii e maxim. Valoarea lui A care maximalizeaz a pe F se din ecuatla dF =0, din care se obtine, A=l. Aceasta corespunde unor valori :

ana

dA

Fmax;--· Smaz- 4

11

o.

~1

D~

Cl;JRENTCONTINUU

65

In cuvinte, condijia de sensibilitate maxima a puntii de. curent corrlinuu este ca rezistentele din braiele.alatura tedetectorului sa fie egale: doua cite 'doua (A=l) sau aItfel $PUS, ea detectorul sa fieconectat 1a "mijloeul electric" al celor doua bra]e alirnenfate la extrernitatidesursa E. Se mentioneaza ca este indlferent rnodul In care se raporteaza cele doua rezistente alaturate detectorului pentru obtinerea valorii lui A, tntructt Inlocuind in expresia lui F pe A .cu l/A, valoarea lui F I1U se schirnba. Se mentioneaza, de asemenea, ca daca Ia 0 purr ese schlrnba sursa ell detectorul, conditia de echilibru ramlne aceeasi, . , , Puntea de curent continuu are numeroase aplicalil, atrt in ceea ce priveste masurarearezistentelor cu valor! cuprinse intre 1 f.!~i 1 .NI.Q crt ~i tn ceea ce priveste rnasurarea marirnilor neelectrice care pot inlluenta valoarea unei rezistente, In acest caz traductorul rezistiv se conecteaza Intr-unul din bratele puntii, iar instrumentnl din diagonala detectoare poate fi etalonat direct in u)1iU\'ti ale rnarirnii neelectrice de masurat. . 5.2.2. Puntea automata arraloglca, Este 0 punte decurent continuu, prevazu La.cu reglajul automat alechilibrului. Elemental reglabil esle un poten[iornetru cu cursor P (fig. 5.2) ac[ionat de. rnotorul M, care este eomandat de tensiunea de dezechillbru din diagonala detectoare, prin interrnediul amplifica torul ui A. Sernnul :;'1 valoarea acestei tensiuni determina sensul .~i marimea deplasarii cursorului pentru restabilirea echilibrului. Cursorul este cuplat mecanic cu un ac indicator care se deplaseazajn dreptul unei sdlri gradat.e III unita]i de rezisl.enja, inrlicatia Hind de tip analogic, ca ~i aceea a urnri aparat eu deviatie. Potentiornetrul este format dintr-unsuport din material izolant pe care se g.ase~t-e lnfi1~urat Iirul rezistiv pe .care luneca cursorul. Variatia rezistentei ell pozi \,ja cursorul ui trebuie sa. fie ctt mai liniara, de ordinul 0,1 sau chiar 0,05%. Liniaritatea se .apreciaza in raport eu valoarea maxima, De exemplu un p{lientiometru de 3 ooon are 0 liniarita te de 0, I % daca abaterea valorii sale fata de valoarea teoretica (proportionala ell unghiulxle rota tie S;;IU cu deplasareaIiniara a cursorului) nu depa~e:;;ie 0; 1 % din 3 000, aclidi3Q, oricare ar fi pozitia cnrsorului, M..otoruJ poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. In prirnul caz ampliiicatorul este tot de curent contlnuu, ceea ce ri'dica unele problerne mai delicate, Pentru a utiliza un amplificater obisnuit de curent alternativ, este necesar sa se intercalezetntre punte ~i arriplilicator un vibrator care sa hansforme semnalul continuu de 1a iesirea puntii tntr~lln semnal valternatlv. In acestcaz motorul este tot de eurent 31ternafiv, de tip biiazic, fiiod alirnentat Flg; 5.2_
5 ,.... a$lldi.rl M
eiectrtce
~i etectromce

c. 159

,66

MASlJRAREA

I1IiPEbAN'!'ELQR

PRIN

METODE

DE ZEj'l,O

pe faza de "camanda" eu semnalul de 13 iesirea amplilicatorului, iar pe Iaza de;,reieriuta" cu un sernnal auxiliar, ]\'\otorul avtnd in general 0 viteza ridicata (citeva rnii de ture pe rninut) actiunea sa directa asupra cursoruluipotenttometrului ar Ii prea brusca. Se recurge in acest caz la un demultiplicator D avind un factor de dernultiplicare
cuprins

prea redusa favorizeazadepaslrea poziiiei deechilibru, iar 0 demul tiplicare prea jnare face ca sistemul sa fie prea Jent. Fiind un sistem cu bucla tnchisa care stabilesteo Jegatura intre iesirea ~i Intrarea unui amplilicator, sisternul poate deveni Instabil, ducind la aparijia unor oscilajii. Trebuiedeci sa se verificeca sisternul este stabil, adica cursorul se irnobillzeaza dupa trecerea unui regim tranzitoriu. Aceasta veriiicare .se face de catre fabrica constructoare, ' Domeniul de masurare al puntii se extinde automat prin comutarea (eli ajutorul unor. relee) a rezistentelor until brat (de .exemplu a rezistentei Q) atunci dnd gama de valori a lui P devine insuficients pentru masurarea rezis-

o dernultiplicare

tntre

1(20 si 1/50.

tentei necunoscuteo

In ultirnul tirnp s-an construit pun]i automate cu afisaj numeric care vor Ii descrise in capitoluljirivind rnasurarile numerics. .

5.2.3. Puntea dubla Thomson. Aceasta punte serveste la rnasurarea rezistentelor micivcu valori cuprinse Intre 1 .Q si 10-6·0. La acesievalorl reduse, rezistenjele de contact si cele ale ccnexiunilor, Iiind de acelasi ordin de marirne casi ·rezistenta de masurat, introduc eroriImportante Ia rnasurarea rezistentei cu puntea Wheatstone." ,Rezistentele conexiunilor pot Ii lndepartate aproape complet sonedind rezisienta de rnasurat direct la bornele sursei ~i detectorului (fig. 5.3). In schirn b rezistenjele de contact, intercaltndu-se intre cele doua borne de conectare in punte (fig. 5A, a si b), uu pot [i eliminate. Ordinul lor de rnarime depinde de tipul contactului, de graduJ lui de stringere, de natura suprafeteiue contact. La contactelecn fj~e conice, rezistenja. de contact e de ordinul sutelor de rnicroohmi ; In cazul cutiilor de rezisterrte ell ploturi aceasta poate ajunge la citi:va rrriliohrni, iar stabiiitatea valor ii sale este sub 10%. Pentrua elimina iniluenta rezistentelor de contact trebuie separata Iunctia "alimentare" de iunctia "masurare", disociind bornele respective. Se ajunge astfel la rezistenta cu patru borne, reprezentata iri figura 5,5, a si b. Curentul lstrabate "bornele de eurent" (AB) ~i produce intre .bornele de tensiune" (MM') 0 cad ere de tensiune ce poate ff utilizata tntr-un circuit de masnrat, Prizeie de tensiuni sin] construite din doua cutite paralele (fig. 5.5,. b) care lasa Tn afara bornele de curent (AB). Potentialul cules la bornele (MM') reprezintastrict caderea de tensiune de la

PUNJ]

DE CUHE:NT CONTINUU

6.7

RUis/enla

, Contocle a

Fig. 5.4.

bornele rezistentei de masurat ~i nu tnglobeaza ~i caderile de tensiune pe re::' zistentele de contact (AB) strabatute de curentul de alirnentare. Prin. acest procedeu se.pot realiza rezistente definite ell 0 eroare de 0 milionirne. Conecttnd 0 astlel derezistents rntr-o punte de lip Wheatstone, pentru a 0 rnasura, ~j compartnd-o cu 0 rez istenja de acelasi tip. pentru ~ lucra la sensibilitatea maxima, se obtine puniea din Iigura 5.6 care, redesenata ca ttl figura 5.7, capala Iorrnaclasica a purrtii duble Thomson (Kelvin). Pentru a deduce condltia de echilibru a puntii duhle, adica relatia cafe Irebuie sa existe Intre elementele sale pentru cagalvanometrul sa indice zero, se vor scrie ecuatiile Kirchholipe cele trei ochiuri, 1n ipoteza ca puntease. afla la echilibru.

R If l-R-:,12-R. xf 3=0 R2il-R.4l2-Ro/s=O (R.s+RJJz+r(J2-13)=O.


Conditia ca acest sislern de trei ecuatii eu trei necunoscute sa alba solutf diferile de zero (deci capuntea sa fie tll echilibru) este ca deterrninantul sisternului sa fie nul:

8(]I'I'{l!de ttllHl.!I1

(m~Wr61
A

M'

Fig. 5.5.

,68

MAsUR'lliEA

IlliIPEDANTELOR

P;R.IN ME;TODE DE ZERO

~ __l~J_-

~I'~
E
Fig: 5.7.

~ __~

D= R~

Rl

R3+R4+r-r

-Rs -R4

-R$ -R.o =0.


ell zero seobtine

conditia

Dezvoltind acest determinant ~i egaliml relatia obtinuta de echilibru .a punjii duble : .

Rx= RIRc. _ r(R1R~=R~R:J)


Rz R2(R:;+R~+r)

unde :

.s

Pentru ca rezultatul masurarii sa poata fi independent de ",-~i pentru usurinta echilibrariipuntii, trcbuie caz=O~ ceea ce.se ebjine dad RIR~-R2R3=O saur=O. Pentru a Irrdepllni. prima conditie, rnanetele rezislenlelor R 1 9i R 3 ~i <tie rezistentelor R2 ,?i R4 se cupleaza mecanic astlel IllcH valorile lor sa fie in perrnanertja egale 1ntre ele,dbua cile doua. Pentrua asigura un terrnen de corectie cit TIlai rnic, Iegatura dintre rezisten]a de masurat R ;r.;~i rezistenta elalon Rr) se realizeaze eu UD conductor d~ sectiune mare ~i Iungime midi astlel ca rezis len [a r sa fie cit rna i midi. In aceste conditii reaistenta R ,;;'e s deterrnina sirnpiu ell relatia:

r(R1R4=R2R:,) R2(R3+R,,+r)

.reprezinla

terrnenul
._

de c0recil~.

Rx=Ro N1•
R2

Sensibilitatea puntii duble depinde de tensiunea electrornotoare aplicata punjii, de ser'!sibiliLalea galvanometrului ~j de valorile rezistentelor puntii. Eroarea de rnasurare a rezistentelor cu puntea dubla poate fi mai mica de 0,1 %.
5.3. PUNT' DE CURENT ALTER.NA TlV

Metodele de zero tncurent. alternativ sint larg rasprndite In tehnica masu.tarilar electrice ~i electronice datorit.a serrsibilitatii delicate de care se bucura, precum si posibllitatilor variate de rnasurare pe care Ie afera. Puntile de cnrent

PUN'f1

:OE CURENT

ALTERNATlV

69

alternativ servesc la rnasurarea irnpedantelor, a Irecventelor, a puterilor, a unor rnarirni neelectriceprln interrnedi ul diverselor traductoare ere. Puntea de curent aiteruativ se preteaza iJ~or 13 autornatrzarea anasurarllorfn cadrui Iantului de reglajautornal al unui anumit proces, 5.3 ..1. Conditia de echilibr1i~i convergen]a pnntilor in curent alternativ. Puntea dasici:i de tip Wheatstone devine in curent alternativ 0 punte en impedan]e lricele patru bf;;lte (fig. 5.8) a careiconditie deechilibru este : ZlZ3= Z2Z4' _ Aceasta relajie scrisatntre irnpedante complexe se desface In ·doua reiatii,corespunzi'itoare eg_aIitatfipartilo1' reale, respectlv ginare .
. AsUeldadf
Fig. 5,8.

ima-

Z=R+j)(,

conditia

de echilibru

se scrie:

R:1R3=R2R4 ~i XIX3=X2X~: Dad se considera expresia Z= 121 if:;atunci ~:ondiF1i deechilibru se scrie :
\

'veriabile pentru ca puntea $3. poaHl Ii aduss 13 echilibru.


Fie conditia deecbilibrua puntii

In arrrbele cazuri pentru a obtin echilibrul Trebuie sa.ti_sHkutesimurtan dOHa· relalii, ceea ce face C2 rncurent alternativ sa. fie rrecesare doua clemente varia bile pentru echilibrarea puntii. Alegerea acestora nueste funhlpl~toare. Din studiul convergente: puntilor rezulta tare anurne elernente trebuie sa fie
>

scrisa sub forma ;

v=(R1+jX1) de unde rezulta :

(R3+jXS)-(Rz+jX2)

(R4+jX4)=a+jb,

a=R1R 3-X1X3_,------R2R

4+ X X ,:._Q
24

trebuie linda spre zeroatunei cind se echilibreazapuntea. In acest scop 'trebuiesa se varieze acele elernente care, deterrnina anularea dt rnai rapictaa lui a ;;i 6. Pentru a gasi traiecteria .deserisa de virfulfazorului.f atunci d:nd unul din elemerrtele puntii variaza, se calculeaza derivatele partiale, -Data Rl V3riaza, aVla'R1=Rs+JX:j' ~ivdescrie 6 dreapta Dl de cceficient unghiular X3JR~ (fig. 5,9, a). Daca variabila esie Xli aiunci aiiJaXl=jtR3+jX;i) ~i ii elescrie 0 dreapta D2 perpendiculara pe D1, Variind pe Ri, minimul modulului f3zornlui (dec) minimul indicatiei instrurnentului) fie obtine III punctul m.. In realitale, sensibilitatea limiiata aaparafului de zero nu asigura gasirea acestui punct 9,i reglajul este socotit multumitor tntr-un al t punct m, situat in limitele bl-P111

b--RsXl+RIXs-R.2Xa-R4X2==O Miirimea v=a+jb poateIi reprezentata in planul complex ca un Iazor care

sa

70

MASURAREA

IMPEDAN1'ELQR

PRIN

METODE· DE ZERO

0. M (dr:,=IIj/ifjf'fjilli/illl)
'-'l-

"' 0'/
{) .. z

c Fig. 5.9.

"" unghl de ineertitudine", y. Variind pe Xl) Iazorul se deplaseaza pe D2) feoretic ptnil In In2, practic lnsa tinind searna de y, pina in m'2' Pritt ctteva reglaje succesive, Iazerul 'v (aeliCa tensiunea de xlezechilibru) tinde spre un rntnimum rninimorum, care in cazul in care echilibrul puntii nu depinde de freeventa, esle chiar zero. Din Iigura 5.9, a rezulta ca, ell cit unghiul deirtcertftudine e mal mic, echilibrul se obtine mal rapid. La limita, in cairn teoretic in care y ar Ii egal cu zero, echillbrul soar obtine din doua reglaje, care ar depiasa virful. vectorului v din M 111 ml~i apoi In 0 (fig. 5.9, 8). Din figura 5.9, c rezulta ca reglajele sint m.ult mai nurneroase in cazul in care dreptele D I si D2 nu sint perpendlculare adica elementele variabile siQ"t alese astfel tnctt marimile a si b Ul1 variaza independent (s-a reprezentat

cazul 1'=0).

Se V0f apllca cele spuse mai Sll§. la studiul convergentei simple in care Z 8 = R 3~i Z4- = R4• In a cest caz :

unei punti

mai

a=R1Ra-R2R.
Dad. se var iaza elernentele reale,
fJR..l

~i b=R3XI-R_~K2' cazurl virful Iazorului V se

Rl sau R.2 derivatele stnt egale cu cantitati


deci In ambele
ell

.80 = Ra ~l {fE = -R~,


8Rr!
0

deplaseaza pe

dreapta paralela

axa reala.

\.

PUN.TI

DE

CURENT

ALTERNATIV

71

Daca se variaza elementele X1sau X2, - t ega 1e cu can t't-t' r .. aU'R' sin r a unaginare, --=J3

derivatele

=-jR4' deci virlul fazorului v se deplaseaza pe 0 dreapta paralela cu axa irnaginara. Daca se variaza rezistenjele R.a sau R4, vtrful faz11 orului v se deplaseaza pe 0 dreapta de coeficient ~r---+-- __ unghiular X1IR1 respectiv X21R2' Dad se vor alege drept elernente variabile pereFig. 5.10. chile (RI• R.2) sau (Ra, R4) san (Xl> X2)puntea nu va pu tea. fi adusa la echilibru, deoarece acestea nil permit varierea aut a lui a cit si a lui b. In aceasta situatie.tensiunea de la bornele detectorului DU, se anuleaza niciodata ci trece nurnai prinir-un minim. dnd virfu] Iazorului v este pe una dintre axelede coordonate (iig, 5.10). Pentru obtinerea echilibrului trebuie variate una dintre perechile (R1, Xl) sau (R2, X2) care permit anularea lui a, respectiv a lui b, in mod "independent. (reglajul are loc pe drepte perpendiculare),

ax,

~L ao -=

ax?,

fJ

5,3.2. Clasiiicarea puntller de curent alternatlv, Clasiiicarea se poate face dupa natura partii reactive a impedanjei de masurat, dupa cum conditia de echilibru depinde sau nu deIreeventa etc. Cele ce urmeaza se referli la 0 categorie de puntides utilizate.Ia care doua din bratesint pur rezistive, in celelalte doua brate Hind conectate irnpedanta necunoscuta, respectiv impedanja etalon. Intrucit conditia de echilibru rtu depinde de pozitia relativa a sursei ~i a detectorului, in reprezentarile ce urrneaza se va figura numai puntea. Se deosebesc doua cazuri : a) braiele pur rezisiioe Slnt aliiiuraie (fig,S, 1I, a). In acest caz din conditia de. echilibru rezulta :

of

"
f
Rg

R.~ ~~
J Mo:tweJI

d
Fig. 5.11 Fig. 5.12.

72

)\fASURAREA

IMPEDAN;rELO:R

PRIN

METODE

DE Z~O

deci reactantele celor doua irnpedante trebuie sa aiba acelasi serrrn, adica ambele trebuie sa 'fie sau inductante sau capacitati, Rezulta tipurile de punli reprezentate in figurile 5.11, b, C, d si e din care ,se utilizeaza. in special puntea de tip Sauty pentru capacitati ~i puntea Wien. Celelalle dona variante 01) se utilizeaza deoarece implies inductante etalon varia bile care se realizeaza rar datorita unei precizf mult mai recluse decrt a condensatoarelor variabile etalon; b) braiele pur rezistive Stilt opuse (f~g. 5.J2, a). In acest caz din conditia de echilibru rezulta : X",=_R~ <0 x, Rx." deci reactanjele. eelor dOlla impedante trebuie sa aiba sernne diferite, adics una sa fie de natura capacitiva ~i alta de natura inductiva. Rezulta tipurile de pun]i reprezentatein Iigurile 5.12, b, c, d!?i e, din care Se utilizeaza tn speclal puntile de tip Hay ~j jVlaxwell, datoritarnotivelor expuse mai .sus. 5.3.3. Senslbllltatea puntilor de curent aJternativ. Aceasta se delineste In acelasi mod ea ~i la puntea de curent continutr; cu deosebirea ca 'acrrm esre 0 rnarime cornpl exa (fig. 5.8):

S=(U;;)LlZ=(1:A)2
In care
A=Zll=Z3

~=Fcr.

Iactorul puntii ~icr Iactorul de deregiaj, Se vaanaliza problema sensibililatii puntii in cele dou4 cazuri particulate merr[ionate mal sus ~ianume in cazul 1'>1111ti1 en rezistente in. bra]e alaturate ~i a ceiei cu rezistente In braje opuse. In ambele cazuri tie va considera spre simplificare di Impedantele Zx ~i Zi, slnt pur reactive, adidi pun tea servesie Ia masurarea urior inductante sau capacitati CD pierderi mid. Se considera schema generala din figura 5.8 In care irnpedanjele se inlccuiesc ell rezistentasau rea ctan te, . a) Sensibiliiatea -, :._Xii .este
XI
:: =
0

z, z,

reprezinta raportul complex a1 bratelor puntii, F reprezinta

puniilor

ell

rezisien]e in braie aliiiuraie. Inacest caz A= ,

!!2 = 1(1

cantitate reala ~i deci factorul puntii este tot real. Din condijia
este maxima
Fmax- ..

0 se objine A =], deci sensibilitatea

la ptmiea
.
4:

cu brate Acesle
=

egale doua cite doua,

In. acest

caz rezulta

4'

si Smax = .:,'-r. c

pun]i s.e numesc de tip Wheatstone. b) Sensibiliiaiea puniilor cu rczistense In br(lje opuse. In acest caz A = Xl:

2.

\'1

=&=+jAo esteo
X4
-

caniltate

comp le.xa. .Mod ulul sa u,

IFI =

1~:45

imaginara si F=_±jA"
,

(1 ±jAo)~

esre

cantitate cirrd

va trece

p rin

valoarea

rna xlm3

Au=1. In acest caz IFfmax= ~ ~i Smax= ~ cr. Aceste rpunji cuadratura,

se numesc tip

PUNTI. DE CtTRENT

lILTERN.ATIV

73

Fig. 5.1.3.

o
~VC...
a Rx=.R2 Rl

b
este de doua ori mai sensibil

Din cele de mai S11S rezulta d; tipul cuadratura dedi tipul Wheatstone.

5.3.4. PuiIJi de capacitati. Deoarece capacitatile se masoara'numai h1functie de capaciiatj ~i. de .rezistenje, rezulta ca se vor utiliza numai puntile de tlpul din figura 5.11, a. In cazul In cafe rezistenjaserie a condensatorului de. capacitate necunoscuta este mica, se utilizeaza puniea Sauty; dad. trebuie sa se masoare capacitatea unui ccndensator <;1,.1 pier deri rnari sau U11 rezistor ell capacita te mare in paralel, se utllizeaza puntea Nernst. Incazul puniii Sauty (fig. 5: 13, a), din ecuatia deechilibru rezulta.:

u,

si Gx=& ' . R_2 este :

c; .

iar iactorul de disipa tie 81 capaci

ta.lii

19'O=Dz=wC:J.Rx:_wCeR.e=De, adica Iactorul de calitate al braiului etalon trebuie sa Iie egalcu calitate £11 irnpedantei necunoscute, La puntea ]1/erlist(Ug. '5.13,. &), care ate .rezistenta ,?i reaclanta conectate in paralel, din ecuaiia de echilibru rezulta : .
ff=R·.~ R2 R ~ Sl'c RI
v,

Iaclorul de irnpedantei,

Rl x=-

R.2

Ce .

Unghiul

de faza al rezistenjei tg '0 = Qx=

ell 0 capacitate
co CxR

mare in paralel va fi:

x= wCd?e= Q e-

Aht la punieaSauty cit ~i la puntea Nerrrst, reglajele pentru satislacerea celor doua canditfi de echilibru devin indeperidente, dad. C« si R e (eele doua clemente ale bratului etalon) pol fi luate variabile, Dad! etalonul de capacitate este rrisa fix, curneste, in special, cazul in care se urmareste 0 precizie mare, drept element variabil in 10c111eondensa lorului Ce se ia rezistenta RI, penlru ca, tn rnodul acesta, tensiunea Ia bornele condensatorului Cx sa rarnina constanta in tirnpul masurarii. AUt Ia puntea Sauty cit 7i 1a puntea Nernst, conditia de echilibru este independentade frecventa, deci poate fi uiilizat un generator care produce sernnale cu distorsiuni mati sau avtnd 0 frecventa a carei valoare nu este necesar sa fie cunoscuta eu precizie. .

74

¥;ASURAREA

IlliIPEDANTELOR

PRIN

METODE

DE ZERb

La ambele punti, condensatoarele etalon trebuie sa fie de buna calitate, prezentind pierderi neglijabile, care pot ii incluse in rezistenta din bratul etalon, Puniea Sdiering. La puntile de capaci Uiti descrise nu pot Ii efectuate masudiri sub tensiuni mari, deoarece tensiunea la bornelebratului cunoscuteste egala cu tensiunea la bornele bratului etalon. In aceasta situatie Hind' obligatorie a b efeduarea unei r~gIari a acestui brat. se vor regIa elernentele supuse terrsiunii Fig. 5.1.4. Inalte, ceea ceeste contrar regulilor de protectie a muncii. Aceasta sltuatie se evita utilizindu-se puntea Schering, al carei montaj se prezirtta in figura 5.14,a. In acest montaj, rezistenta R-x in sene ell .condensatorul CXi are 0 valoare mid: in raport co reactanta condensatorului astfel, incH ptactic tntreaga tensiune se aplica la bornele condensatorului Cx. Condensatorul Cz este un condensator Iix-etalon, de tnalta tensiune, avind valoarea de aproxirnativ 100 pF ~i pierderi neglijablle, Condensatorul variabil at puntil este C1 (ccndensator supus unei tensiuni mici). Dad! arrnatura care se regleaza esteconectata la rnasa, nici chiarstrapungerea condensatorului C2 nu pune in pericol pe operatorul care manevreaza puntea, Aceea~i precautie trebuie luata sila rezistente. Astfel, elernentele de cornanda ale rezistentelor, pe.care lemanevreaza opera torul trebuie sa He conectate 13 masa. Din condijia de echilibru a puntii rezulta :

ex,

de unde se deduce:

R1C 2 Ci=-. R2'

SL

R :i;=-' R 2, c,
C2

tgS= wC~J.,Rx= wC1Rr La puntile industriale, adeseori rezistenta R1 este iixil" iar R2 variabila, ceea ce permite etalonarea condensatorului C1 direct tn valorile jill tg a. Dad! se ia 1a f.recventa re,e ei, rezurta t go= 10"C l' ttl . 1 It> . 1 =.--._,).~'~l se rucreaza ., R· I 000 r-. . . Iu .'
v v

Puntea Schering, in varianta din figura 5.14, a, se utilizeaza pentru incercarea In inaWi tensiune a aparatelorsi a pieselor 1a care curerrtul absorbit este mic.T'entru mcercarea pieselor care absorbuncurent mai Ware declt 30 m A (Incercarea cablurllor sau 3 altor materiale in apropierea tensiunii de slrapungere) trebuie sa se utilizeze 0 punte Schering in variantaprezentataln Hgura 5.14, b. S-a recurs la aceasta varianta, deoarece rezistenta R2 nu poate Ii construita in asa fel, Inert tnaee1a~i tirnp saIie.variabila, nereactiva $1capabila.sa-suporte un curent mare. . Figura 5.14, b difera de figura,5.14, a prin aceea <;8. rezistenta R2·este rnlocuita prin grupul Ra, R1' R5 ~i Re,.Jn scopul de aputea conduce un curent mare ..

n-

PW"Tl

DE

CURENT ALTERNATlV

15

Fig. 5.15.

Fig. 5.16.

Rezistenta R3 este fixa ~i are 0 valoare mid. ; R~ ~i_ R6sint rezistente de valoare mare.dar Rs. - un fir CjJ cursor. Pun tile Schering se utilizeaza atit la Irecven]e industriale tit :;;i la Irecvenje audio ~i radio, . 5.3.5. Puntl de includable. In tehnica rnoderna a masurarilor, inductantele se rnasoara in functie de capacitati ~i de rezistentecunoscute, Totusi, deoarece - in principiu - nu este gresit se rnasoare inductante comparindu-Ie tot ell inductanteetalon, pot h utilizate si punti de tip Santy. Schema de principiu a puntii seprezinta in figura 5.15. Din conditia de echi[ibru rezulta:

sa

deci :
_.<uLz_ Q x------ «t.; _Q . Rx R+Re

in care R este rezistenta proprie a bobinei de inductanta Le, care constitute etalonul fata de' care se mascara inductanta Lx. Masurarea inductantelor in functie de capacitati ~i de rezistente poate fi electuata cu purrteaMaxwell sau cu puntea Hay. Schema de principiu a punti! Maxwell se prezinta in figura 5.16. Din can clitia de.echilibru se deduce: L x= R 1R 2Ce~' 1· R~=R1R2. ~

Rt

R.ezulta:
,Qx.= <uL",= weeR e. R", Deoarece nu este diiicil sa se realizeze 0 rezistenta variabilaneteactlva si de valoare mica, dar, dirnpotriva, este dificil, sa se reallzeze 0 rezlsienta variabn'a nereactlva ~i de valoare mare, rezulta di rezistenta Rc - care este variabila - trebuiesa fie de valoare mica. Rezulta ca puntea Ma:Kwell este destinata masurarii inductantelor cu factor de calitate mic. Daca condensatorul Ce si irecventa sint fixe, rezulta di rezlstenta Re poale Ii etalonata direct tn valorile Iactorului de calitate,

76

MASURiI,REA

IMP}}DAN:rELOR

PRIN

METODE

DE.ZERO.

"
Fig. 5.17, Fig. 5.18.

Trebuie rnentionat Taptul di echilibrul puntii Maxwell este independent de frecventa, deci valoarea inductantei Lx se cunoaste chiar daca trecventa nu este cunoscnta, bineintelesdaca inlluenta elcmentelor parazite la Ireeventa 1a cafe are lac rnasurarea este neglijabila. Valoarea Iactorului de calitale Q:& depinde :insa de Irecventa, deci etalonarea rezistentei R 1> direct In valorile factorului de. calitate Qx este valabila numai la 0 singura frecverita. Puniea Hay se Ioloseste pentru rnasurarea bobinelor cu factor de calitate ridica t ; poate Insa servisi 12.rnasurarea bobinelor cu factor de calltate mediu. Schema de principiu a acestei puntise prezinta In figura 5.17. Diu condilia de echilibru rezul iii :

Lx= RIR~Ce

l+D;

$i

Rx=_!!j_&_ R.O+Q;)

deci:

Qx=I.ilLx = __ l_=Qe=_l_.
R,.
co

c,u,

D.

Dad factorul decalitate Iorrnulele devin :

Qx este bun, adica rnult mai mare dedi unitatea,

L:r;=R1.R2,Cc~i Rx=Rj?;J?.ew2C/-.

Echilibrul puntH Hay depinde de frecventa, deci sernnalul oscilatorului care aiimenteaza.puntea trebuie sa fie de Iormasinusoidala, de lrecverrta constanta ~1 bine cunoscu tit . . .Daca se lucreazs cu 0 frecventaflxa .~i condensatorul Ce este Iix, rezistenta R",poaie Ii etalonata direct inQx. Puniea Osien; a carei schema de.principiu se prezinta tn HgUTa 5.18 se proiecteaza astfelfncit valoarea inductanjei ;;i a' rezistentei neeunoscute sa .nu depinda de frecverrta. Din condijia de echilibruse deduce:

deci : Qx=IllL" =wCeRe=D.,.


R,,,

Echilibrulpuntil este independent de frecventa, deci poate Ii Iolosit un 0$· cilator care furnizeaza on semnal de forma nesinusoidala. Dad frecven]a de

PUNT!

DE

CURENT

ALTERNATIV

77

ijuc:ru ~i condensatorul Ce Slut fixe, rezistenta Re poate Ii.etalonata direct in Q. La punjile industriale.ischema puntii Owen este rar utilizata. 5.3.6. Punti pentru masurarea frecventelor, In principiu, orice punte la care.Tn conditia de echilibru, intervine Irecventa, poa te fi 11 tilizata pentru deterrninarea frecventei de.lucru, In acest caz se cunoscvalorile tuturor irnpedantelar ~i se determina, in functie de ele, frecventa de Iucru. Desi rnetodele de masurare a frecvenjei vor fi studiate in capitolul 13, vor fi rnentionate aid 1Junti:le u lilizate inacest scop. Aceste punti Slot de dona tipuri : punti de reo zenanta ~i punti Wien. ' Punted. de rezonanu: (fig. 5.19), este constituita din trei brate rezistive, in al patrulea brat Iiind conectat un circuit serie LCR. Perrtru a echilibra puntea, este necesar ca ~Ial pairulea brat sa fie rezistiv, adica sa fie Ia rezonants ; aceasta conditie se exprirna prin relatia :
w2

CL=l,

Daca C si L sint cunoscute, rezulta U). Aceasta proprietate a puntiide rezonanta va fj utilizata: ulterior peniru rna-surarea di siorsi uni Ior, in capitolul 14. Puntea de rezorranta poatc send ~i la masurarea inductanjelor ~i a .capacitajilor. In primul call este necesar sa fie cunoscute CD ~.j C, iar ina! doilea , w :9i L. Pentru deterrninarea Iactorului de calitate al bobinei trebuie sa fie.cunoscute ;;i rezistentele R1, R2 ~i R.3· Puniea Wien (fig. 5.20) poate servi - in principiu -~i la rnasurarea condensatoarelor ell pierderi rnari, ln functie de capacitati ~l de rezistente, dupa (;,11111 rezulti'i din condi tiilede echilibru ; cum tnsa, in general; condensa toarele au fa ctoru I de calitate Ioartetbun, pirntea serveste mal ales la rnasurarea Irecventelor. Din conditia de echilibru rezulta :
-'-1---'-

Rl R2.

C2

R~
R3

C).

si : w2RIR2CIC2= 1. Ultima relatie pune in ev.jdenta posibilitatea Ioloslrii puntii Wien pentru

masurarea

Irecventelor.

Fig, 5.)9,

Fig. 5.20.

78

MASURAREA ll\iPEPANT.ELbR PRill METODE DE ZERO

Puntea Wien este folosita rareori pentru masurarea irnpedantelor. Ea t~i gase~te 0 foarte mare utilizare la generatoarelePc, In capitolul 8 se vor prezenta astfel de generatoare, care astazi sint folosite curent In dorneniul Irecventelor audio. In tabela 5.1 se prezintatlpurile de pun]i care se recornanda 'sa se utilizeze pentru masirrarea impedantelor la frecvente audio.
Tabela
TipuJ de punte recornandahll pentru masurarea -unei anurnite Irnpedanje in domeruulfrecventelor audio
Imped an In de. masurs l,

s. J

R.ezisfenta. Capacitate Capacitate

Rezistenta

eu capacriate jnare in deriva[ie ell pierderi mici supusa unei tensiuni mari cu Factor decalitatc mic

Sauty

Wheatstone Nernst
de inalia

Schering
Hay

Inductanta ell fa,dor de calitate mare Inductanta rnutuala

Induct anja

tensiune
Felid

M.axwell

5.;3.8. Punti diferentlale, Schema de principiu a unei punji . dilerentiale se prezinta in figura 5.21. Transiorrnatorul T are dona lofa9urari perfed egale, N 1 ,;>i N 2' dispnse sirne ric iata. de N 3' Din motive de simetrie, rezulta ca sistemul va fi 18 echilibru cind irnpedantele Z'1 §i Z2 vor fi identice. Practic, exista mai multe posibiiitati de a se lucra cuaceasta punte. Astlel, daca Z1 este impedanta necunoscn fa, drept element etalon variabil se poate .lua Z2' care se ajusieaza pina se obtine echilibrul. De asernenea, poate fi Iolosita O. metodade substitutie, Dad impedantele de masurat sint mari, ele \70r Ii conectate ln paralel pe brajul etalon, punt ea Iiind echilibrata 0 data faraimpedant'a necunoscntii ~j. o data en aceasta irnpedanta conectata. Din cere -dcma cltiri se deterrnina irnpedanta necunoscuta.

Lf

l2
0

fl
b

7~
Y.
Fig. 5.22

,H

Fig. 5_.21.

Dad impedantele de.masurat sint rnici, elese conecteazatn serie cu bratul etalon. Schema de pnncipiua urrelpunti industriale de admitanjese prezinta }n, iigura 5.22. Masurarea se face lTJ dbua· etape, In prima etapa, adfnitanjanecurroscuta neliind conectata la punte, aceasta se echilibreaza prin realizarea conditiilor: C~.

c,

~1 R~=RJ!.

Seconecteaza apoi admitanta necunoscutf Yx Gx+jBx ~i se regleazapuntea pentru a. se obtine dinnou echilibrul, . In acest caz se deduce:
Bx=(C] .
"

In paralelcu

Z~

-C1)

W ~l

Gx=---,,-----,-. Rl J?~

Daca .raportul de- Iranslorrnare al transiorrriatorului garna adrnitantelor care 'se masoaracn acestaparat se realizeaza, in mod simpln, mutindu-seconexiunea matorulul de ie~ire,in N sau In P.

deiesire.nu este unitar, p oate Ii extinsa. Aceas!a din M, mijlocul transfer-

oricarei meiode de masurare In inalta Irecventa, sianume: toate elenientele trebuie bine eeranatepentru 'a se elimina cuplajeledirecte dintre ele; sursa ~i detectorul trebuie, de asernenea, bineecranate, pentru a se evita cuplajul direct dintre ele saudintreele 51 al.ie elemenleale clrcuitului ; elementele etalon irebuie. sa fi e de Ioante.buna cali tate, pen tru ac~lment ine etal onarea la frecventa de lucru sielernentele parazite -iniri)Ouse deelesa Iiedestul de mid, iricHsa nu iritervina, fIl mod apreciabll ;, t oate conexiunile sa He recluse Ia rninimul . ecesar , pentru Il a se elirnina inductanjele parazite, _ eu aceste punji de frecventa radio, dacae-au luat precautiile indicate, se objln precizii acceptabileplna Ia 60 - roo MBz;'.. Precizia curenta este del %pina la aproxirnativ 1 MHz, scaztnd apoi odatacu Irecventa, La puntile de Irecvenja tadiose utiliseazsi ~ in mod sistematic - transIormatoare eeranate,attt Is. intrare, cit ~i Ia iesire, Drept sursa se uWizeaza orice generator rnodula t ell '0 tensiune de lrecventa' audio,ia_r ca detector -- UITreceptor pentru M,A. destul de sensibil.

5.3.8. PunH de irecventa radio. Metoda, de punte Iolosita pentru masurari In domeniul Irecventelor audio poate Ii apjicatii cu succes ~j In dorneniul. freevenielor radio: In acest caz irebuie sa se ia lma -0 serie de precautii speciale, mai cu seams in ceeace priveste-compensarea diferitelor elemente, parazite '~L alegerea materialelor utilizate pentru construirea diLeriteidrpiese, care ttebuie,sa lie de bunacalital e.i De obicei.jseIcloseste metoda de substitujie ; seexprirna irnpedanta necunoscuta numai tn functie de variajiile UllG_T condensatoaresi ale unor rezisfente etalon, sau, dad este posihil, nurnai in lunette de conden.satoare etalon.vdeoarece - dupa cum s-a aratat In capitolul 3 - condensetoarele pot Ii realizate intr-un mod mull rnaisatisdaoator dedi rezistenjele §i bohinele .. La frecvente lnalte, principalele precaufii care trebuie luate, pentru a se putea lucra cu.puntile precis si corned, stnt, tn parte, aceleasi ell !?'i in caZI11

80

lliIAsURAREA

~MPEDANTELOR PRill

METODE DE ZERO

~rl'
,
I

r -------

-------

B'

- -~,

,
I
I

a
Fig. 5.23,

Tipuri indusitiale de punii de Frecuentii radio. In Iigura 5.23 se prezinta un tip de punte industriala care se ufilizeaza 'in domeniul Irecventelor radio, Dupa cum se observa In Iigura 5.23, a, precautiile referitoare 13 ecranare au lost respectate, Puntea lucreaza Cit un raport unitar, rezistentele R1 ~i Rz, ca si ecra.nele tor, Ilindidentlce. In modal acesta, variajiile care inl ervin in Iuncjie de frecventa nu all Irnportanta, deoarece raportul rezistentelor se mentinecon.stant. Dad cele doua irnpedante nu ar fi identicela orice Irecventa, valoarea lor exacts ar trebui sa fie cunoscuta. Iri schema echivalenta, <fig .. 5.23, b), C1 si C2 slnt .capacitajile parazite ale :Tezistentelor R. 1 si R (j; Ci ~i Ci& cap a ci til e lransf orrna torul ui de in trace, .respectivde iesire : Ca si Cc '-- capacitatile Ia\fl de masa ale bratuluietalon, .respectiv ale conexiunilor rn punntele A ~i C. _ Brat111 etaloneste formal dintr-un condensaicr variabil etalonat, de il1altii :Irecv.enta,de 1 150 pF ~i 0 rezistenta decadica, de 111[2, ell inductanta constarrta (compensata). Dacase utilizeaza metoda substitutiei, se lucreaza in dona etape, In prima -etapa impedanta necunoscuta se conecleaza la bratul etalon Iuindu-se Re=O 5,'1rnonttndu-se in brajul X 0 irnpedanla convenabila, pentru ase echilibra puntea. Se noteaza valoarea capacitatii C' eCU care s-a obtinut echilibrul. In a doua etapa se deconecteaza irnpedanta din circuit si s.e variaza .condensatorul etalon 1a valoarea C~' si rezistenta etalon - la valoarea Re, pentru a se readuce puntea la echili bru. ' In acest caz rezulta :

ta

Ra;=Re $i

X$=_l_" fi>C"

c1 n'
W

Daca se lucreaza ca la 0 puntecu raport unitate, se procedeazatntti la echiJibrarea prelirninara, impedanja necunoscuta fiirrd deconectata ~i lutndu-se Re=O. Se cornpenseaza InW puntea, variindu-se un condensator variabil to.necta tin paralel eu condensatorul Cc astfel ca ansarnblul sa fie egal cu Ca. lm-

PUNfI

DE ~URENT .ALTERNAT!V

8l

pedan]a necunoscuta se conecteaza, apoi, tn bratul X 9i Sa lucreaza ell puntea normal. In acest caz punteaeste eu citire directa. Dad, impedanta necunoscufa este inductiva, ea se transforrnd rntr-una capacitiva, prin conectarea 1n paralel a condensatorului de capacitate cunoscuia, Cp, reprezerttat in Iigura 5.23, b, prin linii rntrerupte. Oprocautie speciala cafe se ia la aceasta punte de Irecventa radio, pentru a se rnerrtine etalonarea condensatorului in ina lUi irecventa, consta in compensarea Inductantei serie L a eonexiunilor ~i a armaturilor condensatorului, CLl ajutorulunei inductante variabile L', care se conecteaza In serie, in brajul X. In modulacesta exista trei conditii decompensare :

_. 5.,.. 2~ t'lg.

C1.=C2;

Ca='Pc;

L=L'.

De preierinta, drept sursa de illirnentare a puntii se u tilizeaza un genera tor de sernnal standard bine ecranat, Puntile de Irecventa radio l~i gaset;c aplicatii mai ales ili. rnasurarile antenelor si ale Iiniilor de transmisiuni. Ele sint iolosite, de asernenea, pentru masurarea Inductanjelor -~i a capacltatilor, 1.11ajales prin metoda de sub stit utie, In ul timul timp a u fast dezvolta te alte tipuri depunti care functioneaza la Irecventesi mai marl. 0 aslfel de punte seprezinta In Iigura 5.24 si se utilizeaza la frecvente cuprinse intre 0,4 ~i 60 MHz . .iV1asurarea se efectueaza prmtr-o metoda de substitutie, componeniele impedantei 11eCUnOsCl1te determinindu-se din variatia a doua condensatoare CA ~i Cp la frecvenla de 1 MHz, reactanta citindu-se direct pc cadranul cendensatorului CA, iar rezistenta - pe eadranul condensatorului Cpo Forrnulele de echilibru :

-R' Rz-·B

CA2-C.Al

CN~1

X· ,

1 x=~

1
P2 -

1
P1

'

arata ea rezistenja necunoscuta se cite~te di-rect pe cadran.Ta orice frecverrta, iar reactanta variaza invers proportional eu frecventa, In aceste forrnule, indicele 2 se relera Ia valoarea capacitatii cu irnpedanta necunoscuta in punic, jar indicele f - la valoarea acelorasi capacitaji, dud irnpedanta .uecunoscuta nu este conectata In punte, bornele de intrate fiind scurtcircui fa t c. Principalul avantaj al punjii consta inaceea eft irnpedantele necimoscute se determina tn [aport eu 0 rezistenta jix3. ~i ell douaccndensatoare variabile, astfel tilett influenta parametrilor reziduali Hind rnult redusa, puntea lucreaza p_lna la frecven]e de 60 MHz. - Puntea este destinata, in special, masurarilor de irnpedante rnicl, impedanjele mari rnasurtndu-se mai corned eli circuite de. rnasurat ttl dublu T, asa cum se va vedea rnai departe, Ea poate fi folosita ~i pentru mssurarea irnpedantelor antenelor si Tiderilor.
6 _ MAsuran etectr.~ce ,,1 etectronlce c, 159

82

MAsURAREA

IMPEDANTELOR

PRm

'METODE DE ZERO

Precizla este buna pina la irecvente de ordirrul a 50 MHz. Astfel rezistentele se deterrnina CLi precizia de 1 %, dacase face corectia pararnetrilor reziduali ; aceastacorectie este prezentata - de Iabricile constructoare - sub forma unor abace. Corectia esie functie aut de Irecventa de lueru cit ~j de valoarea componentei rezistive a impedantei necunoscute. Reactantele se masoirra cu precizia + (2 % 1Q+O,OOO~ Rf), R Iiind rezistenta'm-asLifa1ii in ohmi, iar Irecventa de Iucru, ill MHz.

t-

5.4. CIRCUIT£

DEMASUR,AT

IN

DUBLU

5.4.1. Generalitaj], Principiul dejunciionare a circuiielor de nuisurai in dublu T. Principala dificultate care apare la puntile de masurat consta .rn faptuI cele doua diagonale sint - in mod obligatoriu - 18 potentiale diferite, eeea ce atrage dupa sine imposibilitatea iltilizatii nernijlocite a unei J2unii, Ia care aut sursa dt sidetectorul de nul sa aibii dte un punct la rnasa. Inadevar, _in acest caz, unul din bratele puntiieste scurtcircuitat, qed puntea respective no poate Ii adusa la echilibru (fig. 5.25). Intrucit toate aparaiele din practica, at.it sursele cit :;;i detectoarele, au, de obicei, un punct pus la masa, rezulta di pentru a se putea utiliza punti de rnasurat de tip obisnuit Irebuie sa se ia precautii speciale, cum at fi, de exemplu, utifizarea transformatoarelor ecranate. Aceasta dificuitate a fost solutlonata prin utilizarea unor circuite de masurat jn dublu T, cafe prezinta aceleasi proprieia]i ca ~i punjile, dar la care attt detecicrul cit ,,;,i sursa au -----: prin constructie - un pund comun la.rnasa, Acestea constau din conectarea tn paralela doi cuadripoli in T (fig. 5.26)" Dad irnpedantele acestor cuadripoli satislac anumite conditii, tensiunea Ja iesirea cuadripolilor este Hula sialunci se spune ca circuitul este la echilibru. Fata de purrti, aceste circuite prezinia,1n plus, urrnatoarele avantaje : Impedantele 23 ~i Z'3 .au, in mod obIigatoriu, un _PlU1d la masa ; nici 0 irnpedaIlta' dispusa in paralel pe:sufslL san pe detector nu rnodifica conditia de echilibru, Condiiia t1ce echilibru a circuiielor In dublu T. Circniiele in dubl u T (fig., 5.26) sint 111 echilibru (prin impedanta 2a, nu circula curent), dacaeste satislacuta relatia :

ca

Z 1+Z 2 ZlZz +Z'+2' Z 12


.3

+ z' z' =0. •


_1_2

Za

Pentru demonstrarea acestei relajii se va considera separat curentul dat de Iiecare cuadripol in T (fig.S.26) la iesire, atunci cind 1a irttrare se aplica 0 t.e.m, u=Umsin wt, ~iapoi se va caleula curentul total la iesirea circuitului dublu T; aplictnd principiul suprapunerii electelor. Din conditia ca acest curent se anuleze, se va deduce relatia de echilihru mentionata. Se

sa

Fig. 5.25.

obtine

succesiv :

CIRCUITE DE MAsHRATINDuBLU

83

Fig .. 5:26.
11

if = __

._::u,--_--,
_j_ I _l

1.'+1.'2 "1

Z: z; _2
Zl
,.

__!_ •

..

ZI

:)

·itot:'_i+i'=.!!...+-;-=U
Z, z; Cendr[ia deechilibru a circuitului

__

ZI+Z'·
I

z, Z~ll

=0, Jed:

rlublu Teste

Zt+Z;=O, carereprezinta, sub


0

forma mai cornpactli, relatia inHfala.

5.~,2. Circuit ~peiltru rnasurarea inductantei hoblnelor care nuila:uI nIci " borna la masa, In Iigura 5.27 se prezinta un circuit pentru masurarea induetantei bobinelor care nuau nicio borna Iarmasa. Din conditia gerieraIa de echilibru, tintndu-se searna de Japtul ca Z;=O 1j Z~~.~, rezulta: ~

L:&=_.l_(2+
U)2

cJ

C'

"i) 'si Rx= __


.
(i)2

.I_. C2R '

in care"(

este capacitatea

parazita a rezistentei

R,.

Fig,

5.27.

.Fig. 5.28.

u,

L
ca

i.i2

Fig. 5.29.

'Se mentloneaza posibil ita tea uti1izarii acestor eli cui{e la masurarea bobinelor ell ner, parcurse de un curent de premagneiieare, Schema unui montaj coresptmzator se prezinta in Iigura 5.28. Conditiile de echilibru obtinnie rarnln ",-:el"a~i, cu observatia Lz este inductanta incrementala a bobinei respective. 5.4.3. Circuit selectiv Re. Schema unui circuit seleetiv RC se prezinta tn \'igura s.29. Daca arnbele circuite tn Ts-Tnt identice, condittile de echilibru sfht date de relatiile : W2C1C2R§=2 5i (jj2qR J?z= 112. . Acest lip de circuit prezinta un interes deosebit in radiotehnica, Iilnd uti~jzat tn special ca circuit seiectiv tn dorneniul Irecventelor joase.

capitoluI6"

./

MAsURAREA IMPEDANTELOR PRIN METODE pE REZONANT A

61.

GENERALITATI

,Masurarea imp e dantel or in 1nalt a Irecven ~,a se p 02 te [ace' ioi osin tip r oprieclrcuitului oscilanl. Alinrenttnd circuitnl LeR ,(fig. til) eu un scrnnal sinusoidal u=O sin0t, ·se realizeazaacor dul circuilului pe irecventasemnalului, cu ajutorul condensatorului variabil C. Acordul poate fl (JUs Itl eVidenia fie prin maxirnul indlcatiei unui voltmeiru electronic coneciat tnparalel.pe corrdeusat or, fie prin maxirnul indicatiei unui miliamperrnetru cu termocuplu dispus in serie in circuit. -Curenhrl prirr circuitul oscilant are expresia generala :

talne

111=
iar Iensiunea la bornele

l( RZ+ {wL~ we )2, 1 I


: = _1 _

lUI

"

condensa torului

fUal = _I III
wC , La rezonanta, partea reactiva
Q(}L

«c

If +('
R2
(i}o

lUI
2-

~lL--lr

wC~ se anuleaza -::

a irnpedantei

circuitului
I = --_

=-

waC

V't.C

iar iensiunea
lU I
C

la bornele

condensatorului
=. fiJoL

devine:

1= ~=QIUI R.fiJoC
rod reprezinta
JUI

R'

IUj
su-

in care Q=

factbi"uJde

pralensiune sau de calitate a1 circultului, la rezonanja. Cunoscind frecventa sernnalului injectat si capacitalea condensatorului, din aceste expresii tezulta valorile inductantei L_, ale rezistentei R.yi ale Iactorului Q. Luind

t: R.

Fig. 6,1.

86

MAsURAREA Il,\IlPElDAN1'ELoRPRIN METODE DE REZONAN1'A

Fig. 6.2.

'speciale, circuilul poate send ~i pentru alte. rnasurari, dupa curnse va arata mal jos. Factorul de calitate al unul dipol se delineste ca raportul dintre reactanta ~i rezistenta vsa : Q--XiR. Bobinele si condensatoarele reale nu slut rriciodata elemente pur reactive ci pot f reprezentate prin punerea tn serie a unei rezistente ~i a.unei reactante, o Inductanta reale (fig, 6:2,a:) are, la frecvente nu prea joase, un fador de calitate de ordinul 100'-----<300 un condensalor avtnd schema eehivalenta din iar Ilgura 6.2. b ~LC are un factor de calitate de ordinul 1 000-2000. Prin definitie deci Iactorul de calitate al unei bobine are expresia.:
~j

preeautii

0. =

,;;~.

in cazul unui condensator

expresia :

Oc= wo~R sau Qc= CiJoCR,

dupa

cum rezistenta este Iigurata in ser ie sau in paralel, Din observarea acestor Iormule se vede di Iactorul de calitate al dipolului poate fl. egal ell celal circultului, in cazul in care toate cornponentele active (pierderilejdin circuit se reduc la cele ale dipolului, Pe aceasta observatie se bazeaza urradin principalele utilizari ale circuitului rezonant tn masurari. Masuratile se pot electua fie prin asarnblarea monfajulul la pla ttorma, din elementedisparate, fie ell ajutorul unui aparat industrial. Primasolutie comporta oserie de erori care alecteaza rnasurarile ~i care provin din urrnatoarele cauze: - nnpedanja proprie a sursei de sernnal care se introduce in circuit; - impedanta de intrare a voltrnetrului electronic 9i eroarea de etalonare a acestuia ; - inductanta serie a condensatorului : - capacitatea reparllzata a bobinel : - cuplajeparazite diverse; - etalonarea condensatorului variabil ; ~ etalonarea tn frecventaa sursei, . Pentru a reduce la minim aceste cauze de eroare preeum ~i pentru a, usura efectuarea masurarilor, s-a: elabora t un apara t industrial bazat pe principiul deserts maisus, num!t Q - meiru. -

Q~METRUL

81

6.2. Q·METRU L

Este un aparat industrial ~i de laborator care permits rnasurarea directs a inductantelor si Iactorului lor de calitate. De asernenea, Q-metrul maiperrnite rnasurarea condensatoarelor ~i a rezistentelor, a capacitatii proprii a bobinelor, a inductantei si a pierc1erilor condensatoarelorva unghiului de Iaza .a rezistoarelor, a coeficientului de.cuplaj a circuitelor cuplaie precum sia unor caracteristici ale Iiniilor de transmisiune. Toate aceste masurari pot fi electuate Ia frecvente variind irrtre zeci de kilohertzi ~i sute de rnegahertzi. In principiu .un Q-metru este format dintr-un Circuit oscilant LC cuplat cu un generator. Un voltrnetru electronic ma-s.oara tensiunea la intrare ~i un altul tensiunea care se obtine, la acord, labornele condense torului variabil (fig. 6;3). Peritru a da postbilitatea masurarii marirnilor mentionate, plecind dela proprietajile generale ale circuitului rezonant, expuse rnai sus, la realizarea Q-rnetrului s-au luat 0 serie de precautii ce vor fi analizate in cele ce urrneaaa. 6.2.1. Conectarea generatoruJuJ in circuitul oscilant, Aceasta constituie una din problemele.Iundarnentaletn realizarea unui Q-m~tru. Dupa cum s-a aratat, la rezonanta circuitului oscilant LCR" tensiunea 1'1 bornele condensatorului este de Q ori rna i mare decit tensiunea la bornele circuitului, unde Q este Iactorul de cali tate al circui tului. Acesia pea te Iiexprimat prin relatiile :
Q~

-lUI -

I U ,,! _

. 1 _ woL woCR -

R'

in care R este rezistenta 'totals a circuitului. Daca Tnsa aceasta rezistenta se reduce la rezistenta proprie a bobinei, RL (toate celelalie rezistente din circuit Iiind negJ.iJabile} at unci Iactorul de cali tate al circuitului devine egal eu Iactorul de calitateal bobinei care este prin deiinitie : QL= 6}~L . R.L
= __ .1_ woCRr . U

:;;1in acest caz, la rezonanta,


Principals

• IUd exis tVa re 1· t· Q =--- QL· a ia

sursa de eroare in realizarea acestui dezidera to constituie irnpedanta intema Zg a.generatorulul care alirnenteaza circuital oscilant. Penlru micsorarea Infiuenjel ei asupra circuitului se utilizeaza trei solutii-construdive.
1-___,r-C:::J- __ II-"I"7"""""i 10/(me/1'(!
eI,droJ)ii: 1

Fig. 6.3".

Fig. 6.4.

a) Cuplaiul sursei prin. rezistentii (fig. 6.4) consta in aplicarea sernnalului 18 bomele unei rezistenfe Ro,de valoare redusa.vrnsertata tncircnit, Rezi"stenta Po ~ de ordinul sutirnilor de ohm - se-realizeaza de obicei dintr-oIoale de manganinsuficient 'de subjire pentru ca efectul 'pelicular sa fie .neglijabil, La Q-rnetrul Ferisol.dimensiunile acesteifo i.sfnt : lungime 1,8mm, Hitime 1,5 rnrn, grosime 0;02 mrn, Valoarea acestei rezistente trebuie sa nu depinda de lrecventa In garna de luau a Q-metrului. Voltrnetrul electronic de la intrare mascara caderea de tensiuneL' ' Rollmde I este curentul debita t de genera tor. ' b) Cuplaiulsursei. prin condensaior se realizeazain dona variarite. In varianta din Hgura 6.5,a se realizeaza un generator de tensiune ell ajutorul unei capacitali de euplaj Co de valoare mare. Reactanta acestei capacitati trebuie sa fie mult mai midi dedi reactanta minima a capacitatii de acord, la Irecventa de lucru cea mai [oasa. In varianta din Iigura 6.5,6 se realizeaza un generator de curent cu.ajulorul unui condensator de cuplaj Cc de valoare mica, 'inseriat ell SUTsa ~i cu condensatorul C. Curentul generatorului echivalent, /=jwCeU, debiteaza pe un circuit derivatie acordat, a carui impedanta la rezonanta este 0 rezistenta pura :

Ra=
~i deci:

L (C+C,,)Rl-

CRL

....i_, dad C>Cc

fUcf=Ralll=
daca raportul .~

C~L

wCcIUI=;~

~ IUj;:::;.KQ!Uj,

=K. se merrtine

constant, ceea ce irnpltca variajia sirnultana

a capacitatilor C ~i Ce., c) Cuplajul sursei prin indudania sau inducianid muiuald urmaresteca ~i in cazurile precedents aplicarea tensiunii generatorului printr-o Jmpedanta cit

.f

(]

Fig. 6.5.

Q-METRIrL

&9

In toate cele trei tipuri de cuplaje mentionatafensiunea generatorului trebuie sa fie de valcare ridicata (de ordinul zecilor san chiar 31 su telorde volti) deoarece irnpedanta scazuta prin care este a_plkata_ In circuitul oscilan+, H reduce mult valoarea.
venja tensiunii
6.2.2. Realizarea acordului circuitului

mai mica. Solutia dinIigura 6.6 se utilizeaza la Irecvente joase (ptna lit 20 kHz); dad transiorrnatorul coboritot de tensiune are un raport n, atunci rezistenta interns R. g a generatorului apare tn circuiiul oscilant ca 0 rezistenta R g/n?:, De exemplu daca n=200 ~iRg=600 n, in circuital Q-metrului se simte 0 rezistenta de 600/2002=0,015 Q, adica de valoare neglijabila,

oscilant, Acordul Q-metrului peIrecgeneratorului se face cu uri condensator variabil, Cll aer, de Ioarte buna calita te, avindpierderincglija bile (ungbiulde pierderi de ordinul 10-4 rad.), Inductanta proprie a larnelor condensatorulul trebuie fie sdrZllta~ sub 10-2 [1H. Condensatorul permite varierea etalonata a capacitatii sale intre 20pF si 500 pF ,~i este prevazut ell un vernier (sau asociat ell un trimer) care permite varierea capacitatii cu : 2+3 pf', pentru reglajul final acordului,

sa

,6.2.3. Masurarea_ tensiunil La born Ie condensatorului, Aceasta se face cu un voltmetru electronic de mare impedan\~ de intrare, Dupa cum s-a 'aratat, a~ea~t t en~ili ne ~ re v 31 oarea ji? =Qi Uj~u I!de, U[ este, semnal~l in j ectal in circuit, Daca tensiunea lUI este tonstanta,mdlcatla voltrnetrului este proportionaHi cu Iactorulde calitate al bobinei. In acest SCOP' Q-metreJe sint prevazute cu un al doilea voltrrretru electronic de mare impedanta de intrare, conectat la bornele de aplicare atensiunii ~i care permite verificareanivelului acestei tensiuni. Unele Q-metre srnt prevazutecu un singur voltrnetru electronic ~i cuun cornutator I( pentru conectarea sa 1a intrarea circuitului, sau pe condensator (fig. 6.7). . 6.2.4. Generatorul Q-metflllui. Acesta trebuie furnizeze circuitului oscilant tm semnal de Irecvenja variabila ,,?i arnpli ludine cit mai constants cusarcina. Vatiatia frecventei .se efectueaza In trepte (schimbind bohinele circuitului sau acerdat) :;;i continuu (cu ajutorul condensatorului variabil propriu), in domeniul

cl

sa

90

MAS'r;RARE.-\. Th1PED.'\NTELOfl

.PRIN METODE

DE REZONAN'fA

de Ia cttlva kilohertzi la citeva. sute de megahertzi. Domeniulde irecvente variaza dupa tipul Q-metrultii (de joasa sau inalta Irecventa). Generatorul trebuie sa aiba 0 buna stabilitate a Irecvenjei ~i 0 etalonare precisa, valoarea frecventei intrtnd in determinarlle experirnentale. Generatorul Q-metrului mai trebuie sa dea posibllitatea reglarii amplitudinii tensiunii gHnerale In anurnite limite, astfel Inclt sa se asigure nivelul constant .al lensiunii de intrare, pentru care s-a etalonat voltrnetrul de la iesire. 6.2. 5. Manipularea Q~metrului a) Se verified nulul voltrnetrelor electronice de la intrare si iesire, tensiunea gene.(atofului Iiind nula ~i bornele "Lx" .unde se conecteaza bobina de rnasurat b) Se conecteaza bobina de masurat 1a bornele "Li', se fixeaza frecventa cdorHi- 18 genera tor si se regleaza nivelul tensiunii generatorului astiel Inc'it .acul voltrnelrului dela intrare sa fie in dreptul unul Teper Indicat de Iabrica constructoare, si 10 funcjie de care s-a. eialonat voltmetrul de Iaiesir e. c) Se variaza condensatorul variabil al Q-metrului cauUnd maxirnul indicatiei voltrnetrului de 16 iesire, La rezonantase citeste pe acest voltrnetru, direct Iaci orul de calitate a1 circuitului care, datorita precautiilor luate (pierderi neglijabile in circuit) este ega! cu eel al bobinei, d) Se calculeaza valoarea inductantei bobirrei, cuncscind valorile capacitatii -:;;i Irecventei la acord. La uneleQ-metre, pentrn anumite Irecvenie fixe, valorile inductantei se pot cili direct pe scara gradata a con den sa iorului variabll. '6.2.6. Masurarile care pot fi electuate cu Q-metruJ. In afara de mlisurarea .directa a factorulul de calitate, cu ajuiorul Q-metrului semai pot masura rezistente, capaciiati, induciante rsi. in general impedan]e. Principiul rnasurarii .consta in a realiza acordul circuitului cu ~irara impedanta.necunoscuta, notind de liecare data valorile capacitatii la rezorianta sia Iactorului de caliiate. Irnpedantade rnasurat se introduce in serie sau In paralel pe Circuit dupa cum modulul -ei este rnicsau mare. a) C(Jzulimpedanfelor de modal mic. Acestea se introduc tn.serie In circuit (fig: 6.8). Fie Co ~i C1 valorile capacitatii care dau rezonanta, coelicientii de supratensiune iiind Qii ~i Ql' clnd intreruptorul plasai la bornele Impedaniei X~=R+jX este Inchis, respectiv deschis .. Sint valabile relafiile : asl:
o
=-'

in goL

1 cuCn' 1

Ql= (i)C~(Ro+R) ,

de uncle se deduce:

Q= ~

c__

R..= --; lC1Ql


QOQl(CO-C1) COQO-C1QI

1 (1

1)"
CDQ, ;

b) Caeulimpedanselor de modul mare. Acestea se coneeteaza III paralel pe circuit (fig. 6.9). Fie Co ~i C~ valorile capacitatli Ia rezonanta, coelicientii de supratensiune Iilnd Qo9i QI; cind f-ntreruptorul plasat Ia bornele admitarrtei Y",=G-+jB este deschis, respectiv tnchis. " Se'deduc urrnatoarele relatii :

Fadorul

de cali tate al impedanjei necunosculeeste Q_ B

:
.

- Gc -

_CO-C1

-----z:--

QOQ, Q()~l

Se vor particulariza acurn aceste irnpedante, reductndu-le Ia 0 capacitate, inductanta sau 0 rezistenta de valoare midi sau mare. c) Mlisurarea capacdaiilor de valoare mica se face conecttndu -Ie In p_aralel pe corrdensator (fig. 6.10, a) iar a celor de valoare mare conecttndu-le in serie in circuit (fig. 6.10,6). Califica iivele "mare" 91 "mic" slnt relative la capacitatea condensatorului variabil al Q-metrului. 0 capacitate este ,;mare" daca valoarea ei depaseste dilerenta Cmax-Cmin. a condensalorului variabil ~j_ deci nu mai poaie fi rnasurata prin conectarea sa In paralel 'cu acesta, Din particularizareaformulelor precedente saobtin relatiile :
Q

ex-GO-Cl> in cazulcapacitatii de valoare mica, si :


1 1 C'" = CD'-

C1

>

tn cazul capacitatilor de valoare mare. Incazul rnasurarli capacitatilor mari eli pierderi, conectate tn serie in.circuit, trebuie se faca 0- corectie Ia formula tactorul ui de calita te Q, .delinit ca _raport ul dintre tensiunea 1a barK, L nele condensatorului din circuit ~i tensiunea aplicata, J.......'tI_a----. circuitul Iiind Ia rezonantii. Condensatorul de ca~-+---__., pacitate riecunoscuta Iiind conectat in serie eli condensatorul Q-metruiui, aparalul acestuia indica nurnai 0 fractiune din tensiunea Cafe apare la bornele capacitatii totale a circnitului, Un calcul sirnpl u arata di fadorul de calitate a1 circuitului real, cu Fig. 6.9.

sa

92

MASURAREA

:rMPEDA]\"1-"ELOR PEIN

METODE

DE P.EZONAl."'qA

Fig. 6.10.

condensatorul

ex

tn circuit, este :

unde Q este Iactorul de calitate citi! pe aparat. d) MiiSurarea indudanielor de valoare mid se face conectindu-le in serie In circuit (fig. 6.l1,a) Jar a celor de valoare mare conecitndu-Ie tn paralel pe circuit (fig; 6. 11,b). Din particularizarea Iormul elor precedents se obtin rela File:

Lx= ~
{,)2

.(l_ __!_I. CO
C1

in cazul inductantelor

de valoare midi, si : L
e+:

1_(,)2(Cr -Co) ,

in cazul inductantelor de: valoare mare. .Aceste Iorrnule sint valabile daca inductanta Lq; 9i cea auxiliara L au capacitati parazite neglijabile la frecventa de lueru. Pentru a verifies daca influen]a acestor capacitafi parazite este neglijabila se rnasoara valoarea inductantei Lx la diferite Irecvente, In cazul In care valorile obtinute coincid, Influenta capaoitatii parazite este netnsemnata, e) Mi1.surarea rezisienielor de valoare midi se face conecttndu-Ie ihserie in circuit (fig. 6.12; a) iar a celor de valoare mare conectindu-le tn paralel ,(fig. 6.12,0). Din particularizarea Iorrnuielor precedente se obtin relatiile:

Rx= _J_(__!_ _ _!_)


. {,lCt

QI

Qo

Fig. 6.11.

Q-:METRUL

93

Fig. 6.12.

tn cazul rezistentelor

de valoare midi ~i:


R,.,=_i
,~ QoQl roCo Qo--Ql
'

-in cazul rezistentelor de valoare mare. Aceste forrnule sint valabile in ipoteza eli rezistentele au (la Irecventa la care se Iucreaza) 0 components reactive neglijabiJa ~i deci capacitatea Co .la acord este .aceeasi, indilerent daca rezistenta este sau nu montata Tn circuit. In caz contrar trebuie aplicate Iormulele complete stabilite In, cazul general al masunlril impedantelor. f) Mdsurarea capacitiiti(parriziie a unei boaine. Principalele erori care intervin in met odele de rezonanja se datoresc capacitatilor parazite. In cazul .in cafe drept indicator de rezonanta se ulilizeaza un volirnetru electronic este .necesar ca Iegaturile de 13 voltrnelru la circuit sa fie scurte, astfel JnciiJnducianta lor sa fie rregIijabila, Schema se prezlnta ca In Iigura 6.13~ Aceasta schema arata in paraiel cu cap acitatea etalon Ce aparecapacitatea parazita a bobinei CL, precurn sicapacitatea Cvde intrare a voltrnetrului electronic. Incalculevesie deci necesar -sa se includa capacitatea efectiva din circuit, inlccuindu-se Ceprin Ce+CL+Cv=Ce+Co' Pentru a se elimina erorlle este necesar ca Co sa fie determinat printr-c masurarespecialas! apoi He Iacute corectiile necesare, Capacitatea.parazita a unei bobine se mascara cu ajutorul rnontajului din. fi.g. 6.14, a, printr-o metoda derezonanta. Prin aceasta metoda se. determina de Iapt capacitatea parazita totala Co= C_r,+Cv. Capacilatea parazita a vollmetrului poate fideterrninata, in mod sitnplu, prin metodele de masurare a eapacita:WQf .mici, Penlru deterrnlnarea capacitatii Co se aduce circuitul la rezonanta, nottndu-se frecven [ele 1acare are Ioc rezonanta circuituluiIorrnat din bobina care se mascara ~i un condensator-etalonde capacitate Ceo Din relajia de reaonanta :

ca,

sa

w-2-

L(Ce+C:L.,+Cv),

rezulta ca, din doua perechi de valor! OJ ~i C; pot fi determinate, ant indnctanta L cit '~i capacitalea parazitii toi<!la din circuit CL+Cv. Daca drepttndicator de rezonarrta se utlllzeaza acelasi voltrnetru electronic nu rnai este necesar sa se masoare separat capacitatea Cv, deoarece, in acest caz, intervine toernai capacitatea CL+CV,

94

MASURAREA

rMPEQANTELOR

PRlN

METODE

DE REzONANTA

In practica se prefera o rezolvare grafica, Pentru aceasta se observa c.a dacs se reprezinta perechile de puncte ee, 1Iw2 (corespunztnd reaonaniei circuitului), utilizindu-se sisternul de coordonate reprezentat in figura 6.14, b, locul georiwlric al tuturor punctelor Fig . .6.13. este 0 dreapta care tale axa absciselor la 0 distanta de origine, care, la scara adoptata este tocmai capacitatea totala parazita din circuit Co~.In acest mod se elimina erorile care ar intervenl utilizindu-se numai .doua puncte, dreapta fiind acum dusa astlel, IncH eroarea sa fie minima. g) Mi'isurarea indudaniei parasite a unui condensaior. Inductanta parazita a unui condansator deterrnina ca acel condensator sa prezinte 0 capacitate efectiva c1ilerit3. de cea nominal a, masurata In foarte joasa Irecvenja. Sestie ca, dad se noteaza cu C - capacitatea nominala, cu C"f -capacitatea efediva; ~i ell Lc - inductarrta p.ataziHi seriea capacitatii, la pulsatia w, capacitatea efectiva C,,/ va Ji data de relatia :
Cef=
C
1- 2L C .w"

o prima posibilitate pentru determinarea inductantel Lc consta in rnasurarea capaciUliii eel 13 diferite Irecverrte cunoscute. In acest caz, din douarnasurari poate fi determinat Ls. Dad! se Iac mai rnulte masurari, inductanta parazita poate fi determinate grafic (fig. 6.15). . Aceasta metoda poate Ii aplicata numai la condensatoarele ell htrtie de capacitati mari. Pentru condensatoarelede precizie, care prezinta 0 capacitate mica ~i 0 lnductanta extrern de mica, se utilizeaza' rnontajul din figura 6.16. Aparatajul necesar consla dintr-un generator de Irecvenja fixa, un condensator etalon, a carui inductanta parazita se mascara, un condensator auxiliar Cfj; de capacitate.mica ~i doua bobine care permit obtinerea rezonantei cu condensatorul Ce pe frecvenja la care se lucreaza, Inductanjelebobinelor 5}111 astfel nIese, ihcn una perrnite sa se obtina rezonanta pe Irecventa de lucru cu capacltatea aproxirnativ egala cuvaloarea maxima .3 condensatorului Ce,. 'iar cea-

.4
Fig; 6.14.

C;,

o
Fig. 6.15. Fig. 6.16.

IaJta, ell 0 capacitate.putin rnai mare dcctt plus vaJoarea minima a capacitatii etalon. Capacitatea se mascara prin metoda corespunzatoare rnasurari! capacita[ilor mid. Astfel se determine 18 prima masurarc :

ex,

ex

C-

C~l-'C@. .x=: l-Le(C'U+CC'2)oo2

'

iar Ia ce-a dea doua masurare :

Intructts-a lucrat Is 0 Ireeverrta Hxa, atH capacitatea cH~i inductanta parazita Lc a condensatorului etalon au ramas aceleasi ~i inductanta l-« se va deterrnina din expresia:
1Citl-

ex

C •. 2

C;I-C

:2

Trebuie remarcat faptul di acest rezultat este valabil numaitn masura in care inductanta _parazita acondensatorului se datoreste mai ales inductantelor conexiunilor si axului, fiind independentii de pozitia rotorului (la corrdensatoarele etalon aceasta conditie este Irnplinita). Ca~i1n cazuldeterminarii capacltatii parazi e a unei bobine, erorile care afeeteaza 0 singura determinare pot fi eliminate, .repetindu-se rnasurarea Ia diferite Irecvente ~i trasindu-se graiicul LeW?' tn Iunc[ie de Panta acestei drepte este tocmai inductanta Le. h) Mdsurarea [aaomlu! de caliiaie prin metoda.dezacordului este 0 a1tapcsibilitate de masurarepe care 0 oferii Q·metrw. Aceasta metoda esre mai prectsa dectt aceea a citirii directepe cadranul instrumentului, intrucit elimina erorile de etalonare a voltmetrului. Se pot folosi dOlla variante, dups cum Q-metrul
(.)2.

c
Fig. 6.17.

dispune de. un condensator variabil etalonat ell precizie S,IU de un generator propriu ell 0 buna etalonare de frecverrta. - Meioda dezacordului capacitiv, consta in a dezacordacircuttul oscilant, dind b. variajie liC capacitati i condensatorului vat-ia bH,fa ta de valoarea Co de la rezonanta. Fie Ciaceasta valoare -,?i fie UCl tensi unea corespnnza toare de la borrrele condensaiorului si care veste evident mal mica' dectt iensiunea' Ur;o de la rezonanja (fig. 6.17). Se obtin relatiile :

Q=_~I _ _ 1/r-_Ue"CD)2_L c.:.c, uele!

V\

Dacil, dezacordul 'corespunde unei tensiuni .vel = U ca/02 atunci, in ijJotez<t unui circuit ell pierderi. midi, capacitatile Cij ~i Ci au valori apropiatesican'titatea de.subradical esteegala cuunu. In acest caz radom] de calltatese obtine sirnplu, pe baza relatiei :
Q~IlC'
_ 00

pentru 0 scadere a 'tensiunii cu 3 dB ta(iide valoarea de 1.'1 rezQIlanta. M.etoda este indicata in cazul Q·mettelor cafe ;di s-p un. de un. vernier pentru variatia Iina a capacitatE.," ' , -Metoda,dezacordului de frewen/ase ba,zeaza pe acelasi principiu, dar capacitatea Q-rn~tmlui rsrntne Jixa ~i egala ell valoarea de 13 .acord, Co,. iar dezacordul circuitului se :obtine variind Irecventa generaiorului de la valoarea to la valoarea f l' Seobtin relatiile: , '

in care Co reprealnta valba rea capacitatH 1.;1 rezonant-il iar l1C variatia necesara

IUI=-I_' Co WhC~

lUI .R
_1((IIOU

IUc,I=,~l_" ' 10 , w0,


.

V'

lUI,
R2

+ ('WLL_;_.

)2

Q-METRUL,

97

IU~GI{o)o I Uc1lwl

In ipoteza unui dezacotd ce corespunde unei scaderi a tensiunii cu 3 dB (UC1=Uco/!f2), §i a.unui.circuit cu pierderi mid «(!)O~@l) forrnulele se simplifica ~i obtlnem :

to R = 2Af,'
Metoda este indicata tn cazul Q·metrelor care dispun de un generator variatie fina a frecventei. ell

6,2.7. Preclzia masurarilor cu Q-metrul. Principalele surse de erori care lniervin in IunctionareaQcuetrului sint urrnatoarele: - rezistenta interna a sursei nueste nula ; - irnpedanta de intrarea voltmetrului nu este Infinita ; - conexiunile ~i elementele din circuit prezinia inductante si capacitati parazite ; - etalonarilegeneratorului, condensatorul ui varia bil ~ivoltrnetrului electronic - stabilitatea ,generatorului in ceea ce priveste Irecventa ~i amplitudinea sernnalului generat nu este perfecta ; - acordul nu poate ii infotdeauna realizat foarte exact.,.condensatorul variabil neavind demultiplicare destuJ de fina ; - citirea aparatelor se face ell 0 anumita eroare, Primele doua tipuri de erori stnt erori sisternatice, Pentru a le evalua se va considera cazul masurarii unei impedante Zx=R+jX. Fier rezistenta interna a sursei, Ansarnblul condense tor ~ivol trnetru in paralel se caracterizeaza prin tr-un unghi de pierderi 091 esie echivalent
(i}C ell 0

nustnt exacte;

reactants

1 w (:in

seriecu

rezistenta

tg,

o.

La rezonanja

X = __l,_ si rezulta :

we '

_ R+r-HXI
Qm{£s

/X/

tg 8

1 Q~a

+ r +t
IXI

g,

unde Qtniifl estefactorul de calitate rnasurat iar Qdd. fa ctorul de calita te adevarat al dipolului. Notind diferenta Qa4-Qmr!s=!1Q Sf! objine eroarea sistematica relativa :
!:.Q ' -=Qmtis (r

Qaa;

")' -+tg ~.

IX,

7 _ Masurari

~lectrice ,.t electrcntee

c. 159

98

lvIASURAHK-\ IMPEDANT:E:LORPRIN METOJ)E D;B REZONAI"T!

Dad! de exempiu, r=0,04 Q, tg~=l0-...4 ~i daca elemental necunoscut are o reactants IX!=400 Q~iun [actor de calitate Q=500, eroarea sisternatica.relatiV3 este :
fl.Q

=0,1

sau 10%.

In eeea ce priveste capacita'lilqi inductantele parazite ale elementelor schernei, acestea pot fi rnasurate prin metodele descrise :In paragraiele 6.2.6, f ~i g. Erorile de etalonaresi decitirepot fi apreciaierespectiv cu forrnulele :

IX!=_l

we

;fl.X

IXI

= ll.C
C

+ /:,.f
f

In general precizia masurariloreiectuate eu Q-metrul, Ia free-vente ce depasese 10 MHz, este de ordirrul a 5-10% sau chiar mai mica. Precizia aceasta este suficienta pentru scopurile de productie curerrte. Pentru obtinerea unei precizii mai bune 1£1 rnasurarea Iactcrului de calitate se poate recurge la metoda variatiei capaciUitii.. Aceasta metoda poate fi utilizata ~i pentru veriiicarea etalonarii voltrnetrului electronic, In cele ce urmeaza se vor descrie periormantele citorva tipuri de Q-metre. 6.2.8. Q-metrul ,;Tesla' tip 1M 392 (fig. 6.18). Este un Q-metru de tip- industrial,destinat a lucra in gama30 kHz-30 MHz, in sase benzi. Frecven]a se poate varia til Irepte eu schirnba toru~ de. bobine. S2 ~j fin ell condensatorul variabil K1. Condensatorul de.acord al circuitului oscilant; notat 1(2' are 0 capacitate variabila tntre 48 ~i 450 pF. In paralel en acesta se gase''?-te un a1 doilea condensator variabil K3 ce perrrriie varierea capacitatii in Iimitele +3 pF cu o precizie de O,IpE Cu acest Q-metru pot Ii masurate capacitati mid rntre 0,1 )'i 450 pF, capaciiati mali inhe 400pF ~i 0,1 ]LF, inductarite mid Intre 0,06 VH si 0,6 H, indue.tanje rnari tntre 0,6 H'si 6 H. NiJ] velul vol tnretrului electronic ce indica pe Q se regleaza eu poten[iometrul R J' Nivelul tensiunii aplicate in circuit seregleaza cu potentiometrul R2. Cormrtarea voltrnetrului electronic de pe iesirea generatorului, peeondensatorul variabil a1 cireuitului a80rne cordat, se face cu butonul T. L, -c, Per/lrd { Precizia masurarilor estede-l-Z % tn ceea ce priveste xfeterminarea .Fig. 5.18.

Q-METRUL

99,

capacitafilorsi de +- 5%in-ceeace privesie determinarea lui Q: Precizia acord ul ul poate fi de 0,1%. Apara lul este stabilizat fatade vaniajiile tenslunii de. alirnentare .~i fata de variatiiJe de temperatura. 6.2.9. Q-metTuI .Ferisol" tip M 803 A. Acest aparatacopera domeniul ide Irecvente 50kHz - 70 MHzln·zecega:me. In afara de aceasta.iexisra posibilitateacuplarii unui generator exterior de Jpasa irecvenia,clispuntndu"se ~J de un set de bobine «Ie acord de .joasa Ireo'len\a precumsi de un condensa tor vari~ abi letalonat. Cuajutorul acestor clemente accesorri, Iunctionarea sa poate.fi extinsa ~i hi dorneniulIrecventelor joase, lllerghTd pina Ia 50 Hz; Pr!n adaptarea unui condensator micrornetric, aparaiul poate servi la masurarea pierderi lor In dielectric (prin masurarea unghiuluide pierderi a unui condensator al csrui dielectric este 311 bstanta stiidiata). Aparaluf -este prevazut, cu D scars suplirnentara pentru valori recluse ate Q-ll1ui (de ordinul unHatilOr)" precum ~j -CU 0 scara ,,11Q" care perrntte.masurarea Q-ufui princornp aralie; cu unetalon (bob ina sau corrdensator). Aparatuldispune de un eondensator vernier pentru variajia Hna a capaejfatii (+3 pF) ~i deun dlspozitiv de protectle aaparatului de rnasurat : potenjiometrul care injecteaza tensiunea in circuit revLrr€ ·automat la zero 13 schimbarea unei game .. Precizia etalonarii Infrocverilb gste rnai buna decit + J % pina la50 MHz: )ii maj buns dedi + ];,5% pina la 70 MHz. .' Precizia etalonarii capacitatii esie mai buna de + 1 %.

Precizia general

a masarariteste Thai buna dedi

± 10% pilla la ,50 .MHz...

Cap i to l u J '1

OSCILOSCOPUL

CAIODIe

:7.'1. GENER.A LIT AT'

Osciloscopul catodic ocupa un loc aparte in categoria aparatelor de masurat prin caracterul bi - ~i chiar tridimensional a1 Indicatiei sale, Datorita acestei prbprieta.\i, osciloscopul catcdic.Iumizeaza 0 cantitate rnai mare de inlorrnatie asupra semnalului de studiat, ceea ce-iconlera 0 varietate .larga de aplicatii industriale ~i de laborator.
7.1".1. Osciloscopul universal. Elernentul principal al osciloscopului este tubul catodic, In Jnteriorul tubului calodic exista doua perechi de placi perpendiculare, ceeace dil posibiliialea reprezentarii pe ecranul tubului a unei flll1ctU de 0 "variabila, sau ~cu. montaje speciale, de doua variabile independente, Jntrucrt, de cele rnai rnul te ori, sernnalele electrice all oamplitudiue insnficienta lPentru a provoca 0 dellexieapreciabila pe ecran cu sensibilitatile enrente ale .tuburilor caiodice existente, este necesar ca ele '.53. liearnplificate inainte de ;,a fi aplicate pe placi, ceea ce implies existenta a clte unui atnplificator pentru

Daca Iunctia cafe trebnie vizualizata are ca variabila iudependenta timpul, este necesar sase ap.1 pe. placi le de deilexie crizontala 0 tensiune proportionala ice <ell timpul, avlnd forma unor dlnti de ferastrau (baza de timp) ~i care este produsa de generalonil de baleiaj. Daca sernnalul electric de vizualizat este periodic In tirnp, tensiunea de baleiaj trebuie sa He de asernerrea periodica, tntre Irecventa ei ~i Irecven ta rsemnalu 1ui trebu ind sa ~xiste un raport tntreg si stabil, Stabili tatea aceslui raport este asigunita prin .circtritele de sincronizare a bazei de tirnp, Bineinteles toate tuburite care alcatuiesc diversele circuite mentiona te, precum si tubul cat~(lic lnsusi, trebuie sa prirneasca
Fig. 7.1.

fiecare

pereche.de

placi.

zam a elect roz ilor, ceea ce implica existenta unuia sau

tensiuni

continui

de polari-