DEPARTAMENTUL DE HIDROTEHNICĂ SPECIALIZARE: Master OSH

Ing: Lazar Sergiu Silviu

Risc si Siguranta in Constructii Hidrotehoce

TEMA 4 - Riscul

Masterant : Lazar Sergiu Silviu

DEPARTAMENTUL DE HIDROTEHNICĂ SPECIALIZARE: Master OSH

 APLICATII ALE ABORDĂRII PROBABILISTE A SIGURANTEI

ATENUAREA VIITURILOR IN LACURI DE ACUMULARE CU NIVEL

INITIAL VARIABIL ALEATORIU

Principii şi ipoteze
- In procesul de tranzitare al viiturilor prin lacurile de acumulare prevăzute cu evacuatori cu nivel
liber, o parte din apă este stocată (cel pu(in temporar) in lac, astfei că debitul maxim descărcat este
mai mic decăt cel maxim afluent.
De obicei in considerarea acestui proces de atenuare a debitelor maxime exceptănd cazuhle in care
este prevăzut in mod special un volum de atenuare, se adoptă ipoteza că nivelul iniţial al apei 1n lac
1n momentul apariţiel viituril este situat la cota crestei deversorului, respectiv la nlvelul normal de
retenţie (N.N.R.) deşi nici o reglementare nu stipulează astfel. 1n acest caz volumul de apă stocat
este cel ce se realizează in lac pe Inătţimea lamei de apă care deversează.
- ln realitate, aşa cum experienţa şi orice analiză a regimului de exploatare o dernonstrează, 1n
momentul apariţiel viituni, revelul apei in lac se situează cel mai adesea sub NNR, fie datorltă
variaţiei sezoniere a acestuia ca urmare a procesului de exploatare, fie ca urmare a prevedehi unei
tranşe de volum pentru atenuare. in acest caz. stocarea de apă pănă la umplerea lacului măreşte
considerabil procesul de atenuare prin reţinere permanentă, in unele cazuri chiar pănă la anularea
debitelor defluente.
- După umplerea lacului la NNR, procesul de atenuare continue cu reţinere tranzitorie a apei, dar
pentru partea din hidrograf de după acest eveniment. in figura 4.1 este ilustrat acest proces la
barajul Făntănele. Alături de hidrograful debitelor afluente A sunt figurate hidrografele debitelor
defluente D pentru diferite valori ale nivelului iniţial, exprimat prin adăncimea nivelului apei sub
creasta deversorului (de regulă egal cu NNR), notată cu ,.a", cu menţionarea debitului defluent
maxim pentru fiecare dintre acestea. Rezultă clar faptul că debitul detluent la care trebuie
dimensionaţi evacuatorii de ape mari ai barajului pentru obţinerea condiţiei de siguranţă depinde de
debitul afluent căt şi de nivelul iniţial al apei in lac la apariţia viiturii.

- Influenta deosebit de mare a nivelului initial asupra mărimii debitel este demonstrată şi in figura
 4.2., in care, pentru barajul Făn reprezentate relatiile dintre A şi D pentru diferite valori ale cotei N
a a sosirea viiturii (NNR = 991 mdM, şi a = 991-N).

Se observă că la un baraj de 95,5 m inalţime când a este mai mare decât 20 rn, debitele defluente
sunt zero chiar şi pentru un debit afluent maxim cu asigurare 0.01% (1210 m3/s), viiturile fiind
retinute in totalitate in lac. Pentru debite afluente mici, reţinerea totala a viiturilor are loc la valori a
considerabil mai mici.

Exprimarea variabilităţii parametrilor de intrare in calculele de

Atenuare

Date le de intrare in calculele de atenuare sunt:

1. curba capacităhi lacului V = fl(N);
2. cheia deversorului D = fp(h):
3. hidrograful unitar al debitului afluent AJA,„ = („(();
4. valoarea debitului maxim afluent
5. valoarea nivelului iniţial al apei 1n lac la apariţia viiturii, exprimată adancimea apei sub
creasta deversorolui. A

- Pentru cinci bazine hidrografice cu suprafaţă de pănă la 1000 Km2 (Sebeş in zona barajului Oaşa,
Drăgan, Someş in zona barajului Fântănele, Lotru in amonte Voineasa şi Răul Mare in zona
barajului Gura Apelor) au fost analizate phmele debite maxime din fiecare din cei 56 - 59 ani de
observaţe hidrometrice. Reperfizatre lor pe luni şi calculul frecvenţelor relative pe acestea, permite
adoptarea lorre!Probabilităţi de realizare in viitor ale aceluiaşi fenomen. Pentru fiecare lac (rău),
deci in fiecare din cele 12 luni (notate cu indicele j=1, 2 ... 12, unde j = 1 coresptincle" lunii
ianuarie) o valoare p, a probabilităţii ca debitul maxim anual (sau alt debit foărte mare) să apară in
luna j.
 Nivelul apei, exprimat de a, este de asemenea o variabilă aleatoare. variabilitate se datoreaza in
principal diferenţelor intre debitul afluent curent consumat pentru folosinţele amenajării (producţia
de energie, alimentări cu aPa. irigaţii etc.) in cursul unui an oarecare.

- Pentru prelucrarea statistică a şirului de valori a este evident necesară o discretizare a ftmpului in
intervale. Dispunănd de seria nivelurilor medii zilnice pe o pehoadă foarte lungă de ani, prelucrarea
stabstica poate fi făcută pentru mai multe lungimi de intervale. Soluţia trebuie să fie cea care oferă
precizie suficientă cu un volum căt mai mic de calcule.
- Analiza valorilor medii şi dispersiilor pe intervale de 10 zile. 1 lună şi 2 luni' cu prelucrarea
valorilor medii zilnice şi respectiv a valorilor medii pe interval in rieca re an de observajii au
condus la concluzia că este absolut satisfăcător dar şi stnct necesar să se prelucreze nivelurile medii
lunare, pentru care se objin coeficienji de variajie minimi.
- Formal au fost prelucrate mărimile reprezentănd adăncimea apei sub NNR măsurată in metrii,
separat in fiecare lună a anului. Valorile medii â şi abaterile pătratice a oblinute pentru fiecare lună
pe un şir de N ani pentru trei baraje (exemPle) sunt prezentate in fig. 4.4.
Determinarea debitelor defluente

In practica curenta se presupune ca sa cunosc datele de baza de tip determinist (curba capacitatii
lacului. cheia deversorului hidrograful unitar). In aceste conditii, debitul defluent D la care se
dimensioneaza evacuatorii de ape mari este rezultatul unui calcul clasic de atenuare in lac, pentru
un debit afluent maxim A si un nivel initial al apei in lac N (sau o adancime a apei sub NNR, a =
NNR.N). In realitate, atåt debitul afluent A cat adancimea initiala a apei si sunt variabile aleatoare.
care pot lua difente valori x. carora li se poate atribui o probabilitate de aparitie. respectiv de
nedepasire F(X) sau de depasire p=1-Fx.

Concluzii privind atenuarea cu nivel initial variabil aleatoriu :

- Pentru o evaluare corecta a efectelor atenuarii in acest caz este necesara definirea unor parametrii
caracteristici semnificativi pentru procesul de atenuare si anume:
s - cel mai semnificativ -indicator al lacului din punct de vedere al capacitatii de atenuare, egal cu
raportul intre acestuia la NNR (S) valoarea debitului maxim afluent cu asigurare 0.01% (PMF);

alfa zero- coeficientul de atenuare al viiturii in ipoteza nivelului initial al apei la NNR egal cu :

alfa - coeficientul de atenuare al viiturii in ipoteza nivelului initial al apei variabil aleatoriu egal cu
:
EVALUAREA PROBABILISTICA A SIGURANTEI EVACUATORILOR DE
APE MARI :

- Depasirea capacitatii proiectate a evacuatorilor de ape mari ai barajelor, urmata de deversarea peste
coronament, este de departe cel mai frecvent mod de cedare: peste 30% din cazuri pe plan mondial, din care
peste din cazuri se datoreaza functionarii defectuoase a echipamentelor hidromecanice (ICOLD,1995;
Cassidy J., 2000).
De aceea, analiza acestui mecanism de cedare prezinta o importanta deosebita, face obiectul unei lucrari
dedicate in mod special acestei probleme (lonescu St., 2009). Pe baza lucrärii citate s-a redactat acest
paragraf, care incearca sa realizeze 0 sinteza necesara familiarizarii cititorilor cu modul probabilist de
abordare al problemei. Problematica sigurantei evacuatorilor a mai fost prezentata in literatura de
specialitate, ilustrand evolutia in timp a conceptiilor propunerilor de rezolvare (lonescu St., 1982, 1982,
1992, 1998, Stematiu D., lonescu St., 1999, lonescu st., 2000, 2000, 2002)

Remarci finale
Metodologia propusa se bazeaza pe concepte unanim acceptate in tehnica (de exemplu la determinarea
caracteristicilor normate de calcul ale materialelor de constructie artificiale, in teoria fiabilitätii sigurantei, de
controlul calitatii produselor etc.).
Ipotezele adoptate sunt clare se realizeaza curent in practica. Aplicarea metodologiei este simplä comoda
pentru cea mai mare parte a cazurilor reale prezinta dificultati minime in cazuri speciale.
Aplicarea metodologiei permite o mai buna cunoastere a gradului real de siguranla al
constructiilor realizate din umpluturi si conduce la evitarea supradimensionsrii acestora datorata prudentei
necesare in cazul necunoasterii situatiei reale, cauzata de o tratare tehnica si matematicäainsuficienta a
datelor geotehnice primare.
Analiza proceselor de transformare a distributiilor primare ale caracteristicilor fizice mecanice in distributii
ale valorilor medii pe o suprafata oarecare prin umpluturile realizate in straturi, pune in evidenta necesitatea
respectarii in executie a unor reguli menite sa mareasca gradul real de siguranta. Mentinerea raportului
cantitativ intre materialele din surse diferite este esentiala; la intreruperea accidentala a exploatarii sursei Ml
(cu > $2 ), exploatarea sursei M2 trebuie sä fie intrerupta, fie continuata cu depunerea dirijata a materialului
(lonescu, 1978), fie corectata pin depunerea in stratul urmator cu preponderenta a materialului Ml . Aceleasi
proceduri trebuie urmate si daca intr-o sursa de material omogen sau neomogen apar in mod
neprevazut zone mari de material cu caracteristici medii mai slabe decat cele medii luate in considerare sau
cu grad de neomogenitate mai ridicat.

DEPISTAREA CAUZELOR UNOR FENOMENE DE FISURARE LA

BARAJUL DRAGAN PRIN METODE DE ANALIZÅ STATISTICA:

In anii 1979-1982. in cursul executiei lucrarilor de betonare, in corpul barajului arcuit Dragan au aparut doua
categorii de fisuri (lonescu si altii. 1986):
• Orizontale. pe rosturile de lucru dintre lamele (deschideri de rost);
• verticale, paralele cu paramentele in zona mediana a lamelelor.
Datele referitoare la numarul pozitia fisurilor din cele doua categorii Sunt prezentate in tabelul 4.8 figura
4.25.
Fisurile orizontale aveau adåncimi de m 'i deschidere variabilå Cu temperatura betonului, dar maximum O,
1-0.3 mm. Cele verticale aveau adåncimi care Afecteaza 1-5 lamele succesive si deshideri maxime de 1-1.5
mm Toate fisuriie au fost observate toamna (septembne.noiembrie)
Variabilitatea subpresiunilor :
In cazul barajului de la Portile de Fier l, fundat pe paragnaise biotice cu intercalatii granitice amfibolitice
foarte putin permeable. acceptarea urei distributii teoretice a subpresiuniior pe talpa de fundare duce la o
supraevaluare a acestora
- La evaluarea subpresiunilor s-a tinut seama de efectele drenante produse prin masurile constructive
uzuale, cat ii de betonul insusi mai permeabil decat roca de fundare. subpresiunilor, efectuat atat pentru
regimul permanent cat si pentru cel neperrnanent a fost facut prin rnetoda elementelor finite. Domeniul de
studiu la Est discretizat in elernente finite patrulatere) necunoscutele nodale fiind sarcinile hidraulice
respectiv presiunile nodale.
Inainte de determinarea curbei de densitate de probabilitate a subpresiunilor baza modelului matematic
descris s-au analizat efectele introduse de nivelurilor din cele doua biefuri asupra distributiei
subpresiunilor. in prima instanta urmarit efectu inertiei cu care se resimte asupra subpresiunilor variatia
nivelurilor si amonte si aval, admis o variatie brusca a nivelurilor de + 2 m in amonte de-7.
Variabilitatea coeficientului de frecare beton — roca :

Coeficientul de frecare beton-roca reprezinta parametrul care caracterizeaza rezistentele in cadrul

analizei sigurantei la alunecare.
Variabilitatea acestuia direct dependenta de conditiile de teren din amplasamentul barajului, a fost
caracterizata pe baza incercarilor in situ, preluate de la I.S,P.H. Bucuresti Limitand gama de valori
numai la cele aferente fundatiei unui aceluiasi plol s-au selectat dintr-un total de cateva sute de
valori un numar de 38 de valori de coeficienti de frecare, in limita 0,35. . .0,65, Din prelucrari
anterioare (Metaxa Vladut, 1969). recunoaste ca variabilitatea coeficientilor, de frecare este bine
reprezentata de distributii normale Gauss. In consecinta sirul de valori disponibile a fost prelucrat
statistic. rezultånd o medie de 0.49 si 0 abatere medie patratlca

Calculul probabilitatii de cedare :

Pararnetrii independenli implicati in analiza sigurantei la alunecare a barajuu sunt, dupa cum s-a
aratat, debitul afluent, subpresiunea coencientul de frecare beton -roca.
Variabilitatea acestora a fost caracterizatå in paragrafele anterioare procedand conform
metodologiei enuntate domeniile de existenta ale acestor parametri au fost impartite in intervale
astefel :
-pentru debite, 22 de intervale cu valori in domeniul 500.. .22.500 m'/s
- pentru subpresiuni 12 intervale cu valori in dorneniul 700.. .1300 tf/ml de plot;
- pentru coeficientii de frecare cinci intervale cu valori in domeniul 0.35„. .0,05.
 RISC NORMAT RISC ACCEPTAT
Consideratii generale
Dorinta oameniior si a omenirii, in general, de a trai in conditii de securitate siguranta este fireasca.
Din nefericire insa, notiunile de securitate ai siguranta Riscul este perceput complet diferit de
inginerii experimentati din domeniu, denumiti experti publicul larg, fara pregatire in domeniu.
Diferenta de perceptie este sintetizata in figura 6.7

Riscul normat
Riscul normat este riscul pe care il creeaza un baraj care este proiectat, executat si exploatat
respectandu-se toate prevederile legale referitoare la siguranta la de regimul amenajarii teritoriului
din aval fi la masurile post-avarie. Riscul normat rezultand din siguranta normata si din masurile
preventive de reducere a consecinintelor in caz de avarie sau rupere.

Siguranta normata este siguranta care rezulta din respectarea normelor

- studiile de teren si de laborator necesare pentru proiectare;
- definirea actiunilor a grupårilor de actiuni;
Definirea rezistentelor;
- calitatea executiei;
- intretinerea si exploatarea lucrårilor;
- urmärirea comportårii barajului;
- reparatiile curente capitale etc.
Stabilirea riscului acceptat, sau tolerabil, ca rata anuala a piederilor de vieti omenesti este o operatiune delicata,
Dificultatea provine din faptul ca acest risc.
 Bibliografie!

- SIGURANTA BARAJELOR SI MANAGEMENTUL RISCULUI

( DAN STEMATIU , STEFAN IONESCU, ALTAN ABDULAMIT)