INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ LA ADOLESCENŢI

Coordonator stiinţific ,
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dumitriu

Student ,
Colăcel Crina – Petronela

BACĂU 2013
 STRUCTURA TEMEI

1 .Fundamentarea teoretică
a . Delimitări conceptuale
b.Perspectiva de abordare
c.Modele şi teorii explicative
2.Partea de cercetare
a.Obiectivele cercetării aplicative
b.Ipotezele cercetării aplicative
c.Metodologia cercetării aplicative
d.Centralizarea şi prelucrarea artistică a datelor obţinute
e.Analiza şi interpretarea psihopedagogică a rezultatelor obţinute
f.Concluzie
3.Referinţe bibliografice

1. Fundamentarea teoretică

1.1 Delimitări conceptuale

„ Adolescenţa este vârsta minţii pătrunzătoare , a setei de cunoştinte , a căutărilor

permanente după adevăruri ale omenirii „ ( „ Adolescenţa” , Stefan Zisulescu)

Adolescenţa este descrisă ca o perioadă de trecere de la o etapă a vieţii la alta , plină de

transformări pe diferite planuri , perioada în care fiecare persoană îşi conturează
individualitatea şi încearcă să se descopere pe sine însuşi . Cu privire la această complexă
perioadă , exista numeroase opinii şi păreri , mai ales despre delimitarea cronologică a
adolescenţei .
Astfel , adolescenţa cuprinde două etape de o importanţă la fel de semnificativă :
preadolescenţa cuprinsă între 12 – 16 ani şi adolescenţa propriu-zisă cuprinsă între 15
– 19 ani . Adolescenţa se anunţă a fi o etapa mult mai calma şi mai liniştitoare decât
perioada preadolescenţei . Atenţia adolescentului este îndreptată către propria viaţă , este
mult mai atent la mediul social în care trăieşte şi încearcă să îşi afirme propria
personalitate .În aceasta perioadă a adolescenţei apar diferite modificări , nu numai de
ordin fizic şi social , ci şi la nivel mental . Prin urmare , rolul adolescenţei este acela de a-
l modifica pe individ pe toate planurile şi de a-l transforma din acel copil preocupat doar
de joacă într-o persoană capabilă de a se cunoaşte pe sine şi de a se integra într-o
societate , având mari şanse de reuşită profesională şi personală .

Termenul de „inteligenţă emoţională ” a fost formulat pentru prima dată într-o

teză de doctorat în Statele Unite ale Americii în anul 1985 . Acesta se referă la
capacitatea fiecarui individ de a-şi exprima şi controla cele mai importante stări ,
emoţii , sentimente , precum şi la abilitatea de a întelege şi interpreta sentimentele
celorlalte persoane din jurul lui. Adesea , conceptul de „inteligenţă emoţională ” (EQ)
este confundat cu cel de „inteligenţă intelectuală” (IQ) , însa aceste două tipuri de
inteligenţă exprimă acţiunea unor formaţiuni diverse ale creierului .Unele studii arată
faptul că inteligenţa emoţională a fost în atenţia cercetătorilor , formulându-se teorii
diferite pe care le voi menţiona.

1.2 Modele si teorii explicative

D. Goleman ( 1998) susţine faptul că inteligenţa emoţională poate fi modificată pe

parcursul vieţii : „spre deosebire de gradul de inteligenţă care rămâne acelaşi de-a lungul
vieţii sau de personalitatea care nu se modifică , competenţele bazate pe inteligenţă
emoţională sunt abilităţi învăţate .”
În ceea ce îi priveşte pe Mayer şi Salovey ( doi dintre teoreticienii conceptului ) ,
inteligenţa emoţională este definită drept „ abilitatea de a întelege emoţiile , presupunând
cunoaşterea emoţiilor şi reglarea lor astfel încât ele să poată contribui la dezvoltarea
intelectuală şi emoţională ” .
Inteligenţa emoţională este caracterizată prin următoarele trăsături :
-constiinţa de sine : este specifică persoanelor care îşi recunosc propriile emoţii şi
sentimente , sunt conştiente de acestea şi cel mai important nu se lasă conduse de
trăiri;este considerată “ piatra de temelie “
-autocontrolul : este specifică persoanelor raţionale care acţionează controlat şi nu se
lasă pradă emoţiilor , gândind de două ori înainte de a face un anumit lucru.
-empatia ( una dintre dimensiunile semnificative) este considerată de către S. Marcus
„ un fenomen psihic de retrăiri a stărilor , gândurilor şi acţiunilor celuilalt , dobândit prin
transpunerea psihologică a eului într-un model obiectiv de comportament uman ,
permiţând înţelegerea modului în care celălalt interpretează lumea ”. Dacă ne dăm seama
mai bine de emoţiile noastre atunci putem cu uşurinţă să îi întelegem pe alţii . Există
totuşi persoane care sunt lipsite de empatie , iar din această categorie fac parte
criminalii , răufăcătorii , violatorii şi cei care fac rau
-motivaţia : aceasta presupune întotdeauna o atitudine optimistă asupra vieţii , hrănită cu
iniţiativa luată asupra diferitelor aspecte ale acesteia .
-sociabilitatea : capacitatea de a-ţi exprima propriile sentimente altor persoane şi de a fi
interesaţi de receptarea emoţiilor persoanelor din jur.

În societatea actuală , una dintre cele mai semnificative calităţi ale omului este felul în
care acesta reuşeşte să îşi exprime sentimentele .Fiecare emoţie are la bază un impuls de a
acţiona , iar persoana care ştie să stăpânească acest impuls are o inteligenţă emoţională
bine dezvoltată.

2. Partea de cercetare

2.1 Obiectivul cercetării

Obiectivul acestei cercetări este realizarea unui studiu care să demonstreze modul în care
adolescenţii pot să îsi dezvolte inteligenţa emoţională prin capacitatea de a se întelege
pe ei înşişi , dar şi capacitatea de a-i întelege pe cei din jur şi de a interactiona cu aceştia .

2.2 Ipotezele cercetării aplicative

1 . Cu cât nivelul inteligenţei intelectuale a unui adolescent este mai mare cu atât nivelul
inteligenţei emoţionale a acestuia este mai ridicat .
2. Dacă adolescenţii au un nivel emoţional ridicat atunci integrarea lor în societate este
mai facilă decât a celor cu un nivel emoţional scăzut .

2.3 Metodologia cercetării aplicative

În ceea ce priveşte culegerea datelor în această cercetare am utilizat tehnica

chestionarului , iar ca instrument Testul de inteligenţă emoţională adaptat de Mihaela
Roco şi Daniel Goleman pentru a măsura inteligenţa emoţională .
Eşantionul pe care l-am ales a fost format dintr-un grup de 20 de subiecţi , elevi de la
Colegiul Tehnic "Dimitrie Ghika " , Comăneşti , subiecţii având vârsta cuprinsă între 15
şi 16 ani . Nu am aplicat niciun criteriu de selecţie a subiecţilor , ci la rubrica privind
informaţii despre subiect ( nume , vârstă , clasă ) am adăugat o coloană în plus care viza
media de admitere a acestora .
Menţionez ca am adăugat aceast lucru pentru a infirma sau confirma ipoteza potrivit
căreia inteligenţa emoţională este determinată de inteligenţa intelectuală . Înainte de a
începe cercetarea propriu-zisă am solicitat acordul fiecărui subiect.

2.4 Centralizarea şi prelucrarea artistică a datelor obţinute

Testul adaptat constă în 10 întrebări şi imagineaza anumite situaţii în care o persoană

poate fi .Pentru fiecare întrebare există patru variante de raspuns , iar prin adunarea
punctelor s-a ilustrat nivelul inteligenţei emoţionale a fiecăruia dintre subiecţi .
 COTAREA TESTULUI

  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a. 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0

b. 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p

c. 20p 0 0 20p 0 5p 0 0 0 0

d. 0 0 0 0 20p 20p 0 0 20p 0

 Până la 100p – punctaj sub medie

 100p-125p – punctaj mediu
 125p-175p – punctaj peste medie
 200p – excepţional.

În urma efectuării acestei cercetări am obţinut rezultatele sintetizate în tabelul următor .

Inteligenţa emotională Număr elevi Media de

admitere ( media
aritmetica)
EQ exceptional 4 persoane 8,17
EQ peste medie 5 persoane 7,93
EQ mediu 8 persoane 7, 02
EQ sub medie 3 persoane 8,89
2.5 Analiza şi interpretarea psihopedagogică si rezultatelor obţinute

Pe baza acestor date prima mea ipoteza conform căreia inteligenţa emoţională este
influenţată de cea intelectuală este infirmată . După cum am văzut în acest tabel ,o
persoană care are un IQ redus poate întotdeauna avea un EQ ridicat şi invers .Nu există o
legatură directă între inteligenţa emoţională şi cea intelectuală.
Iar în ceea ce priveşte cea de-a doua ipoteză aceasta este confirmată , inteligenţa
emotională având un rol uriaş în integrarea în societate , în special a adolescenţilor care zi
de zi se confruntă cu această problemă . Aceştia trebuie să relaţioneze atât cu familia , cu
prietenii , cu colegii şi în special cu ei înşişi . Astfel se ilustrează şi rolul important al
familiei asupra adolescentului , aceasta fiind prima instituţie socializatoare , care pe langă
funcţiile economică , protectoare , educativă şi biologică are şi o funcţie de socializarea şi
adaptare la societate.

2.6 Concluzii
1 . Când vine vorba de succes în viaţă , inteligenţa emoţională contează la fel de mult ca
şi cea intelectuală , deoarece cea dintâi se bazează pe relaţiile interpersonale , pe modul
de a colabora cu ceilalţi , pe sănătatea fizică şi mentală , pe modul în care îţi stapâneşti
emoţiile în diferite cazuri etc.
2 . Persoanelor cu un EQ mediu sau peste medie le este mai uşor să se integreze în
societate , să discute liber şi să facă faţă problemelor , spre deosebire de persoanele
extrem de introvertite , lipsite de orice fel de inteligenţă emoţională , cunoscute sub
numele de “ alexitimici “.

3 . Referinte bibliografice

1. "Psihopedagogie " , Gheorghe Dumitriu , Editura Alma Mater Bacau , 2012

2."Adolescentul - acest necunoscut " , Jean Rousselet
3. "Creativitate si inteligenta emotionala " , Mihaela Roco , 2001
4."Inteligenta emotionala , cheia reusitei în viata" , Daniel Goleman , 2008
5."Adolescenta: personalitate si limbaj ", Ursula Schiopu , Emil Verza , 1989
6."Inteligenta emotionala " , Daniel Goleman
7."Emotii distructive" ,Daniel Goleman
8."Dezvoltarea inteligentei emotionale" ,Rob Yeung
9. "Creierul si inteligenta emotionala" ,Richard Davidson