TURISMUL DE SĂNĂTATE(MEDICAL)

AUTORTIMOFTI TATIANA

COORDONATORSLUSARIUC GABRIELA

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

 Turismul de sănătate(medical)

Definire

Componentă esenţială a activităţii turistice de ansamblu, turismul de sănătate defineşte

practica de a călători într-o altă ţară în scopuri terapeutice. Conceptul face referire la toate
facilităţile oferite turiştilor în scopul îmbunătăţirii stării lor de sănătate sau obţinerii de beneficii
vizând starea fizică şi psihică generală. 1Turismul de sănătate este o formă specifică a turismului
de odihnă care a luat o amploare mare nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite
îmbolnăviri, cât, mai ales, creşterii surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii
moderne. Din această cauză, el este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru
proprietăţile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nămoluri, situate într-un climat
de cruţare.

Scurt tratat de istorie a turismului medical

Conceptul de turism medical este unul nou. Însă prima instantă a turismului medical datează
de mii de ani in urmă,cînd pelerinii greci din toate colțurile mediteraneene au călătorit in Golful
Saronic numit Epidauria(Grecia).Acest teritoriu a fost sanctuarul zeului vindecării Asklepios.
Pelerinii petreceau uneori nopţi întregi la templu, sperând că zeul Asclepios le-ar dezvălui în vis un
diagnostic al bolii sau un tratament. Epidauria a devenit prima destinație de călătorie pentru
turismul medical.

Mai târziu, în secolele XVI-XVII, centrele SPA (Sanitas per aquam-sănătate prin apă) au
devenit locurile cele mai căutate de ”clasa superioară”, sperând ca aceste ape binefăcătoare să le
vindece bolile obişnuite pentru acea perioadă precum reumatismul, sifilisul, gonoreea, orbirea sau
paralizia. În secolele XVIII-XIX foarte mulţi americani şi europeni mergeau în grupuri la sanatorii,
uneori în locuri îndepărtate, cu speranţa că se vor vindeca de boli precum tuberculoză, gută, bronşită
sau boli de ficat. În schimb, deplasările cu scopul de a primi tratamente precum operaţii dentare,
cosmetice sau alte proceduri complexe asemănătoare, sunt un fenomen relativ nou, care a început
doar prin anii ’80. Aceste călătorii au început să devină obişnuite în ziua de azi, pe măsură ce

pacienţii caută îngrijiri medicale mai accesibile ca preţ sau alte opţiuni de îngrijire medicală decât
cele oferite în ţările din care provin. 2
1
FORUMUL NAŢIONAL PENTRU TURISMUL DE SĂNĂTATE ,noiembrie 2011
2
Paula Calistru ,Turismul medical este una dintre cele mai dinamice activităţi, cu creşteri de 20%
pe an ,20 martie 2013, : adev.ro/mjym0z
 Factorii care au dus la creșterea popularității călătoriilor medicale includ:

 costul ridicat de ocrotire a sănătații;

 timpul îndelungat de așteptare pentru anumite proceduri;
 facilitarea si accesibilitatea călătoriilor internaționale;
 imbunătățirea tehnologiei,precum și standardelor de îngrijire în multe țări.

PUNCTE FORTE

 turismul de sănătate promovează dreptul pacientului de a alege;

 facilitează accesul clienţilor către unele tratamente de care nu pot dispune în ţara de origine;
 reduce timpul petrecut de un pacient în aşteptarea tratamentului de care are nevoie
 creşte competitivitatea la nivel global şi forţează unităţile medicale care practică preţuri
exorbitante să le reducă
 contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţărilor cu o economie slab dezvoltată.

PUNCTE SLABE

 dificultatea pe care o întâmpină turiştii în alegerea medicilor competenţi şi a spitalelor

moderne din multitudinea de unităţi medicale existente global;
 riscurile legate de apariţia unor complicaţii dacă pacientul călătoreşte în perioada
postoperatorie, fără a fi pe deplin recuperat.3
Turismul medical este o activitate în plină expansiune în lume, printre atracțiile
acestei industrii numarându-se îngrijirile stomatologice mai ieftine în țarile Europei de Est,
implanturile capilare facute în Turcia sau India, dar și chirurgia estetică.
Ca urmare a mondializării medicinei, sute de mii de persoane călătoresc pentru a
beneficia de îngrijirile medicale mai ieftine din altă țară sau de serviciile pe care nu le au în țara
de origine. Numeroși sunt și cei care s-au săturat să aștepte mult în țara de origine pentru o
operație, astfel că merg în alt stat pentru a fi programați mai repede pentru respectiva procedură
medicală, de exemplu din Marea Britanie în Franța .Ei pot plăti cu peste 70% mai putin decât în
țara lor pentru operațiile la genunchi sau de cataractă.Ofertele sunt tot mai numeroase:
liposuctie, spa si plajă în Tunisia, chirurgie și safari în Africa de Sud, turism cultural și
implanturi dentare în Ungaria.4

3
FORUMUL NAŢIONAL PENTRU TURISMUL DE SĂNĂTATE ,noiembrie 2011
4
Turismul medical, o activitate in plina expansiune, 21 August 2010, http://www.business24.ro/
 De-a lungul timpului, tot mai multe de persoane din România se tratateaza în spitalele și
clinicile din Turcia.
 Turismul de sănătate cuprinde 5 mari categorii în Turcia:
 turism medical;
 SPA(sănătate prin apă) și Wellness(sănătate);
 turism balnear;
 un stil de viață sănătos;
 turism de sănătate după pensionare.
 Există o mulțime de specializări de la oncologie, transplanturi, până la
operații oftalmologice sau stomatologie;
 18 orașe din Turcia primesc turiști pentru această formă de turism, primele două
fiind Istanbul și Antalya;
 2000 de spitale și clinici private cu aprox. 100.000 paturi;
 700 de complexuri termale cu 60.000 paturi;
 296 de resort-uri de 5* pentru SPA și Wellness cu o capacitate de 100.000
persoane;
 Principalele țări din care vin turiștii în Turcia pentru turism de sănătate după
pensionare: Germania, Olanda, Norvegia, Marea Britanie, Rusia, Suedia, Azerbaidjan, Danemarca,
Ucraina;
 Număr de pacienți sosiți în Turcia din 144 de țări pentru diverse tratamente:
 700

600

500

400

300

200

100

0
2010 2012 2013
Mii pacienți
2010 – 487.000
2012 – 617.000
2013 – 656.000
Avantajele Turciei:
 tarife accesibile, capacitate mare în spitalele private și centrele medicale SPA, poziționare
geografică avantajoasă;
 Turcia a investit în ultimii 90 de ani în resursele umane;Guvernul și sectorul privat au
investit mai mult de 30 miliarde USD pentru industria sănătății în ultimii 10 ani;
 toate spitalele sunt acreditate de Ministerul Sănătății din Turcia;
 se investește mult în promovarea turismului de sănătate;
 compania aeriană națională, Turkish Airlines, oferă avantaje și reduceri turiștilor ce
călătoresc în scop medical si dovedesc acest lucru
 specialiștii din Turcia participă an de an la 12 evenimente globale despre turismul medical;
 de asemenea, se organizează 35-40 de evenimente regionale și workshop-uri și tururi de
familiarizare pentru doctori și presă;
 în ultimii 7 ani Turcia a organizat 350 de evenimente și workshop-uri în 94 de țări.
Turismul medical la nivel global reprezintă o întreagă industrie. Spre exemplu,  în India
ajunge la 1 miliard de euro. Pe de altă parte, Thailanda are costuri medicale de cinci ori mai mici ca
SUA, iar Malaysia a extins viza pentru pacienţii străini de la o lună la şase luni.
 Potențialul turismului de sănătate la nivel global:
Mld.USD
 500

450

400

350

300

250

200

150

100

50

0
2009 2010 2012

2009 – 350 miliarde USD

2010 – 400 miliarde USD
2012 – 448 miliarde USD5
Care sunt tendinţele în România?
Turismul de sănătate oferă noi perspective de dezvoltare,turistică, economică şi socială a
României, prin valorificarea complexă a resurselor naturale şi antropice.Piața serviciilor de turism
medical este în creștere și își va menține ritmul de creștere și în următorii ani, atâta timp cât tarifele
serviciilor medicale practicate în România se vor menține la un nivel mai scăzut decât în alte țări.
Străinii plătesc cu aproximativ 40 % mai puțin decât ar plăti în țara de origine pentru acest tip de
servicii, iar în aceste tarife intră, desigur, cazarea și transferul de la aeroport la hotel și clinică.

Au fost inaugurate centre medicale specializate și ultraspecializate în ortopedie, chirurgie

cardiovasculară, neurochirurgie, oncologie, radioterapie, fertilizare în vitro și oftalmologie.

60.000 de turiști străini vizitează anual România pentru tratamente medicale care au costuri
mult mai scăzute ca în Occident.

Spre comparație
O operație de by-pass cardiac poate costa

În Marea
În România În Polonia5 Britanie
300 euro
4 100 euro 10 300 euro

5
Saitul cu Turcia
Un implant dentar poate costa

În Polonia și Marea Britanie

de doua ori mai mult

În România
1000 euro
500 euro

Din cei aproximativ doua milioane de turiști care vizitează România anual, circa 2-3% vin
pentru servicile medicale. Majoritatea vin pentru chirugia estetică și plastică, turism dentar și pentru
serviciile anumitor clinici oftalmologice. Însa acestea sunt doar câteva dintre specialitățile cu un
potențial foarte mare de creștere,turismul medical este cel mai dinamic sector de călătorii la nivel
global, cu o rată de creștere estimată la 30% anual,astfel,România poate să ajungă la 500 de
milioane de euro, pâna în 2015.6

De asemenea, turiștii străini aleg România ca destinație medicală și datorita timpului mai
scurt de așteptare. Spre exemplu, pentru o simplă programare pentru un RMN(rezonantă magnetică
nucleară,o tehnică de vizualizare a organelor interne) un pacient trebuie să aștepte 2-3 luni în Marea
Britanie.

Cu toate acestea, cei din sistem spun că turismul medical din România este prea puţin
dezvoltat,potenţialul, însă, este foarte mare.Autoritațile spun că 70% din turismul medical îl
reprezintă turismul balnear, restul fiind tratamentele stomatologice, chirurgie estetică,tratamentele
împotriva îmbătrânirii ș.a.7
Potențialul balnear al României
Factori naturali de cură:
-1/3 din izvoarele minerale și termale ale Europei se află în România
-Gaze terapeutice (mofete) – unice în Europa

6
http://www.business24.ro/

7
http://www.business24.ro/
 -Nămoluri terapeutice de diferite origini
-Bioclimatul sedativ și tonifiant (inclusiv cel din saline)
-Apa salină a Mării Negre
-Plaja marină și aeroionizarea.
Stațiuni Balneare
-100 de stațiuni balneare, din care:
- 40 de stațiuni de nivel național și 60 de interes regional sau local
- 25 de stațiuni recunoscute pe plan internațional
- Cele mai cunoscute :
Băile Felix, Băile Herculane, Ocna Sibiului,Vatra Dornei, Govora, Slanic
Moldova, Buzias ,Slanic Prahova,Băile Olănești,Calimănești-Căciulata.
Capacitați hoteliere:
-40.000 locuri cazare în toată țara, la care se adaugă cca 10.000 locuri pe litoral
-Forța de muncă ocupată în turismul balnear: cca 10.000 locuri de muncă, inclusiv
personalul medical din bazele de tratament
-Sosiri turiști în stațiunile balneare: cca 700 – 800 mii anual din care, cca 10% turiști străini
(Germania, Israel, Belgia,Franța,Italia,Norvegia,Suedia, etc)
-Durata medie a sejurului în stațiuni balneare: 6-13 zile (cel mai ridicat indice în turism,
comparativ cu 2-5 zile pentru celelalte forme de turism)
-Cifra de afaceri cumulată pentru societățile membre ale OPTBR(Organizația Patronală a
Turismului Balnear din România)peste 100 milioane Euro/an.8
Puncte forte a turismului balnear în România:
 existenţa şi posibilitatea valorificării izvoarelor minerale naturale, în majoritatea staţiunilor,
pentru tratamentul diverselor boli, dar şi pentru dezvoltarea turismului de wellness;
 calitatea învăţământului superior medical şi a pregătirii medicilor români;
 menţinerea profilului tradiţional în majoritatea staţiunilor balneare de interes internaţional;
 posibilitatea combinării turismului balnear cu mai multe forme de turism (turismul cultural,
religios, rural etc.) în majoritatea staţiunilor balneare.
Puncte slabe a turismului balnear în România:

8
România Balneară
  inexistenţa informaţiilor relevante cu privire la unii indicatori calitativi, cum sunt gradul de
revenire/fidelizare, tipul psihosocial al turistului etc., pentru a putea fi transformate în date
secundare necesare diverselor studii de piaţă;
 dependenţa totală faţă de subvenţiile de stat (prin intermediul emiterii biletelor de tratament,
şi doar pentru anumite boli, coroborată cu mentalitatea greşită a turoperatorilor/agenţiilor de
turism româneşti cu privire la „adresabilitatea turismului balnear/medical” şi cu lipsa de
interes şi acţiune a acestora în satisfacerea consumatorilor interni de astfel de servicii);
 gradul redus de confort al spaţiilor de cazare existente, majoritatea fiind de una-două stele,
sau chiar neclasificate, care nu îndeplinesc standardele acceptabile pentru secolul al XXI-
lea;
 gradul ridicat de degradare a infrastructurii turistice (uzura fizică şi morală a structurilor de
primire şi alimentaţie), dar şi specifice din staţiunile balneare (uzura fizică şi morală a
echipamentelor de tratament);
 privatizări nereuşite care au generat neînţelegeri în cadrul fostelor întreprinderi de turism
balnear, paralel cu un management necorespunzător, ce a generat degradarea şi uneori
închiderea unor structuri de primire şi baze de tratament reprezentative;
 lipsa unor produse de calitate, cu servicii de tratament şi cazare diferenţiată pe categorii de
confort, respectiv pentru cât mai multe segmente de piaţă;
 dezvoltarea insuficientă sau inexistenţa activităţilor de agrement şi divertisment în
majoritatea staţiunilor balneare;
 implicare redusă sau inexistentă a comunităţilor locale în dezvoltarea staţiunilor balneare; 9
Actul medical de calitate devine tot mai important în viaţa comunităţilor, influenţând nu
doar sănătatea membrilor săi, ci însăşi calitatea vieţii în ansamblul său.
În România se organizează de acum 4 ani un eveniment important în evoluția și dezvoltarea
turismului de sănătate,acest eveniment este Forumul Internațional pentru Turismul de Sănătate.

Prima ediție a avut loc la data de 18-20 noiembrie 2011,la Iași.La eveniment au participat
cca. 250 persoane.Forumul National pentru Turismul de Sănătate a avut ca obiectivecrearea unei
platforme de comunicare și mediere între profesioniștii din sectorul serviciilor turistice și de
sănătatestimularea parteneriatului public – privat în dezvoltarea turismului de sănătateelaborarea şi
crearea cadrului de implementare a strategiilor de marketing pentru această forma de
turismintegrarea turismului de sănătate românesc în circuitele specifice de la nivel European şi
9
Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 2(579), pp. 124-137
internaţionalidentificarea principalelor resurse specifice acestei forme de turism pe teritoriul
Romaniei şi integrarea acestora într-un sistem coerent de dezvoltare şi promovare a turismului de
sănătate românesc.10

A doua ediție a fost organizată la data de 25-27 ianuarie 2013 la Iași.Având în vedere
impactul înregistrat de prima ediție a Forumului Național pentru Turismul de Sănătate și a
interesului demonstrat de reprezentanții sectorului turistic și al celui sanitar pentru dezvoltarea
acestei forme de turism în vederea promovării și comercializării unei oferte coerente la nivel
internațional,prin cea de-a doua ediție s-a propus acordarea unei atenții deosebite dezvoltării
turismului medical.Liberalizarea sistemului de asigurări de sănătate,fluxul internațional de
pacienți,dar și principalele strategii de marketing al turismului de sănătate a fost câteva teme
abordate în cadrul acestei ediții.11

Târgu Mureș a fost gazda celei de-a treia ediții a Forumului Internațional pentru Turismul de
Sănătate, în perioada 8-10 noiembrie 2013.Printre prioritățile de interveție identificate în timpul
dezbaterilor se numără: creșterea accesibilitații populației la serviciile de sănătate acordate în cadrul
stațiunilor; îmbunătățirea calității și siguranței actului medical sau dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii turismului de sănătate. 
La eveniment au participat specialiști din turism, sănătate, parlamentari, dar și medici de familie și
reprezentanți ai Ministerului Sănătății sau Colegiului Medicilor din România.Participanții la
eveniment au concluzionat, printre altele, că este nevoie de o strategie intersectorială pentru
dezvoltarea turismului de sănătate, la care să concure autoritațile publice, comunitățile locale,
mediul academic si cel privat. 12

În cadrul, ediției a patra a Formului Internațional pentru Turismul de Sănătate sa propus

facilizarea contactul specialiștilor din domeniul turismului medical și managerilor de companii de
asigurări din Europa, cu nivelul înalt al condițiilor oferite de clinicile din România și cu serviciile
foarte bune oferite de acestea la prețuri cu pâna la 50% mai mici decât in Europa de Vest. Astfel
evenimentul desfășurat în perioada 21 – 23 martie 2014 la București a reunit reprezentanți ai celor
mai importante companii de asigurări din Europa, dar și reprezentanți ai unitaților medicale din
România invitați să își prezinte oferta de servicii medicale în cadrul forumului. Construirea
credibilitații și reputației destinației de turism medical România a constituit punctul central al
dezbaterilor din cadrul evenimentului, accentuându-se importanța calității în serviciile medicale din

10
FORUMUL NAȚIONAL PENTRU TURISMUL DE SĂNĂTATE noiembrie 2011
11
www.turismuldesanatate.ro/
12
www.paginamedicala.ro/
România, necesitatea demarării unor acțiuni de promovare comune precum și soluționarea
aspectelor privind siguranța pacientului și răspunderea civilă în cazul actului medical.13

Turismul Medical este o modalitate foarte buna de a efectua un set de analize complet si
profesionist, intr-o clinică din afara țării, vizitând în același timp atracțiile turistice ale zonei.Nevoia
românilor de servicii medicale de calitate deschide o nouă oportunitate agențiilor de turism.Astfel în
România există deja companii care oferă pachete de servicii în domeniul medical.

Seytour este prima companie din România specializată în turism medical care
îmbunătățește vieți prin intermedierea de servicii medicale,dentare și chirurgie plastică în clinici și
spitale cu renume pe plan mondial.
Sospitas este o companie de turism medical ce își ajută GRATUIT clienții să găsească cele
mai bune soluții de tratament medical în țară sau în străinătate fără a întâmpina apăsătoarele
probleme legate de birocrație.
Asociația Română de Turism Medical este prima asociație non-profit de turism medical
ce promovează acest concept atât la nivel național, cât și internațional, și care încearcă să includă
România în rândul țărilor cu tradiție în turismul medical.

13
www.turismuldesanatate.ro/
 Bibliografie

1. Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 2(579), pp. 124-137

2. FORUMUL NAŢIONAL PENTRU TURISMUL DE SĂNĂTATE ,noiembrie 2011

3. Paula Calistru ,Turismul medical este una dintre cele mai dinamice activităţi, cu creşteri de 20%
pe an ,20 martie 2013, : adev.ro/mjym0z

4. Turismul medical, o activitate in plina expansiune, 21 August 2010, http://www.business24.ro/

5. www.paginamedicala.ro/

6. http://www.business24.ro/

7. România Balneară

8.http://www.turismuldesanatate.ro/

9.http://www.infotravelromania.ro/

10. http://www.turism-medical.eu