Psihologia creativității și a talentelor

Proiect de consiliere
psihologică
Proiect de consiliere psihologică într-un caz ipotetic (sau real) de persoană cu potențiale
aptitudinale înalte.

1. Descrierea cazului ipotetic;

o Ștefan este un băiețel de aproape 7 ani, la care părinții au observat o plăcere
deosebită pentru activitățile matematice și șah. La acestea se adaugă atenția
deosebită pentru detaliu și îndemânarea pentru activități practice.
2. Anamneza (ipotetică);
o Până la vârsta de aproape 7 ani, Ștefan a frecventat grădinița timp de 4 ani,
perioadă în care și-a dezvoltat cunoștințele și abilitățile specifice vârstei. La
acest moment este în clasa pregătitoare și observațiile cu privire la matematică
se confirmă. Părinții au observat că pe baza jocurilor pe care le cunoaște,
Ștefan inventează propriile jocuri cu reguli. Este interesat de modul în care
se construiesc lucrurile, motiv pentru care vizionează frecvent canalul TV
Discovery. Este de asemenea preocupat de propriile experimente cu lucruri
sau substanțe la care are acces în casă.
În general, Ștefan este un copil dinamic, însă în momentul în care identifică
subiecte de interes din zona matematică, șah sau explorarea mediului
înconjurător, devine foarte atent și concentrat asupra a ceea ce are de făcut.
La matematică este mai mult fascinat de rezolvarea problemelor decât de
operația simplă de adunare sau de scădere, de exemplu, îl încântă mai mult să
îi expui operația de adunare 4+5 sub forma, dacă Ștefan are 4 mere și a mai
primit 5 mere de la bunica lui, câte mere are acuma Ștefan? Dar dacă îi dă un
măr mamei și două mere tatălui, cu câte mare a mai rămas Ștefan? I se pare
foarte interesant și solicită în continuare noi provocări. Deși este abia în clasa
pregătitoare Ștefan rezolvă subiectele din Gazeta Matematică Junior atât din
culegere cât și din revista lunară.
La șah stă concentrat aproape 2 ore ceea ce este aproape imposibil la alte
activități la care își pierde interesul destul de repede, fie că a înțeles repede și a
experimentat, fie că subiectul nu îl interesează în mod deosebit.
Referitor la explorarea mediului sau a vizionării de documentare despre
modul în care se construiesc anumite lucruri / dispozitive, își creează
propriile prototipuri, scripeți, le înșiră în toată casă și le testează. Este
fascinat o perioadă de un anumit lucru apoi își găsește alt subiect de testat.
 General vorbind, Ștefan este foarte practic și acest lucru se vede în activitatea
lui zilnică și în subiectele de interes.
În familie, ambii părinți au înclinații în special către matematică și economie.
Atenția către detaliu, pe baza propriei autoevaluări realizată de mamă s-a
conturat cel mai bine în cadrul expertizei în domeniul finanțărilor
nerambursabile (managementul de proiect), iar în cazul autoevaluării din
partea tatălui, atenția la detaliu s-a perfecționat datorită pescuitului (hobby).
Părinții consideră că există elemente pentru care să realizeze această evaluare a
lui Ștefan, pentru a identifica dacă este vorba de o performanță peste medie sau
dacă este vorba de talent în acest domeniu. În ambele cazuri, este important să
cunoască ce pot face pentru dezvoltarea lui Ștefan în perioada următoare.
3. Strategia, metodele și instrumentele de identificare și psihodiagnoză a
potențialului de talent;
o Pe baza ghidurilor pentru nominalizarea copiilor cu aptitudini înalte, se
impune o discuție:
 cu fiecare părinte în parte;
 cu pedagogii de la clasă: învățătoare, profesoara de engleză, de religie
și de sport;
o Dacă se impune, se poate utiliza și Ghidul de nominalizare după "teoria
comportamentului emoțional la supradotați" a lui Kasimer Dabrowski
pentru evaluarea psiho motricității, senzualității, intelectului, imaginației și a
emoționalității.
o În perioada de identificare a talentului observația poate fi utilizată având ca
scop:
 de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, acțiuni, norme
și valori;
 de a descrie copilul și contactul acestuia cu ceilalți;
 de a contextualiza evenimentele observate pentru a le înțelege corect;
 de a vedea evenimentele interconectate;
 de a oferi un design de studiu care să permită o investigare deschisă.
o Probe psihologice identificate pentru a fi aplicate în cazul lui Ștefan sunt:
 Testul de inteligență Wechsler 6-17 ani (WISC) pentru identificarea
IQ general, IQ verbal și IQ performanță, precum și vârsta
cronologică/vârsta mentală.
  Matricele progresive Raven pentru proba de inteligență non-verbală,
varianta color pentru copii 4,9-11 ani.
 American School Intelligence Test pentru testarea analogiilor
aritmetice, vocabular, analogii nonverbale, ingeniozitate aritmetică și
verbală, sinonime și antonime. Acest test se poate aplica de la grădiniță
până la 12 ani, motiv pentru care consider că este util și în cazul lui
Ștefan.
 Testul de creativitate TTCT (Torrance Tests Of Creative Thinking)
verbal și figural reprezintă o probă potrivită deoarece măsoară fluența,
flexibilitatea, originalitatea și gradul de elaborare a gândirii creative. În
completarea acestuia se mai poate administra și testul pentru gândirea
creativă TCT-DP pentru finalizarea unui desen incomplet.
 Kognitiver Fahigkeitstest în vederea diferențierii și individualizării
programului educațional în școală în strânsă legătură cu nevoile
copilului.
 Slosson Intelligence Test poate fi administrat inițial de pedagog,
deoarece acest test nu necesită o specializare în psihodiagnoza
inteligenței. Acest test se poate folosi în etapa de screening.
 SRA Achivement Series are în vedere abilitățile la matematică,
abilități verbale, în literatură, științe ale naturii, științe sociale și se va
utiliza forma adecvată categoriei de vârstă.
 Teste de creativitate pentru copii pentru testarea gândirii divergente.
4. Rezultatele ipotetice obținute prin aplicarea acestor metode și instrumente;
 La Testul de inteligență Wechsler 6-17 ani (WISC), Ștefan a obținut
132, ceea ce înseamnă "deosebit de inteligent".
 De asemenea, rezultatul a fost confirmat si de rezultatele obținute la:
 Matricele progresive Raven;
 Testul American School Intelligence;
 Testul de creativitate TTCT verbal și figural;
 Kognitiver Fahigkeitstest;
 Slosson Intelligence Test;
 SRA Achivement Series;
 o Rezultatele testelor confirmă rezultate deosebite, ceea ce implică un plan de
consiliere pentru familie și un plan de intervenție psihopedagogică pentru
dezvoltarea corespunzătoare a lui Ștefan atât în plan școlar cât și extrașcolar.
o Pe baza rezultatelor obținute la teste se impune o discuție cu învățătoarea,
astfel încât, în primă etapă, să putem identifica dacă:
 mai sunt și alți copii în clasă care are avea nevoie de un curriculum
diferit astfel încât să putem forma grupe omogene de lucru în cadrul
clasei astfel încât să nu fie separat de copiii de aceeași vârstă;
 are disponibilitatea și pregătirea necesară de lucru cu acești copii;
 există o dotare corespunzătoare în cadrul școlii;
 există sprijinul din partea conducerii pentru organizarea în grupuri
omogene pentru acești copii;
 există sprijinul și susținerea celorlalți părinți;
o Se va avea în vedere evoluția în următorul an pentru a decide dacă se impune
sau nu accelerarea studiilor (nu cunosc să existe în Iași școli care să realizeze
accelerarea studiilor în forma de sărire sau întrepătrunderea claselor sau
progres continuu prin forme de curriculum îmbogățit)
sau
o completarea cu activități informale, cum ar fi:
 realizarea de fișe de lucru suplimentare după ce a parcurs materia de
bază;
 participarea la ateliere sau workshop-uri tematice;
 participarea la proiecte în echipă;
 participarea la activități extrașcolare în domeniile în care Ștefan
manifestă interes (concursuri matematice, șah, etc);
 continuarea participării la clubul de șah;
 participarea pe parcursul vacanțelor la tabere cu specific: matematică,
științe ale naturii, șah etc.
5. Planul de consiliere psihologică, planul de intervenție psihopedagogică
/curriculară.
o După discuțiile inițiale cu părinții, am constatat că există deschidere mare din
partea familiei pentru implementarea unui plan de acțiune care să îi permită lui
Ștefan să se dezvolte în ariile de interes pentru el.
o De asemenea, învățătoarea (care deși nu este specializată în lucrul cu copii
talentați) are disponibilitatea de a lucra pe grupe împreună cu Ștefan și cu
ceilalți copii, până la nivelul la care se va simți "depășită" de situație și se va
decide la momentul viitor cum este cel mai bine de continuat astfel încât planul
de dezvoltare să fie continuat.
o Planul de consiliere psihologică ar trebui să se realizeze atât pentru Ștefan
cât și pentru familie care trebuie să continue acasă activitățile și programul
stabilit de comun acord cu pedagogul:
 Domeniul cognitiv - academic:
 Implicarea lui Ștefan în diferite jocuri care să aibă ca finalitate
cunoașterea propriilor puncte forte, să le cunoască și să se
simtă confortabil, să înțeleagă motivul pentru care va fi implicat
și în alte activități specifice de matematică și științe/mediul
înconjurător;
 În aria dezvoltării cognitive există câteva aspecte fundamentale
care ar trebui să fie urmărite:
a) amplificarea sau aprofundarea tematică prin:
 conferinţe de interes pentru copii;
 studii pe teme specifice;
b) îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţilor creative şi de
rezolvare a problemelor (copiii sunt învăţaţi să
gândească) prin:
 diverse tehnici de lucru:
 programe;
 strategii de rezolvare a problemelor;
 tehnici destinate dezvoltării creativităţii
prin realizarea unor activităţi ce
stimulează: fluiditatea, flexibilitatea,
originalitatea şi elaborarea;
 motivare pentru investigare (studiu
independent) prin lucru individual sau în
grupuri mici.
 Domeniul personal - social:
  Ștefan este un copil foarte vesel și sociabil, își face repede
prieteni, împarte cu mare ușurință lucrurile sale sau face schimb
cu ceilalți copii, iar în zona aceasta trebuie monitorizată
activitatea astfel încât orice "deviație" de la cursul actual să fie
discutată cu copilul și identificate zonele problematice dacă
acestea apar;
 Se recomandă întâlniri periodice cu consilierul școlii, atât cu
Ștefan cât și cu părinții, pentru a monitoriza evoluția copilului și
pentru a utiliza cele mai bune strategii pentru dezvoltarea
personală armonioasă și sănătoasă.
 Se recomandă ca Ștefan să aibă timp pentru joacă și socializare
cu prietenii, astfel încât să nu simtă o presiune suplimentară.
 În aria dezvoltării sociale şi emoţionale există următoarele
aspecte ce ar trebui luate în considerare pentru vârsta lui Ștefan:
a) tehnici de grup pentru:
 rezolvarea conflictelor;
 acţiune prin consens,
 luarea de decizii etc.;
b) dileme morale;
c) abilităţi sociale;
 Domeniul experiențial:
 Identificarea de cluburi de robotică sau de experimente
dirijate astfel încât să poată să își satisfacă nevoia de
cunoaștere și experimentare, dar și să vadă punerea în practică
a unor concepte și modul în care acestea sunt utile în viața
zilnică;
 O metodă cu rezultate excelente, frecvent folosită în educarea
copiilor supradotaţi, este mentoratul, copilul talentat aflat sub
umbrela educativă a unui mentor este ajutat şi consiliat în a-şi
urma vocaţia. Astfel, copilul beneficiază de programele de
îmbunătăţire a performanţelor personale prin lecţii
suplimentare, individualizate şi prin extinderea zonelor de
 studiu specifice sub supravegherea şi monitorizarea unei
persoane cu competenţă în domeniul de interes.
o Planul de intervenție psihopedagogică /curriculară
 Pentru elevii excepţionali se poate recurge la următoarele procedee:
 alegerea secvenţelor curriculare conform aptitudinilor
supradotaţilor pornind de la curricula clasei pregătitoare și
abordând curricula pentru clasa I sau II;
 extinderea complexităţii activităţilor, explorarea în profunzime
a conceptele şi aplicarea la situaţii/probleme noi;
 planificarea unor activităţi cross-curriculare, prin care elevii
sunt încurajaţi să depăşească graniţele curriculum-ului obişnuit,
să rezolve probleme din viaţa reală sau cele cu relevanţă
socială;
 accelerarea asimilării conţinutului materiile şcolare în ritmul
specific lor, saltul peste anumite informaţii redundante, sau fără
importanţă majoră.
 În ceea ce privește Matematică și explorarea mediului înconjurător - se
pot planifica următoarele activități astfel încât să poată ajunge la
următoarele performanțe:
 Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000;
 Compararea numerelor în concentrul 0-1000;
 Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind
poziţionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări;
 Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul
0-1000, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar;
 Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin
adunări/scăderi repetate;
 Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total,
termenii unei sume, diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs,
factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, , =, +, -, ·, :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme;
 Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în
raport cu un sistem de referinţă dat, folosind sintagmele
învăţate;
 Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor
geometrice plane şi corpurilor geometrice identificate în diferite
contexte;
 Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin
observarea şi generalizarea unor modele sau regularităţi din
mediul apropiat;
 Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu
mediul natural şi social;
 Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”;
 Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor
relaţii, fenomene, procese simple;
 Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor
date din mediul cunoscut;
 Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul
0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte,
imagini sau reprezentări schematice;
 Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi
compararea maselor, lungimilor şi capacităţilor;
 Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea,
compararea şi ordonarea duratelor unor evenimente variate;
 Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări
convenţionale standard şi nonstandard şi prin utilizarea banilor
în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din
concentrul 0-1000;
 Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru
lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul,
kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate;
Având în vedere posibilitățile reale, vom avea în vedere aplicarea următoarelor metode:
 Metoda rezolvării creative a problemelor a lui Parnes (1977);
Sidney J.Parnes a fost fondatorul fundaţiei pentru educaţie
creativă, el a studiat o viaţă modalităţile prin care se pot realiza
programe educative care să vină în sprijinul elevilor pentru
soluţionarea problemelor în învăţare şi pentru dezvoltarea
gândirii creative prin diferenţierea curriculum-ului;
 Modelul triadei de îmbogăţire a lui Renzulli (The Enrichment
Triad Model, 1977, 1985). Joseph S.Renzulli dezvoltă un
program de educare a supradotaţilor bazat pe experienţe de
învăţare diferenţiate, care cuprinde: activităţi de instruire în
grup, activităţi exploratorii generale, activităţi de investigare
individuală sau în grupuri mici;

Alături de planul de intervenție, ar fi necesar, să se ia în considerare și alte aspecte pentru

obţinerea unor rezultate deosebite:

• gruparea elevilor în funcţie de nivelul de performanţă, cu nivel intelectual asemănător, cu

abilităţi comune, cu preferinţe asemănătoare, cu nivel de dezvoltare cât mai apropiat;

• atenţie mai mare acordată constituirii orarului şcolar, adecvarea lui la necesităţile copiilor, în
general, şi ale supradotaţilor în special, care au nevoie să lucreze în ritmul lor pentru a avea
sentimentul continuităţii învăţării şi al acumulărilor cognitive;

• aranjarea flexibilă a mobilierului, astfel încât să nu limiteze posibilităţile de grupare a

copiilor pe centre de interes şi accesul facil la resursele prezente în clasă (hărţi, cărţi,
dicţionare, atlase, enciclopedii, calculator);

• libertatea de mişcare oferită copiilor în clasă, prin care elevii sunt încurajaţi să-şi asume
responsabilitatea propriei învăţări, să ştie să utilizeze resursele disponibile în clasă, să lucreze
într-o atmosferă liniştită alături de alţii.

În susținerea și implementarea planului de intervenție psihopedagogică /curriculară este

important rolul școlii ca și instituție care să permită:
 Încurajarea, asistarea şi consilierea pentru procesele de proiectare, educaţie şi formare;
 Profesionalizarea personalului didactic şi auxiliar: administratori de program,
educatori, consilieri;
  Dezvoltarea profesională a personalului didactic prin utilizarea sistemului de credite
profesionale transferabile;
 Dezvoltarea sistemului de formare în sistem de învăţământ la distanţă;
 Construcţia unor rute academice / programe curriculare specifice pentru „copiii / dotați
/ talentați”;
 Proiectarea şi dezvoltarea unor studii asupra eficientizării suportului educativ pentru
elevii dotați / talentați;
 Susţinerea de parteneriate în domeniul formării avansate pentru copii dotați / talentați.

De asemenea, ar trebui să avem în vedere:

1. La nivel şcolar - în sprijinul cadrelor didactice:

 programe de sprijin și consiliere pentru profesori;

 formarea profesioniştilor pentru echipele de orientare, sprijin extern, profesori pentru
educaţie preşcolară, primară, secundară;

2. La nivel extraşcolar - în sprijinul elevilor :

 programe educative individualizate şi de grup, aplicate în afara programului şcolar, pe

parcursul anului şcolar;
 programe educative individualizate şi de grup, pe timpul verii;
 programe de sprijin pentru părinţi;
 programe privind schimburile de experienţă;
Bibliografie:

1. Crețu, C.M, (2019), Curs Psihologie ID Psihologia Creativității și Talentelor, Iași,

Universitatea "Al.I.Cuza", Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației;
2. Crețu, C.M (1997), Psihopedagogia Succesului, Iași, Editura Polirom, ISBN 973-683-
010-1;
3. Mitran Duțu L.M, Cozma A.R, Stoica F., Țîrlui I., (2016), Copiii Supradotați - Ghid
pentru părinți și profesori, București;
4. Kelemen G.,(2009), Modele Educative Adaptate Copiilor Supradotaţi, Universitatea
„Aurel Vlaicu” Arad, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială, ISBN
978-86-7372-114-9, 15 (2009), p.272-282

5. Programa şcolară pentru disciplina Matematică Şi Explorarea Mediului, Clasa

pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului Nr.
3418/19.03.2013;

6. Revista Programe și Servicii de intervenție Psihopedagogică pentru elevii cu CES, nr.

1/2018, ISSN 2668-0262;