"

1991
 Dragi absolventi,

Slnteti fiii acestui liceu care v-a deschis dru- Deci slnteti tot am de tineri ca incredere:l. in
mul CUl~OC1$terii,v-a umplut suiletul de noblete, c1u mneavoast'ri:J i11fiivu, tot atit de tin~Ti ca tinara
sinceritate, daruire profesionald $i generozitate, speranta $i tot am de batrini crr .infringerea
lice'll care v-a dat tot ce a fost mai bun $i fru- dumneavoastrA.
mos in vederea realiza1'ii in viitor. Yeti ramine tineri am timp eit Yeti fi
Poate, cind ati intrat prima datil in liceu, receptivi la tot ceca ee este frumos, blm 9i ade-
holurile, salile inalte, v-au fdeut sa ginditi ctt va1'at.
l1Ll Yeti reu$i sa va inrildacinati suflete$te aici, Aeum cind ineil mai sinteti impreUnil, ciiei
dur ati inteles ea dineolo de 1'ilceala zidurilor il1lpreuna ati trClit $i ati c1epunat amintirilc pc
de pi,;tra, 'batea un suflet - sufletul $eolii $i bancile lieeului :
ea in el se eontopese zeci de suflete, eu im-
pliniri, bucurii, g1'iji o1'i mici necazu1'i, ca in "Priviti-vil unii pe altii, atent
el se intilneau ginduri de elevi ~i p1'o£esori, sute S-au inchegat cute noi pe figuril
de gioduri, de fapt, uo siogu1' giod : al realiza- Fruntea mai larga 0 curba acum
rii ; sub autoritate $i severitate se ascuodea un Gura zlmbe$te acum mai matura
spirit de fireascil exigenta, 0 do1'intil de a te Coa1'dele pieptului sun a mai plin
resjx'eta pe tine 1nsuti, spre a fi resepectat mai Oehii va ard eu ciudaUi lumina
apoi de eeilalti. Trcliti in florirea [lC2iJsta depl ind."
J\ti strabatut un drum lun~, presa1'at eu (N. Labi$)
Imcurii ~i satisfaetii, poate 9i cu mi"irunte nc-
Putem afirm[[ cu c1eosebiti't mindrie cii ge-
cnzuri.
neratiile de asti'lzi care se pregiltesc pe buncile
Creclem erl in acesti ani v-ati etdus aminte de liceului, in ace$ti ani, continua traditia dum-
profesorii care v-au' modelat s~1f'letele, miogiin-
neavoastrC1, obtin rezultute bune $i prestigiLll
ciu-Ic, dtlruindu-le din inima lor, iubire. lic:cului crp'!te.
Liceul, vechiul ~i morcu iintlrul Jiceu, V-il
Sintcl1l convin~i ct1 ,mii liccului sc vor (,()l1-
,1'lt('Jliul Cll ,Iccld~i L:lmbCl cu <I('('Ci1'li min(ll'ic'
sIi1Lli si pl'l1trll 1I11111I1CdVOilsl";tin ('ole m;d
'Ii 1'l'llmUsl'te l;1 s;'I-i poves! ii,i dl'sjJIT I'l'llIllO;lSl'!L'
I'rul11oase illllintiri, ]JC'ntru C<l ei sint len-uti dl'
dlllnnl'iIVo,lslr,} rC<.liiz{lri.
mari impliniri, de 0 mLinul sListinutcl in ';ccicrcd
Bueul'ati-vu ea sinteti impreunu, eil spiritul formarii de oClmeni ai viitorului in VCclCIT<I
internatist va face, intr-un fel, pu1'tMo1'ii unui formclrii pentru viap. '
insemn nobiliar invizibil, care Scl nu dea drep-
Viata vd intinde eu dlcluril mina, iar griji1
turi in plus ei inalte datorii : su fiti in l'runtea
voastra este su 0 modelati cu seriozltate eu
cclor care pregMese gene1'atiile mileniului Ill.
perseverenta cClracteristi~a tlnarului zilelol'
Ne mindrim cu totii ca liceul a 1'eusit s;,i de'l
nO<lstre, pentru ea "Viata n-[[ dat nimic nemur1-
oameoii de nadejde 'soeietatii romane'~ti, prin- tor fAra truda;'.
tre aee$tia inscriindu-se eu rezultdte foarte
bune ~i promotia dumneavoastrd. Cu aceste euvinte iochei dorindu-va tineret2
ve~nicA, saniltate, putere d~ muncd, viatu inde-
Tineretea nu este numai 0 pe1'ioadcl a victii.
j ungate inseninata de bueurii de pe ur{11a suc-
Ea este 0 stare a spiritului. Nu deveniti b<"'itrini
ceselo1', alaturi de indemnul de a va indrept:1
pentru c<"'iati trait un nurnu1' de ani; deveniti
gindurile spre acest lieeu 01'1 de cite 01'1 sufletul
bMrini pentru Cd ati deze1'tat de la idealul
va invlta.
p1'opus.
Anii rideazil pielea, dar renuntarea'la ideal
rideaza sufletul, pentru eEl "Fericirea", s-a spus,
"e Jaeuta din iluzii, sperante, 1ncredere 1n oa-
meni ~i 1n tine insuti; apoi din dragoste ~i DIRECTOR,
pr1etenie" , ProI. Die Gheorghe
~~ V''VVVV'~~vvvvv~....,...,.."..'V'V'V''''.t'VVV'V'oJVVVV'VVVVV~~~''''''''''''''~~

LEU ULPIA
prol. blolOlIio

VIDRASCU VIRGINIA
prof. chimio

~
~
~

I! """"';;::'
:~;:"
.."' '::::',~"
::.::;:"""~,::~o::'''
~~~~~vvvvvVV"VVV'~vvvvvVVV'VV'VVVV"VVV'.~~~~
':~;',:;:;:' t
va.
"~~~'~,,:;'''<A
 ),CoroaneLe de nwrmora aLe vlrstei taLe tTee
iTeversibiL,. $tii, pTetuie$te-Le, iaT noi, Taminem
sou nu, meTgem 0 data eu eLe, dol' undeva pe
dnL7n, ne pierdem".
Daca disputa dintre generatii se fondeaza pe
1ntrebarea - daca mai fericit e~ti ca tinar sau
dimpotriva, seninatatea vine 0 data cu anii, eu
cred, ~i spun aceasta ca tInar, ca da, exisUl un
neajuns fecund: caci a f1 inca neimplinit in-
seamna ca e~ti inca virtualitate, latenta de rod.
Nu consider ca tineretea este 0 virsta a ple-
nitudinii, dar de departe cea mai libera. Aceasta
pentru ·ca tinerii traiesc 1n acel spatiu pe care
11lasa ne-ajunsul..
Cred ca acum este singurul timp in care sin-
ceritatea este singura diriguitoare a vietii, cine!
traie~ti pe seama a ceea ce vei fi mai tirziu.
Nu pot sa spun ca regret sfiqitul acestei vremi,
de~i ~tiu ca ea nu va mai fi. Doar tineretea se
~tie ca este 0 stare deficitara - acum sintem
priviti cu incredere ~i simpatie pentru ca sintem
doar potente.
Imposibil sa uiti anii de liceu, anii in care
ai fost eel mai bun pentru ca visele iti erau
pure, cel mai liber, pentru ca-ti manifestai pen-
tru prima oara independenta, anii adolescentei,
pe care poetul Nichita Stanescu 0 definea :
"Adolescenta e 0 fringhie de aur
pe care n-o poti taia cu cutitul.
Adolescenta e 0 fringhie de aur legind nadirul
~i zenitul.
E ca ~i cum s-ar desprinde mereu, prima oara,
fiecare bataie a inimii de trupul tau indragostit,
e ca ~i cum s-ar desprinde mereu prima oara,
clipa, mirindu-se ca nu s-a oprit".
(Lazar Mihaela)
Mai tlrziu yom intra ~i nOl In rindul eelor
care au vazut ca ne-ajunsul este cu mult mai
larg dedt ar fi parut in tinerete. Dar acum
ni se acorda in credere ; intr-adevar lumea nu
se va schimba prin noi, dar ar putea sa se
schimbe.
Intr-un minunat eseu al lui Nichita Stanescu
aparea intrebarea poetului: De ce tinerii de
azi nu mai viseaza nemurirea? Dar nu cred
ca trebuie considerat ca un repro~ adresclt ace-
stei generatii. Dimpotriva, cred CL~ este 0 incer-
:::ar e a marelui admirator al tineretii de a atrage
atentia celor care vin de increderea care li se
clcorda ~i de care trebuie sa fie con~tienti ~i
mindri.
Acum, cu 0 secunda inainte de un zbor ce va
dura toata viata ma intorc ~i privesc ... Zaresc
dmpia adolescentei in intreaga ei splendoare,
sub razele unui soare cald de mai, strajuita
de amintirile unoI' ani fericiti, de amintirile pri-
melor deschideri catre lumea minunat~l a car-
tilor, ale primelor prietenii, ale primilor muguri
ai iubirii ; iar in centrul ei, maiestuos ca Pan-
theonul anticilor greci, infruntind timplll ~i me-
1:10ria, licelll in care fiecare din nol am lasat
o farima din sufletul nostru, Uceul "C. Ne-
gruzzi".
"CopiLaTia nu dispare niciodata din noi,. ea
constituie -izvonL1 pennanent din care CUTg
toate meondTeLe vietH noastre".
 )JSa $tii ee vrei nu e destul Anii de liceu ?
Sa dai intotdeauna restuL Hm ... ! Nu-mi pare rau, dar creel ca 0 sa-mi
Nu fi datornie nimiinui para. Ce-a fost am vazut. ce va veni voi
Porne$te de oriunde vedea. Caci, cum spunea Heraclit din Efes:
Totu-i sa ajungi unde ai vrut "aceasta lume, aceea~i pentru toate, n-a faurit-o
Nu existii mare, muntc niei vreunul din zei nici vreunul din oameni.
Nu 'exista obstaeol absolut." Ea a fost intotdeauna; este ~i va fi un foe
etern care dupa masuri se aprinde ~i dUp~l.
masuri se stinge".
Nu voi uita niciodata anii de liceu care,
cred ca sint cei mai importanti din viata
unui om. Sint radacinile unui copac care im-
batrine~te odata cu timpul, indreptindu-se spre
eternitat2.

Emotiile sint mari. Po ate am pU,s punct ce-

lei mai frumoase perioade din viata. Nimic
nu ne va face sa uUam ca am trecut prin
miinile acestui sculptor de suflete tinere. Amin-
tirea liceului ne va urmari mereu, peste tot,
unde ne VOl' alunga viltorile vi2tii.

Noi, care am parasit cararile dibuite ale a-

dolescentei, eu intunecimile ~i luminile ei 01'-
bitoare, privim aeum, drept inainte pregatiti
pentru orice va fi sa vina. Frumusetea ne
incununeaza fruntile. Trupul nostru e f~rm ~i
proaspat. Deosebirile dintre noi se vad bine,
umbrele stincilor in plin Soare. Avem -:li-
naintea noastra zile, nenumarate zile; zile de
.'?coala este 0 fundatie a edificiului Vi2tii jarna; zile de vara ; abia am inceput sa chel-
pe care 0 yom trai. Aiei se intiln2sc toat2 tuim din tezaur.
sursele din care se VOl'impleti visul cu soarele,
idealul cu realul, in opera personalitatii noas-
tre.

Daca am fi 0 clipa, am nutri dorul ve~mclei.

Daca am £i in£init, am cunoa~te toate tain21e
~i misterul ni s-ar spulbera
Intotdeauna cind te desparti de ceva drag
o faci eu greutate. Intr-o astfel de siutatie Daca am £i ideal, dorintele din noi ar muri.
ma aflu ~i eu la terminarea liceului. Dar toti Dar sin tern oameni ~i primavara ne-a daruit
sintem elemente ale Universului ~i ca atare tineretea eterna.
ne supunem legilor sale. Timpul, ca lege a Sin tern tineri ~i purtam in priviri clipa de
Universului, curge intr-un singur sens ~i noua soare a universului
nll ne ramine dedt sa marcam trecerea timpu- Sintem tineri ~i viitorul ne-a daruit incredere
lui. in noi.
Sintem tineri ~i ~coala ne-a invatat sa visam
inalt

Ani de liceu, cei mai frumo~i ani ai vietH

de elev. Emotii, griji, bucurH ramin in urma,
jar noi adaugam in carte a vietii 0 pagina de
nostalgie ~i duioase amintiri. Ceata uitarii va
aeoperi realizarile ~i nerealizarile noastre, dar
va lasa etern impresia unej atmosfere de cole- "Amintirile incalzesc $i ard eu flaeari 'inalte,
gialitate, a unui spirit tineres2. dar nu trcbuie S2 Ie epuizezi pe tocde odati".
 DIRIGINTE,
DRAGOMIR MARIAoNA
prof. lb. +l'Qn,.,Q
 }.Ai toata viata un $coLa1" pe core niciodata na. Si nu ne vine sa credem. Cind am fost atlta
7l1l trebuie sa-L pierzi din ochi: TV jNSVT1" timp copii. cum am ptuea fi altfel ? Am a$teptat
cu nerabdare S';I cre$tem. iar a:::um ne dam
(N. largo)
inapoi cu spaima din fata adevarului ca am
:::re3cut. Sintem copii mari ,,?iin cUrlnd yom Ii
ceea ce numeam, cind eram mici, pe adulti -
Deci. ne despartim ... A venit timpul sa ne "oameni mari". Acum ne simtim singuri poa-
luam zborul spre zenitul tuturor aspiratiilor te, unii linga altii. Dar yom intra de tot in
noastre. A$a e $coala. Ea ne aduna. eel ne valul v:etii. Ne mai inchipuim, ajutati de virsta.
risipe$te, dar important este sa nu uitam unii 61 totul ar putea Ii 0 gluma, ea mer;:u yom fi
de altii $i mai ales sa nu uitam de unde a$ezati in bancile scrijelite de generatii, ca me-
ne-am cladit temeliHe. reu Yom discuta intre noi acelea$i lucruri ca
Zeci de ani. sute de generatii. mii de 212v! sflr$itul nu ponte veni. Din nefericir2 simtim
$1... un lic2u ... acest sIiqit ea pc un medicament amar C2 tre-
buie mestecat bine $i inghitit Hira apci $i fara
zahar pentru a nu [i uitat.

Am crezut odata ca soarele este numai al

meu $i i-am ascuns razele in suflet. Dar mi-am
elat seama apoi ca oameni! nu pot trai nll'a Sint destul de elerutat. Vr2me de 12 ani
soare $i Ie-am daruit sufletul. Acum, eincl poate singurul lueru cert $i :::ontinuu a 1'ost
$COalcl. cu tot ce inseamna asta: lectii, teze,
sufletul meu pulseaza de m21an:::olia viitorului
disciplina s2ver[l. dar $i coJegi, pr:et2ni ... A cum
cind ma gindese la ee va fi, a$tept... '
acest lucru e pe cale sa se departeze defini-
Lv. Au fost momento, tr2buie sa reeunosc,
cind am zis ,,0 sa 5e termi ne ea $i $coala",
$i vedeam a:::est fapt ca p2 0 21it2rare de
ni$tc rigori, ne:esare da!' totu$i rigori. $i acum ...
Sintem la capatul unui drum - lic2ul-. parca a$ vr2a sa mai fie macar un an. L~n
Incepem un ali.ul, r.ecunoscut, deloe U$or. Dar trimestru, 0 saptamina. 0 zi ...
eu cred in demnitatea umana si stiu ca unicoi 1o'11-egre'..l sa cred ca totu$i s-a terminat.
solut:e pentru noi este de a ra~in'2 fieleli nou:}
Petrescu Razvan
in$ine, de a rezista fricii de abis, de an2
bate impotrivCl necunoscutului. Atun:::i cind iti
vei atinge telul propus. vel simti acea mir.u-
nata ferieire $i vei reda cu put ere aC2a ex- $eoala este U'l loc un de se le3ga prietenii.
presie a sentimentului ca e$ti un om implinit. se fa::: schimburi de opinii, se 2f1a lucruri inte-
resante. Ea este un 1';:11:'1 necesar.
Leu Dana Fjjnd pe punctul de a-mi fi indeplinit me-
nirea in viata !Yea. $coal<:1va ramine in urma
peste putin timp. in fata mea deschizjndu-se
Tineretea se pierde $i se cl$riga in fiecare noile in:::ercari ale dcstinului.
clipa, cu fiecare pas, cu fiecare zimb2t.

Ar:pile tineretii no013tre se ztat r:;entru 0

Peste tot se aude cuvintul "sfir$it". E un clipa. fulguite de bu:::uriiJe ili tristetile ,milor
cuvint folosit deseori pentru ca intotdeauna se de liceu. Tremurul lor se na$te din emotii,
sfi1"$e$te ceva: 0 lucrare, 0 carte, un film, 0 nostalgie, speranta.
melodie. un minut, 0 ora; dar pentru noi, Ori$icare elev - Orl$ICar2 -- are un vis
cei care avem optspreze:::e sau nouasprezeee al sau $i to ate \'isurile converg la inceput spre
ani, acest cuvint are semnifiC3tii care creaza dezlegarea finala din zagazurile tancilor, ex-
senzatii dureroase. Se termina' anii de lieeu temporalelor. tezelor. Dar anii de scoala au
$i, impreuna cu ei, copilaria care de fapt se trecu~. s-au modelat sufletele s-au adu~at amin-
pregate$te de citva timp sa dispara. Ne adueem tiri $i toate intr-un univers al dasealilor nO$tri,
aminte trecutul, simtim prezentul. Dar ce ne al cataloagelor peste care au luminat alumele
a$teapta apoi ? Mergem spre 0 tinta neeunoscu- $i plol.Elt notele - ploi calde, ploi re~i. Dar,
ta du~i de curentul timpului necrutator. Pro- in urma acestor ploi care acum prir..d a seca
babH el este singurul care nu se sfir$e$te nici- im ramine un pustiu tara de viata, ei insasi
odata. Merge, mereu infometat de nou si dU:2 pove$tile copHariei noastre. Am ri~ impreun~
eu el valul trecator al vietii. Cu toata' vraja am concurat impreuna, am fost mereu impre~
timpului se poate face numaratoarea inversa ... una, $1, acum cind nc despartim gindurile
Numaram $i privim parca 0 primejdie ce S2 noastre r';lmin tot impreuni'i.
apropie, se apropie pina cind ... Dar nu ne putem
gindi, nu putem concepe finalul aC2stei etape
~i niei ce ii va urma. Sintem la limita dintre
doua faze ale vietii. Balanta se precipita cinel
eu un taler, cind- cu ceJalalt mai jos, nehotdri- »Sco]Ju! invCifiiturii este forlncrrea ~i Lumi-
ta, dar pina la urma talerul pe care e a$ezata nCLrea mintii".
copilaria va pierde, va fi invins pentru totdeau-
 DIRIGINTE,
NECHITA VASILE
prol. I'ftOt.moticO

_,__ ~ONIUC LUIZA UNGUREANU RADU URSACHE DIANA VARTOLOMEI VASILE VIDR~~CU CRISTINA POPA REMUS ,~
'_~~ ""'1'V".-v"'o'V''''"
••.•.••
.-v''''I'V''..",,"'''.-v''''"~</V"'''o'V'vv'V'~..,...''-"vv'V\,/VV'-rv-</V'V\/Vvv'V'o/V"'''/Vvv'V'J"V'-/V~./V'..r~ (,~~'5~.
 "Nenorocirea vremii e ca din viafa lipse$te vom ajunge doar sa-i admirElm splendoarea,
$cOCLLClviefii $i ca din $cOClEi Lipse$te ViClfCl steaucl ei ne va c~l1auzi in de~ertul iluziilor
$coLii". vietii.
Avem tineretea care ne da aripi de speran-
ta, cu care p~te~ cuprinde intreg universul
sa-l ~lefuim, sa-l facem sa clevind sfera per-
fectiunii din visurile noastre.
Idealul nostru se transforma cu fiecare pas
1;1 c3rarea vietii, dintr-o luminitd va deveni
Nisipurile mi~catoare ale neeunoscutului nu-i un Some ~i chiar daca numai privireCl ii va
iarti:i. niciodata pe indrazneti. Miraeolul acestei infringe stralucirea, conteadl drumul eel-am
atractii i~i pune pecetea pe viata intreclga a strab£1tut, felul cum am ~tiut sd fim noi in~ir:e,
omului ~i el traie~te perma:.ent in betia cu- o razd dinspre Pamint spre ace 1 SOaI?
noasterii. Trezirea m fi fatal~l, caei vedenia Dacd a~ alege ve~niciCl, ar fi pentru simplul
dan~ului ielelor s-ar destri:i.ma f{lra putintd de motiv ca acolo nu exista despc1rtirea. Intotdea-
'ntoarcere. Dac:a nu ar fj a~a, cum am inte12ge uni mi-a placut sa visez. Visele nu pot fi
~eriozitatea absoluta din jocul copiilor, sau do- mutilate de realitate, ele ramin pure ~i ascunse
rinta lor de a ajunge cit mai repede la maturi- adinc in inima mea.
tate? Vraja necunoscutului seduce suflete tinere,
De la emotia primului sunet al clopotelului pline de sperantd ~i iubire ale aclolescentilor,
pina la ecoul ultimei sale note, elevul a numa- purtindu-i dupa ea pe car5rile vietii mereu ~i
rat de 12 ori cite 4 prim5veri. S-a oprit me- mereu catre ceva nou. Fara sa 0 dore~ti, so-
lodia, dar in auz ea va rasuna nostalgic la se~te clipa cind trebuie Sd te opre~ti, sa pri-
debutul toamnelor. ve~ti cu nostalgie inapoi ~i cu sr:;eranta inainte.
Elevi pe:1tru inca 0 zi, te prefacica des- Dar ce p5cat cd tabl ar2 un se:1S unic ?i
partirea de colegi sau de profesorul prefer at nu se pot retrai clipele pline de fericir2 ale
este inca departe. o$tii bine Cd este 0 in~elatorie adolescentei !
aminarea ~i totu~i strigi eu toata puterea: Tristete, regrete, toate sint in zaclar acum
"Clipa, opre~te-te !". Docila, popose~te ca tu cind a sosH clipa despartirii. iar jocul sortii.
s~l-ti sustii examenul de bac, prag mai inall a carei reguli nu le ~tLn, ar putea sa dezlege
Cel oricind ce-ti va face dovada trecerii intr-o prietenii pe care acum 10' consideram pentru
alta tinerete, botez al incred2rii in forta eului, totdeauna.
garantia alegerii celui mai curat drum din cite Timpul trece cu aclevarat prin lume sau
ti se deschid . poat este cloar 0 inchipuire a m:n\li? 0 cale
. Nu nBi sint pu~tiul ce pa$ea cu teama in de pedepsire a sufletului '1
prima zi de ~coala! Cu taCIte acestea, iti simt
pare rea de rau ~i-ti zaresc pe buze, nerJstita,
intrebarea: ,.De ce se intilnesc oamenii dacu
trebuie sa S2 desparta '1"
Intre durere ~i bucurie ... timpul.
Nu are n in12ni curajul sa intoarca clepsidra '1

Timpul trece nemilos prin lume, 18sind urme

adinci. in centrul lumii fiind, toate cdrarile
pleaca 'Ii se .intorc la mine.
Ecouri dulci, invaluitoare, cresc in amintiri.
Nu mai sint singur. Sintem tati aici, frumo~i
Am rug at timpul sa ne mai daruiasca un Cel intatdeauna ... Dar au navalit chinuitoarele
fir de senin din clepsidra ve~mClel. .. Sa mai intrebari. Deschid ochii ... sint ultimele clipe ...
fim macar pentru 0 clipa acei liceeni' necu- ~i noi sintem fantastici. Ne-am schimbat mult.
natici, plini de vise ~i sperante, cu sufletul ':ltlt Vietile noastre nu pot fi rupte din acest 102.
de pur... Trairile noastre VOl' fi mereu ai :i.
Am rugat soarele sa ne cople$easca cu splen- Sint ultimele clipe ... Deacum, fiecare i~i va
do area lui ... afla soarta. Intincl bratele ... sL1ti, sa nO' mai
Am rug at cerul sa ne umple de albastru p'ri- oprim putin ... a fost minunat.
virile .insetate de iubire ... E superb, '2 trist, e nostalgic ... e vis. Nu ne
Am rug at adolescenta sa nu ne paraseasca putem opri amintirile, nu ne putem opri spe-
niciodata. rantele.
Cu fiecare pas, se apropie sfil'$itul. Timp tre-
cut, revino ! ...
Fara raspuns este chemarea mea ...

lata-ne ajun$i la 0 rascruce de drumuri in

care trebuie sa ne alegem calea spre a ne
urca pe povirni~urile abrupte ale vietii.
In anii de ~coala ne-am format 0 parte din
visurile ~i idealurile noastre $i acum depinde ),Ne ramine un singur LucnL intotdeClunCl
numai de noi sa ~tim sa ne alegem drumul ce bun: tinereteCl."
duce 1"1 Meka visurilor noastre. Chiar daca
aceasta cetate nu va fi cucerita in intregime $i
 DI~IGINTE.
POPfSCU OIC,I.
~rof: Ib ."91.1'6

~~ME1 HOREN:iNA TUDOSE LAC~AMIOARA~T~~

 Jntre genemtii nu avem aU pas ~i aWi Lega- Cu pa$i mici $i totu$i mindri, ies de peban-
tura decit mo~tenirea gindirii ;;i a cuvintuLui cile $colii cu cele mai minunate amintiri $i
gindit". realizari. Aici, am gasit putere~1 de a trece fra-
gila granita dintre copilarie $i maturitate, am
gasit cele m::ti pure $i sincere priet2nii; aici
am invatat sa fiu propriul meu dascal, eel mai
bun $i cel mai aspru.

Scoala ca si armata te formeaza, mai mult

sati mai puti~. in functie de om. Este $i apa
$i hrana $i tot, in jurul ei invirtindu-se ase- M-am nascut pC'ntl'u a iubi oamenii, £lorile.
meni planetelor in jurul soarelui sau albine- vintul... tot ce2a ce ma inconjoal'a. lubesc insti-
lor in jurul stupului, toate celelalte clipe ale cutia ce mi-a indreptat pl'ivirile spre viata,
vietii tale. spre viitor. fiind un purgatoriu de unde tre-
buie sa iasa omul cu 0 minte luminata, cu dol'
de $tiinta, cu lipsa de prejudecati. Am vazut
in $COaEI locul $tiintelol'. de und2 ies l'az21e
luminatoal'e de duhuri omene$ti ... in $coala, ca
intl'-o gl'adina mult roditoare, se seamana sa-
minta cea cereasca a virtutii in tiner21e inimi
ale pruncilor. lubesc profesorii, deoarece, prin
In inabusirea pamintului, fluviul calatore$te ochii mei ei sint arhitectL construetori de con-
$i luneca spre mare. In imbrati$area apei, v.iata $tiinte umane.
evadeaza din miinile inchise ale oamemlor, $::olaa a fo:;t, pentru mine. un examen al
fara sa dea nimanui de banuit. ace$tia conti- vietii, d::lr cre::i ca, totu$i, nu pentru examen
nuind sa stringa ne$tiutori nimicul in pumnii iJ1veti.·· ei pentru dupcl C"xa:l1C"n.
lor.
Luna plina calatore$te $i ea pe cer, oglindin-
du-se in dunga de argint a apei. La orizont,
malul este un hotal' in noapte, 0 certitudine in
mijlocul tuturor alunecal'ilor. In aceasta clipa
iti simti sufletul miscat de nostalgie. Este ceva =VIergem cu totii aga:e pe aleea de:;pi.lrtirilor
i~grozitor, de neinldturat. Sa te opre$ti. Sa eterne, prinvind inap:Ji cu ochii um2zi.
scapi de mi$carea etema. Sa pa$e$ti pe un pa- Pa$ii nO$tl'i sint ca fO$netul frunzelor in
mint care sa te tina departe de l'atacire. De a::iierea calda a vintului d2 vara.
acolo, sa prive$ti oamenii $i lucrurile. Sa Ie Ne pare rau pentru fiecar2 clipa. pentru fie-
cuno$ti adevarata £irma, sa-i intelegi. Visurile care ora, secund:'i petrecuta in $coala, ne pare
oamenilor, mai ales visurile noptii sint nevi- rau ... ne pare rau ..: n·:;>pa,e rau ...
novate si amuzante. Dar eu, eu ma tem de Am strins intr-un colt al inimilor noastr2
somn, p~ntru ca ai impl'esia ca cineva ti-ar amintirile Il'umoase $i pla'cute ale v;etii de elev
taia viata in doua. Dimineata mi-e greu sa re- $i am hotarit sa infruntam clipele grele, dar
incep. A$ vrea doar sa continui. Pentru altii, frumoase, care ne a$teapta in viitor.
somnul este un refugiu. Numai el da curajul
sa prive$ti din nou fiecare zi care rasare. Diaconu Gratiela
Acum, ma a$teapta noaptea, care. dureroasa
$i plina de taina, nu vede daca plingem sau
l'idem. Mina ei este aUt de u$oara cind ne in-
chide ochii ... Acum trebuie sa plec. sa-mi iau ...pastrati in inimG t'oastr-2 un coLt de ver-
l'amas bun. d2Clti ~i tinerete, un colt unde n-ati recoUat
Imi pare rau. Acum vad mai limpede in mine nimi::, unde puteti intotdeauna si semanati 0
insami $i, chiar daca drumurile noastre se pLc/nUi noua, oarecare. A ramlne muLt timp, a
des part, important este ca s-au intilnit cindva, dmfn2 copiL chiCl1", Drin spontaneitclte ~i dm-
la 0 rascruce. Este $i aceasta un noroc. Qostea inimii,. a pastra - nu in mcmifestariLe
Adesea trecem unul pe linga celalalt, dar nu t:l~e ext2rioare, ci in ocZincuL Jiintei toLe chiar
ne intilnim. Cele mai multe drumuri sint pa- - ceva u~or, veseL, inoripot, ocesta e ceL mai
ralele $i aride. Se indreapta spre nesfiqit fara bun mijloc cZe a stapini peste viota to : caci ce
sa se mai intilneasca vreodata ... foria moi mare este cZecHtineretea ?"
 DIRIGINTE.
1lAR80IU RODICA
prcl.II'lc6

" TOPALA MIHAE~~

 12+ 1 INTREBARI PENTRU 12 ANI DE ~COJLA
Mi-e mila de ei, saracii 1... Habar n-au de ce-i
asteapta !
Profesoara ideali'i: 25-30 ani; corp frumos: im-
bracaUi dupa ultima moda (mini). (Stancu C., XII E).
Intelegator, a\'ind puterea de a capta e!e\"i i; ~i
fara catalog. (Lazal' M., XII A)
::\Iult[ bani, sa-~i plateasca
taxele ,
(Preotescu G., XII E)
Mai inainte de toate pro[esorul trebuia sa de\"ina (Ciobanu M., XII A)
S<'i-~ipastreze aripile deschise in orice moment. Sii
un arhitect, un constructor de con~tiinte umane.
imbine utilul cu placutul, orele de chiulit cu cele
(Cimbru A., XII E) c1e invatat !
Ca 0 picatura de speranta intr-o cupa plina cu (Alexandroaei M., XII A)
interpu~i intre biruinta ~i infringere, intre tenaci- Fiti tari ! Nu luati in seama tot ce zic altii despl'e
tate ~i resemnare, intre fire ~i dincolo de fire, intre voi! 1ncercati sa \'a Iaceti voi singuri un drum in
a fi ~i a nu fi. viatii, .
(Dimitriu 0., XII E) (Costin C., XII A)
AI' trebui sa se faeii iubit de elevi, sa participe ala- Sa se gindeasca din lmip la recomandarile pe care
turi de ei la micile ~i marile bucurii ~i necazuri.
Ie \"01' <'J\'ea ~i ei de facut. ceJor ce VOl' urma dupii
(Coman c., XII D) ei,
(Pascu S., XII B)
(Solomon F., XII D) Consumul nen'os reprezentind un factol' c1e risc,
Daca ar exista un profesor ideal, cred ca nu ne-am eu Ie recomancl sa-~i pri\"easca lini~titi c1estinul, ne-
da seama ... probabil ca atunci am dori un alt fel de lasinclU-si parintii sa pal'ticipe la ~eclintele cu c1iri-
ideal. gintii.
(Apopei C., XII D) (Pan dele c., XII A)
Pentru profesori ideali ar trebui sa eXiste ~i elevi Sa im'ete elt mai putin la toate, sa se distl'eze elt
ideali care ... mai mult ~i sa-~i faca multi prieteni. itn mod spe-
(Clicinschi D., XII D) cial, Ie recomancl 0 cafea ~i 0 tigara la .,c1ugheana"
Parerile elevilor despre profesorul ideal sint foarte (cafe-bal'ul din spalele chio~cului de gogo~i).
diferite. A~a ca nu mai are rost sa vorbim despre
asta. (Ioanid L., XII A)
.Sa ll'aiasca intens clipa. \'irsta aceasta este unica !
(Hirtan A., XII_-\.)
Un profesor care ~tie sa dea elevilor ceea ce el a (Toniuc L., XII C)
acumulat de-a lungul anilor; un om cal'e sa nu uite Sa citeasca sensul cu\'inlu]ui >,scoala" din dictional' !
J1iciodata ca a fost ~i el ele\'. (Ciobanu S., XII B)
(Stanciu c., XII_-\.) .Ceea ce mi-au recomanclat cei ce au terminat ceea
Sa fie prieten cu elevii sa nu puna absente si sa ce eu incepusem !
faca ce\"a pentru ca ora sa tl'eaca mai repede.· . (Ganciu D., XI [ B)
(Ioanid A., XII"-\.) Sa fie asa cum n-am l'eu~it sii fim noi : mai buni,
Un pl'Ofesol' ideal este acela care intrune~te, partial mai sincel'i, mai c1repti. mai dornici de a cunoa~te
sau in totalitate, mmatoal'ele calitati : tot ce ne inconjoara.
- i~i cunoa~te bine mesel'ia ~i este stapin pe obie:- (Cimbl'u ,-\.. XII E)
tul pe care il preda ; Sa profite din plin cle anii c1e !iceu, a~a cum nu
- ii place sa lucreze cu elevi i, mentinindu-i mel'eu prea am profhat noi.
"in priza" ; (Chiri~a c., XII B)
- al'e cuno~tinte vaste nu numai in domeniul sau, Sa gindeasca mai mult, sau macar sa incerce !
dar ~i in alte domenii, in special litel'atul'a romana (Neclelcu c.. XfT B)
~i universala ; Sa crezi in tine ~i nu intr-o minune care apare
- ii mai ofel'a elevului 0 ~ansa : cincl \Tei, clar, poate, pentl'U asta e bine sa crezi
(Costin c., XII A) in ea,
Or ice profesor, care mai are putin pina la pensie,
si face acte de bineIacere elevilor, pentru a Ii po- Cei ce vin clupa noi au ocazia sa l'ealizeze 0 $coala
rnenit de ace~tia. e'.:tl'aol'dinara impreuna cu profesorii si sii reacluca
(Pandele c., XII A) liceul noslru la aceeasi cot a valorica riclicata.
Un profesor ideal ar fi acel profesol' care ne face ,.Nu te juca cu vorbele in vint.
sa stam la ora nu de frica absentelor, sa nu aiba Pe tine c10ar te vei insela
idei fixe, sa ne insufle dorinta de a ~ti, de a afla. Nu ricle iniiltind casteie de nisip
(f\lexandroaei M., XII A) Caci miza jocului e viata ta !"
Cum ii vede pe toti cei din jm. Adica destul de (Dumitriu 0.. XII E)
bine daca este zi, putin mai prost daca este noapte. Sa im'ete cu sirguinta. sa-~i iubeas~a profesol'ii ~i
sa-~i l'especte pl'ofesol'ii.
(Pascu S., XII B)
(Vidra~cu c.. XII C)
Cneori c1ores::: <'-0 iau de la inceput... A$ $ti sa
valoriIic Iiecal'e minul petrecut in banca.
(Cosmici E., XII B) (Seiler 1., XTI D)
In jur de 101 ani, cu doua rinduri de o:helari. cu
aparat auditiv. (Toniuc L., XII C)
(Ciobanu M.. XII A) ::\Iu]ta rab~lare $i nu clispera nicio:iata. Atun:::i cind
ProIesorul trebuie sa fie un arhitect. un constructOJ' simti ca nu mai rezisti. sa fredonezi 0 meloclie $i sa
al constiintei umane. te g'jnclesli ca totu~i \:iata e fl'umoasa.
Profesorul este totu~i un om ~i ma indoiesc de (CoItun c., XII C)
existenta omului ideal.
(Ro~u 0., XII D)
ProIesorul ideal este inteligent, muncitol', are voce
placuUi, este demn ~i politicos, are nen'ii tari, Pro-
fesorul care' esle aproape de icleal poate Ii recunoscut 3. ESTE KECESAR SA DATI LL\ FACULTATI'~?
din clipa in care intl'a in clasa ~i comanda: ..Sus, D~'FACETI DAC,\ NU INTRATI 0
jos."
Ku este absoJul neccsar. ;vIa \'oi pl'ivatiza ...
(Coclaescu D., XII E)
:!. CE POTI SA LE RECOMf\NZI, CF:LOR CARE Dores::: sa fiu stuclenta.. sint optimista. In \'iata
ABIA fNCEP, CEE1\ CE TU TERMINI? pot Ii invin.,ii clar nu infrinta.

1m'iitali, inviitati ~i iar invatati!

crapati'! .
(Pan dele C.. 'XII A)
(Carp 1., XII E) Deocamclata cia. Probabil ca peste elpva ani nu va
Sa nu ia ~coala in serios, ci sa 0 integreze a~a cum mai fi chiar necesar. Mai incerc. Un vis nu devine
trebuie in \'iata lor. realizabil c1ecit pentru cel ce crecle cu aclevarat in el.
(Stanciu c., XTI A)
 in aceasta perioada nu e necesar sa mai dai la L:niforma de elev are 0 calitate esentiala; aceea
facultate pentru ca nu se meri ta. 0 solutie penh'u cei de a nu fi niciodata in pas cu moda. .
care nu intra: privatizarea (daca ai cu ce) sau lu- (Pan dele C., XII A)
cratul pamintului (daca ai pl'imit vreo mo~tenire).
(Gaman L., XII B) (Chirila c., XII E)
lVIa fac miner, apoi dau din nou la facultate (avan- :;;tiinta intelepciunii nu consta in toalele, ci in su-
taj eu).
flete intelepte.
(Maxim L. XII B) (Dumitriu 0., XII E)
Este necesar, dar nu ~i su[icient, tI'ebuie sa ~i
intl'i. A~ pune-o pe foc sau in virtul unui bat.
(Ionita L., XII C)
(Bojor M., XII B)
Da, este necesar sa dam tot ce putem, pentru ca, Ea ca ~i cind a~ privi 0 pietura moderna. Nu simt
~titi cum e : nu dai, nu ai. dedt groaza.
(Ganciu D., XII B) (Albisteanu M., XII A)
Daca vreau sa realizez ceva in viata, cred ca a~ Daca venim la ~coala ca sa invatam, sa ne culti-
putea s-o fac ~i fara diploma ~i, totu~i, voi da la Yam, tot aici se dezvolUl si gustul pentru frumcis,
facultate, pentru ca, daca reu~esc, acolo uncle imi pentru cum aratam. Toate aceste lucruri, cred, di se
place imi realizez visul. im'ata numai prin exercitiu.
(Seiler J., XII D)
Nu este necesar sa dai la facultate. 1nsa daca ai
perspectiva sa intri ar fi pacat sa nu incerci. Daca
nu .intru am sa-mi amintcsc Ca acest e.sec nu in-
seamna sfir~itul lumii, ca viata merge inainte !
(Grajdeanu R., XII C)
Nu pentru examen inveti, ci pentru dupa examen. (Chiri ta C., XII B)
(Popa G, XII B) SinceI' sa fiu, destul de demodate.
Facultatea nu este singura ~ansa de reu~ita, dar ... (Nedelcu C., XlI C)
(Cimbru A. XII E) Este ce\'a care ii face pe elevi sa se simta egali
Pentru mine posibilitatea de a nu intra nu exista. unii in fata altora.
(Ro~u 0., XII D) (Codaescu D., XII E)
-I. DUPf\ CEEA CE An FACUT PROFESORILOR, Cniforma te dislinge de ceilalti oameni ai strazii.
'P-AR MAl PLACEA SA FII PROFESOR '1 (Axinte D., XII D)
Indiferent de argumentele pro, 0 consider drept
Nu a~ da niciodata scaunul elevului, pe cel al pro- una din formele de ingl'i'idire si de cvasiunifol'mizare
fesorului. e';tetica, intrucit uniformizare intelectuala ~i afectiva
(Pintilescu R., XII E) nu exista.
Da, ar fi teribil I As acumula to ate pel'versitatile
profesorale si as scoate elevii cu par alb din liceu.
(Carp 1., XII E)
". (Ganciu D.. XII B)
Desigui'. mi se pare 0 munca extraordinara, din- ::-Ju-ml prt\'esc unlforma intrucit am strins-o in
colo de ~icanele celor din banca. dulap. Mi-ar placea un sarafan din material prespa-
lat. Voua nu '1
(Amm'andei c., XII D)
Nu cred ca cel ce \Tea sa devina profesor ar re- _ _. _ (Alexandroaei M., XII A)
Este 0 ramaslta a unui sistem ce incerca sa uni-
nunta la acest lucru de frica elevilor. formlzeze oamenll sa Ie distruga personalitatea, en-
. (Coman C., XII D)
titatea. Particularizind in cazul uniformei liceului
Nu mi-am dorit yreodata sa fiu profesor, iar ceea no,;tru, aceasta intra intr-o alta situatie. Este 0 min-
ce Ie-am facut nu prea imi pare rau. Oricum, daca cirie ~i. 0 onoare ca pon purta 0 asemenea uniforma
a~ fi fost in 10cul unuia clintre ei de mult a~ fi luat a unUl llceu c~ a dat societatii romane~ti oaineni d~
bataie. o mal~e cultura ~l valoal'e profesionala. Deci, ar tre-
(Ionita L., XII C) bUt sa fie 0 obligatie introdusa in regulamentul
Sincera S~1 fiu, nu! Cre ca a~ imbatrini inainte de ~colar.
vreme. (Stoica Ana-Maria)
(loanid A., XII A) ..Sinteti de la aviatie '1" am fost intrebat.
Profesorul, de aceea este profesor! Sa suporte ce-i . _. . . (Gratiela D., XII E)
fac ele\'ii ! Oricum, cu experienta acumulata in liceu, CI ed ca este folosltoare dm punct de vedere al
macar de distratie I Credeti c[l s-ar mai putea copia deoseblrJI. dmtre ele\'i ~i profesori, sau elevi si per-
soane strame. .
la ora mea?
(Topoliceanu C.' XII A) _ (Gogan S., XII C)
_-\~ 0 p.arere. foarte proasta despI'e uniforma im-
Bineinteles, ca as stii cum sa ma comport in si- pu,;a. D~ca yenlm }a ~coala ca sa invatam, de ase-
tuati i mai deosebite II D:e!1ea sa ne CUllLvam, tot aici, gustul pentru frumos
(Toniuc L., XII C) .!511Japentru cum aratam? Cred ca aceste lucru!'i s~
Da, mi-ar placea sa fiu pro[esOl'! Depinde de 111\'ata tot prln exerciliu
obiect! Dal' n-a~ fi aUt de ..moale" incH sa-mi las <Taranu 1., XII A}
ele\'ii sa se bata cu bomboane in ora sau sa copie Ca pe 0 inchistare. Omul trebuie sa fie libel'
la lucrari. ~in taate punctele de Yedere. Noi nu sintem oameni
Cle serie.
(Alexandroaei M., XII A)
Nu cred ca mi-ar place! A~ avea ~i eu 0 in- l:niforn1a d (Medaru c., XII A)
trebare pentru profesori : dupa ceea ce au facut ele- Hitler. e elev? Ca nu soldat inarmat al JUL'
vilor, le-a I' mai place sa fie elevi ?
(Negoita A., XII B)
(Albi~teanu lVI.,XII A)
Nu! Doar n-am inebunit! - sa ma fac profesor. 6. CUM VEDETI UN LICEU JDE.---\L?
lVI-ai' baga elevul in mormint. Doar 0 viata am !
:Vu cred in liceul ideal, dar creel in Lic. C. Ne-
(Negoit;I A., XII B) gruzzi.
Aceasta este 0 buna intrebare. Cred ca nu !
(Fascu S., XII B) (Bojor M., XII B)
Este
orarul. un liceu un de elevii -' s t a b'llese pro[esori i,
l~l
Da! Pentru ca acum ~tiu ~i leacurile la ceea ce
poate face, in sensul rau al expresiei, un elev.
..' (Enachescu 0., XII B)
(Ciobanu S., XII B) Este ~~ ]lceu Uncle _elevi i l~va~a far a ase timpi,
Da I A~ incerca sa fiu un pro[esor mai aproape de ~u CalOlllere calcle, apa Care sa curga, becuri, stalie
ele\'i, dedt de profesorat ! Cle amplificare. Cer desfiintarea bancilor ~i sa se in-
(Chirita c., XII B) Yenteze ceva mai comod pentru elevi.
.J. CUM PRIVr!.'I UNlFOHlVIA ? (Alexandroaei M., XII A)
Fara lucruri stresante: catalog, oral', ascultari,
examene. Ele\'ii sa inve~e de placere.
(Toniuc L.. xrr C)
 o picatura limpede de roua care reflecta, care pa-
trunde u~or ~i cemplet in spiritul ~i atitudinea oa- Suflete~te voi fi mereu 0 romantica, aflata in con-
menilor, ajunge la un scop J pe calea cea mai scurta. tradictie cu mersul real ~i dur al lumii. (Patriche D.,
o vedere clara. 0 suplete a gtndirii, 0 finete critica XII E).
cu posibilitati de inventie. Ace-Stea sint calitatile unui
liceu ideal. Nu am nici cea mai vaga idee. (Medal"U c.. XII A).
Cind aveam 8 ani imi doream sa fiu mare de-
Nu ~tiu ! Dar nu mai apuc a~a ceva. oarece credeam eu. este foarte avantajos. Abia acum
(Negoita A., XII B) ~tiu ca nu este foarte avantajos dar este frumos. De
ce sa ne stricam bun a dispozitie gindindu-ne cum .•..
a
Stitlul colegiilor din tarile occidentale. Ii peste 10 ani (Bur-duc 1. XII D).
(Meelal"UC., XU A)
Greu de spus. Oal11enii se pot transforl11a fizic.
Pentru mine Lic. "C. Negruzzi" este un 1ieeu ideal. dar suflete~te e greu de prod us 0 schil11bare. (Rusu
Se afla in unul din cele mai frumoase locuri din O. XII D).
Ia~i. Este un liceu care are stil ~i deci ii lipse~te
excesivitatea, care este 0 trasatura a liceelor neci- Peste 10 ani .•..
oi arata probabil ca 0 respeetabiHi
zelate, lipsite de noble tea pe care 0 are traditia. profesoara de tara. (Hpulele 1. XII E).
CfaJ"anu L XII A).
Prezenta neobligatorie, uniforl11a neobligatorie, pro- 8. IN CAZUL Il\ C:\RE IL\PORTUL ELEV-
fesori atotputernici, fara note, fara lucrari, cu exa- PHOFESOR S-AR INVEHSA, CARE AR FI
men la fiecare sfiqit de trimestru. Fara diploma la COMPORTAMEl\TUL DUMNEAVOASTRA?
sfiqit. Elevul sa invete strict pentru el.
(Craciun B., XTI C) AI' fi la fel ca a celor pe care ii stimez $i ii
respect. (Bardan c., XII E).
A$a cum este liceul nostru, cu locuri frumoas2 unde
sa chiule~ti. Intii sa se produca in"ersarea $i apoi ... vom .•..
eelea.
(Chirila c., XII E).
Liceul ideal ar trebui dotat cu aparatura moclerna ... Mi-a~ invata elevii ceea ce l11-au invatat $i pe
(Seiler J., XII D).
mine: sa fiu propriul l11eu dascal, cel mai bun $i
Cu dinal11ita, la temelii, cu telecomanda: sa fie cel mai aspru. (Cimbru .-\. XII E).
la c1ispozitia elevilor.
A$ incerca sa ma comport cu fiecare profesor a$a
cum s-a comportat ~i el cu mine. (Ichim G. XII D).
Mi-a~ dori cel mai mult: dulapioare pentru haine
de schimb. inca 0 sala de sport -:;i 0 piseina aeo- Cred ca ar trebui prea multe catedre 1ntr-o clasa
perita. $i cum, cind .•..
orbesc mai multe persoane deodata
nu se intelege nimic, cred ci\ nu ar ie~i nimic bun.
Sa fie modem $i sa excluda plictisea]a. (Clamparu C. XII C).
(Hopulele 1. XII D)
Intrebarea se bazeaza pe 0 premiza fa]sa, absurda.
7. IMAGINATI-VA. CUM VET] .-\HATA PESTE o mentalitate infantila nu poate dispune c1e matu-
10 ANI? ritate deoarece ar crea aberatii cu sau fara voie.
Primul lucru pe care cred ca l-a~ face ar fi sa fac
Pletos, barbos, cu 2 copii. (Cadar 0., XII E). ordine intr-o astfel de incurralura. (Grajdeanu R.,
Evident, mult mai bine, decit in timpul liceului. XII C).
(Pan dele C., XII AL
Un batrin aglomerat de ginduri $i idei. cu mu1te L~-~.'7 ~rJli:::.J. \'.::~c:s r2.:::.~l;..l::1C:1:~:l~~Cl:.L·. (A..l:)i;;:l2n~1u
griji, dar sper ca voi fi fericit. (Gogan S., XII C).
M. Xi:'! A).
Imaginatia dezlantuita nu duce totdeauna ]a lu-
cruri bune ~i in general este valabila zicala ,.Tra- Eu profesor? Mi-a~ da c1emisia. (Negoiia A. XII B)
ie~te clipa", lasind astfel deoparte fericirea ipotetic~i
a viitorului, incercind sa infrumusetam prezentul. M-a$ sim~i formidabil cind i-a~ prinde copiinel pe
(Brezuleanu B., XII C). ..profesori". (Maxim L. XII B).

Voi arata ca un locuitor al Terrei. Sper ca tot j\') facc totul pcntru a-I schil11ba la lac. (Cosmici
ce gindesc ~i imi propun sa devina realitate. (Magan E. II B).
A., XII D).
]\]-a$ comporta in conformitate cu noua situatie,
Peste 10 ani voi arata tot cu d2getul, cu tome aelica nu a~ crea greutati fo~ti]or profesori. (Haman
ca nu-i frumos. (Bojor M., XII B). M. XII B).
Cel putin cu mai multa minte ca acum $i cu M-a~ comporta mai ingaduitor. (Nedelcu C., XII B).
asta am spus tot. (Ciobanu S., XII B).
In moel sigur unii profesori VOl' fi repetenti, iar
Bine men): un domn respeetabil, cu do: cop;i, a]tii VOl' Ii numai premianti. Oricum numai cu vise
bur~a, gu~a ~i cu mentalitati invechite, cn to\i cei- nu realizam minunile. (Chirita C. XIIB).
laltl din ziua de azi. (Chirita C., XII B).
Daca acest raport sar inversa. n-ar fi nici 0 pro-
Rien ne se percl... tout se transforme... (Ciobanu blema: il mai inversam 0 data, ;;i totul revine la
M., XII A)_ normal. (Pascu S. XII B).
Sper ca yoi arata ca un impecabil ofiter de politie_
(Preotescu G., XII E). 9. CE VA VA LIPSI CEL MAl MULT CiND VETI
TERMINA LICEUL
La intrebarea asta, materia mea cenu$ie, nu pren
vrea sa ma inoportuneze cu prezenta ei. It> dau un
ultimatum ~i iata ce a ie$it: peste 10 ani voi avea "Orele de dirigintie" (Chirita c., XII B).
28 de ani, 0 virsta propice intretinerii de relatii cu
Prietenii pc care i-am QYut. (Marciuc n., XII B).
persoane in stare sa suceasca mintile unui cii.lugar
iezuit ("mea culpa"), bineinteles relatii de afaceri. Acea atmosfera de colegial itate, rlsul cu co]egii,
(Maxim L., XII B). micile enervari, ~i, de ce nu, acea senzatie de incor-
Pot yorbi de trecut, de prezent, dar aproape deloc clare intelectuala care te obose~te la terminarea ore-
despre yiitor. (Dumitriu 0., XII E). lor. (Costin c., XII A).
 Senzatia pe care 0 ai cind e~ti ascultat ~i nu ~tii Fiecare creele ca virsta lui este 0 vlt'sta de pleni-
nimic. (Albi~teanu M., XIT Al. tueline, a~a ca raspunsul este da! (Bojor M., XII B).
_'\cest meeliu ele altuism. ell' totala lipsa de inte- Eu nu consider tinel'e(ea 0 vlrsta a plenitudinii.
res ~i ele sineel-itate. (Taranll 1.. XlI A). Da. spun ca este extl_lordinariL Intre toate privile-
Nimic. ~au pO'lte ca va Iip.~i re\'a: nervii· (Ga-- giata. dar nu spun ca este \'lrsta plenitudinii. Ca
Illan L .. XII B). tinar e~ti cel mai libel' din toata viata, E'5ti cel mai
Acum nu-mi elau Sl'rlma. Revenin cu intrebal'ea inteligent ~i elol'l1ic de munca Cel mai humos. Cel
pestt citiva :mi. In oriel' caz nu cstI' uSor sa deslJClrti mai sinceI'. Cel mai PUI' din punctul de vedere al
de colegi. de clasa uncle ti-ai pdrecut cea mai Inare moralei. Cel mai fericit. o5i tot1l5i lipse~te totdeauna
parte a timpului. ~i n-o sit crecleti. chiar ele profesori. ee\·a. (Taraanu 1., XII A).
(leUr·tan A',Xll 1\). Tineretea est I' 0 plenituJine de Ineeputuri ,?i de
Conditia de I'll'\'. In mod sigur nu-mi VO!' lipsi <lmintiri frumoase. (Alexandroaei M., XII A).
grijile. <Topoliceanu C, XII "~). Desigur, pentru foriele fizice. Pentru capacitatea
Cred ca toti prielenii PI' care mi i-am facut ~i inteleetuala, 0 lasam pentru mai tlrziu. (Medal'u c.,
pc care 1ll-am obi"nuit s~l-i \'i\eI in fiecare zi, unii X!I A).
din profesori care mi-au faellt pIa cere sa-i ascult ~l
daca ma glnelesc bine, tot ce Inseamna lieI'll. (Stan-
ciu C., XII A). Asa si a~a ! Dal' c1umnem'oastra va place 7 (Pascu S.,
XlI ·B).·
Atmosfera ele Iicean. (EnElcllescu 0., XII B).
10. DACA SiNTETI DE ACORD CU DEFINITIA Depinele ell' risco (Cloban uS .• XII B).
..LTCEU, CIMJTlR AL TlNERE'flI NOASTRE 7 Imi place foarte mult riscuI. Considel' ca In viata
Infirm aceasta ielee, pentru simplu motiv ca nu te poii realiza pI' deplin fara sa ri5ti uneori mai
omul al'e posibilit'ltea cle a ramlne ve,?nic tinaI'. mutt sau mai putin. (Marcille R., XII B).
(Popo G.. Xll E). Nu. astfeI, a~ juca la pronosport. (Bojor M., Xll B).
Nu. Am demonstrat tot ce am vrut. dm' ade\'arata Foarte mult. Ne pIacpm reciproc. (Maxim L ..
greutate a constat in a ~ti ceca ce aJn vrut sa cle- XII B).
monstrez-liceu.. inca I (Dumit"iu 0.. XII E). Ce intrebare e asia'! N-am facut 12 ani de lieeu?
Este ceva diametral opus. Pentru mine liceul in- (.\lbi5teanu M., XII A).
seamncl trezire la "iata. Cimitir egal moarte... Nu Destul de lllult. Orice pas cal'e-l fac I' un risc'
pot Ii de aeord. (Cimbru 1\., Xll E). (mai ales clnd te Indl'epti spre tabla. (Gaman 1.,
. 0 picatura intr-un pahar plin, dcll- care nu se XII B).
reval'sa. (Bardan c., XII E). Pascal spunea ca "l.oate legaturile omene5ti se
Dimpotriva, mai bine: .,Liceul-cuibusor de nebu- bazeaza pI' in~elaciune, iar omul sacrifica adevarul
nii". (Diaconu G., XII E). . pentru a-5i piistra stima semenilol' sai'·. Cred ca Hcela
Categoric nu -:- Liceul eu anii lci este topul ani- care are curajul da a risea e~,te singurul care se opun€
lor de '?coa1<'i, iar ~coa'a este topul adolescentei. acestei amarC' refleC'(ii pa~caliene. Cr'ed ca placerea
(Amal'andel C.. X rr D). . ri'icului sUi In firea celol' puternici ~i In a celor
tineri. care nu au ce pierde inca. Mie imi place riscul
Daca ar avea '5i un ateliel' ell' confectionat sicrie,
definitia ar corespunde Intrutot:.ll reaiitatii. (Pan- -:;i mi-ar place sa fac pal'll' din pl-ima categol'ie a
dele c.. XII A). . a~'elora ca,"e il iubesC'. Cl'a,'anu 1.. XII A).
_Ei, niei chiar a~a! Mi se pare prea funebru. 12 + 1. CE PAREHE AVETI DF.SPHE ACEST
(Hu,tan A., XlI A). . CHESTION AH 7
Formularea I' cam brutala, dar exprima un ac1evar. lntrebarile te Invata, riispunsurile te pun in mi,?care,
D~pa anii de lieeu nu ~tii niciodaUi cit timp te mai (DimitrilL 0., XII E).
pl'1ve~te lumea ca pe un 0111 Una 1'. (Clrciuleanu M
XJ1 C). ., Surprinzatol' de dificiJ, pentru ca trebuie cumva sa
I1U exagerezi, nici sa te dai mare, nici sa I1U bati
Da. liceul este un cirnitir al tineretii noastre, dar
cfmpii. nici sa nu fii prea modest. (Petrescu R., XII C).
nu lInul de fRctura tristf\. ci nostalgie frumoasa. 0
nostalgle dupa ee am fost, eu bucuriile, calitatile, PUlle la incel'care creativitatea ~i umorul. (Hirtan V.,
defectele, necazurile, intrebflrile '5i p'"eoeuparile mele. XII A).
(Gr'ajcleanu R.. XII C). 1Jna din subtilele metod I' de interogare, folosite pen-
Nu .~lllt. da cc-i sa-i faci 7 (Bojor M., XII B). tru a testa loialitatea elevilor, (Palldele C .• XII A).
Da. ell' 1000 .... 0 ori. (Negoit;l A.. XII B). Simpatico dal' mult prea sec. (Costin C., XII A).
Pi1I~t.I,al,.:Ia .. ,Cimi1irul" ar trebni tl"ansformat in Lipsesc Intrebari esen\ialc: ,.pentru ce am Invatat
•.morga . (Gaman L., XII B). J2 ani?" ,?i ••cal-e este sensul vietii 7" (Brezuleanu B.,
. 0 .metafodl plin,a _de semnifieatie ce include acti- XlI C).
vltatea PI'JI1clpala-lnvaUitura ce acopel'a- e' . E"te 0 oglinda mai mult sau mai putin sincera, mai
frul11o" . . . I ., C I n1a1
~l • elnt al ae olescentei. (Gogan S" XII C). mutt sau mai putin c1m'a, care refleeta sufJetele noas-
Ji Nu SInt ~Ieacord eu ~ceasta definitie. Conside,- ea tre de acum ~i in care ne \'om privi peste 10, 20 ani,
,ceul constitUte 0 rampn ell' lansare in viata Jl,;Ia'_ o viata "i Yom vedea cum am evoluat. faclnd com-
Clue R., XII B), .' c ,
rJeu-atie intre visurilc de licean si realitatea obiec_
. Partial!. p~ntru ca oricum mi-alU Ingl'opat alCI ti '-a. '(Griijdeanu R., XII C). .
4 anI ell' vlata ,?l eu ce m-am ales? Dar bJazata a5
E"te foarte interesant, (PaSCH. S" XII B).
fi ie5it ori~lIl1l. Peste 10 ani probabil ca voi spunI' ca
nu I' ellUltlr. (AJexandroaei M., XII A). E chinuitol' ~i nu scriu dedt ceea ee imi vine pe
moment in minte. (GiiTltan L, XII B).
Djmpotriv?, niciodata liceul nu mi-a incalcat li-
~el'tat.ea. A fost un loe un de m-am putut desfa-:;ura :'I.'ecesita 0 anumita putere de simnre. de imagi-
l~ VOle, Acum nici nu mi-a~ putea inehipui cum s-al' natie ~i de anticipatie, (1\]areiuc R., XII B).
fl petrecut aceasta tinereie daea nu ar fi fost acest Este neeesar numai doca .,intem sinceri! Clnd to-
Joc docotitol' de viata. (Taranu 1., XII A). tul este facut din inima. totul este perfect! (Cim-
t>m A., XII E).
11. CONSlDERATI TINEHETEA 0 VIRSTA DE
PLENTITUDINE 'I eel mai bine i,?i VOl' Impilrti pih'erile eei ce VOl' citi
acest chestionar. (COclaesC1t D" XII E).
Da. caci la vlrsta aceasta am reu5it sa eleslu.sim
sens.urile . vietii. all' scopului trairii umane 5i ale pu- Este preferabiJ orei de chimie. (Ho[Julele I., XII E),
nerll unel baze sollde pentrll viitor. (Costin c.. XII A). Este compu" din intrebari dificile dal' pertinente.
Creel c[l este prea de\'reme sa j.Juneti aceasta in- (Popa G., XII E).
trebare. (Ciobanu S., XII B). Aeest ehestionar a eontinut intl'ebal'i la care sensi_
Eu consider tineretea 0 ,'l,'sta eomplexa. Bine- hilitatea adolescentului din noi a \'ibrat. (Hurduc I.,
inteles ca ea admite ~i 0 vlrsta eonjugala, dar oare XII D).
clnd I' aCHst{1vll'sta ? (Pascu S .. XII B), Nu \'a realiza 0 schimbare fundamentala de glndire
Hamlne 0 intrebare retorica pentru cel (cei) ce a a celor ee-l VOl' citi. dar daca va Ii macar 0 tema de
(au) alcatuit chestionarul. (Gaman L., XII B). meditatie pentru ei, este extraordinar. (Ro$u 0..XII D).
 Fugit irreparabile tempus Final de liceu

Dintre toate anotimpuri]e E dimineata, dimineata

anului, cel mai minunat mi eliferiti'i de multe altele
s-a parut intotdeauna pri. pentl'u simp]ul moti\' C[I
maYarH. Poate pentru ca dupa ea nu va mai yen i
intreaga natUl'a pulseaza de nici 0 asHel de dimineati'i.
Yiata, dindu-ti aripi neba- l':stc ultima dimineata cl'ld
lluite Iacindu-te sa crezi CCl ~coala ma mai a~teapta
toate \'isurile devin realiza- sa-mi poarte pa~ii de ele\·.
bile. Simtinclu-ma mereu Plee de acasa avind in a-
legat de natura, de tran'- inte ult!mcle 20 de minute
formarile ei, am senzatia ca in acest an, mai mult ca uina cind in seoala va ra~und ecoul inceputului ele
oricind, aceasta legatura a de\"(~nit mai puterllica, atlt 7i. pentru min~ ultima.
de puternica incit natura este asemeni sufletului metl, Merg ~i visez, visez ~i ]J[I~c'se 'ii... Sint baiatul de
cu clipe de soare ~i· multe, Ioarte Jl1ulte orc ~i zile JP. ani ee treee pl'agu1 ~cojii. d)Jasat de rpnumeJe ei.
de cer innourat. cu sufletul plin de intrebari ~i copilarie. serios si
1l intuneca tristetea care ma cople~e~te tot mai timid. alearga prin mine zilele, precum frunzele pe
mult pentru ca fiecare ~aptamina ce trece ne apro- aripi de vint intr-o zi de toamna. Sint eu eel de pe
pie de ultima ora de curs, de laborator, de ultimul teren. eu sint cel din cJasti. in ultima sau in prima
meci cu colegii, de ultime1e din minunatele clipe pc banca. tot eu sint cPl care iata, aeum invata. nu este
care lP-am trait in acest strih'echi laca~ de cultura, nimeni altul decit mine eel care creeaz3 din nimic
cu holllri ~i sa1i aUt de inalte ~i reci la prima ~'e- un uni\'ers al fanteziei. 0 lume a tuturor posibilita-
dere, tilor in care ll1arginea e 0 eontinu'are ~i sfir~itul un
In timp mi-am dat seama ca pietrele Yorbese, z;- inceput, si ... visez ea ma trezese.
durile respira, aerul emotionpaza, di dincolo de. 1'2.- Sint baiatul de 18 ani ee iata. acum se plimba in
ceala de piatra. bate un suflet - sufletul ~eolll - .iurul scolii 'ii fiecare piatra. fieeare copac, banea. fie-
ea in el se contopesc zeci de sufJete, cu impliniri. care petec de iarba. fieeare metru patrat are sa-mi
bucurii, gri.ii sau necHzuri, ca in e1 <;e intilnc"ic gin- poyesteasea ceva despre mine. J\Ii ~c aminteste ea am
duri de eleyi ~i profesori, sute de ginduri. HIe noa<- fost ~i vesel. dupa 0 teza bine facuta, si melanc:Jlie,
tre ~i ale inaillta~ilor no~tri. personalitati i1ustre. ab- intr-o c1imineata de prima\'ar[1 ~i H'yo1tat dupa 0 ne-
sol venti ai acestui liceu de renume: loan Borcea, c!reptate, ~i ambitios dupa 0 infringere si impacat
Mihai .Jora. Demostene Botez. Horia Hulubei, Mih,ti dupa 0 razbunare. ~i mul~umit dupa 0 ispr~I\'a, ~i in-
Ralea, lonel Teodoreanu, Traian Lalescu, Radu Beli- CO:1.illrat de prieteni, ~i singur pe lume, ~i indrra-
gall, Victor Ion Popa... , gostit. si amagit. ~i cu gheata in priviri, si eu soa-
Poate ea am patruns hlinele ~tiintei in aceea~1 cIa: rele in inima; si de riecare dala am fost aeela~i ea
sa cu Horia Hulllbei sau Traian Lalescu. _po ate cR L!CUm~i cum nu' voi mai fi nicioelata. Caei de voi mai
fiecare mi-a imprumutat cite c,-'va din ma~ile ~or pa- trece pe aici sl iarba ~i copaci i ~i pietrele imi VOl'
<iuni ~i de aceea mi-a fost aUt ele greu sa ma hote.- i~torisi alte lueruri, imi VOl' vorbi despre aJtii.
rasc ce indragesc mai mult. Pri\'esc scoala en aCUl1l 8 ani ~i prin Ierestrele ea
De un llleru sint sigur ; ~coala esie carp ne-a cl<'iru:: ni,;te ochi' indrept[ltiti 'l)I'e lume mai vad inauntru
eu puterea de a invata, ne-a r1arllit ~tiinta de carte, luindu-mi ramas bun de In profesori. de la holllri Ie
dc oamen i. de yiata. ne-a inzestrat cu tot ceea C2 1iCl'uJui. de 1a c1asa, banei ~i tabla; apoi ma vad
pornim acum la drum, afara innotind ill. ocean, urcincl un munte sau cra-
$eoala reprezinta anii no~tri de pina acum. inec-
puti in frageda copilane ~i continuati cu. adolescellla ind drum printr-o padure. Prin ochii acestia mari vad
ee nu s-a terminat inca, dar earc a prms anpl In a1aturi de mine 0 IaE\ eu chip de alint, cu tr~de
acest lacas. slu.iit de oameni minunati, cu 0 inepui- vapaie si cu glnd de stele, Yad acrul strabatut de
zabila bog'atie sufletea~ea. reyarsata. eu atita, ?arnicie ~ageti ~i soarele inrosit de atins2rea lor, vad boboeul
a~upra tuturor generatiilor de e1e\'\. eu gnJa Sl n~- inflorind ~i vad [ructul rodind.
cbosita atentie. cu sen'ritatea si eXlgenta neeesar2.. Frun;:Jaso cu ochi de lumina, oare C2 culoare VOl'
;-lti reus it, stimati prafe~ori, oal-e pentru a ci!a oar,,!
a\'ea soarele si oehii tai pe~te inca 10 ani?
in cariera dumneavoastra. sa modelatl 0 noua gene-
ratie. care nu peste mult timp va demonstra ea a .-\sndar e elipa cind cie.,chid u,;a si pa~esc afm·a.
meritat imensul efort pc care l-a~i depus, eu piept'JI deseoperit 'ii Cll pJetelc in vint - Dulce
Ei yor sti sa-si daruiasca linen'tea tineretii fara ba- mircasm:i va pluti in jurul meu, dar amintirca ani-
trinete a' batrii-lului liceu in care s-au format. sf lor de lieeu nu \'<\ plltea fi distrusa. \'01' ramine me-
\'alorifiee din plin fieeare c1ipa pentru a nu veni c; reu in mine pentru ca in acesti ani m-am ingropat
vreme in care sa fie nevoi~i ~a constate C'J regret ce. ~l <1111renascut, de fiecare data altul. 1\11'1regasese
E'xista un interval de timp prca mic intre timpul In insa in pereti i Iiceul ui care mi-au sustinut pasi i, in
rare sintem prea tineri si aceJa in care sintem prea
ecoul clase]ol' care mi·au memorat \'oeea, in aen.:l pe
batdni, care re~pirindu-I, mi-am hrallit sufletul.
Doresc tuturar absolyenti1or aeestei proI!1otii reu-
~ita deplina nu numai la examenele acestui an, ci !" E dpei clipa despartirii. Intore iata, clepsidra. tara
toate cxamenele drumului pe care si I-au ales ~I 1Il _"a-mi tremure mina. Timpul zboara aeum dupa alte
Drimul rind la cel mai mare dintre examene, care eoordollate; via~a i,;i va modi(ica cursul eaci pe pri.
este viata insasi. ma fila a cartii viitol'ului deschisa acum eitese STU-
Toate' reusit~le noastre Ie yom inchina minunatilor DENTIE'
no~tri profe'sori, revenir.d in fierare toamna pe' te-
renul de sport. purrtinclu-ne pa~ii pe salile acestui Iunie, 1991
..anctuar de cuHura pentl'u a lr[li, al[ltul'i de ei, emo-
tia fiecarui ineeput de an ~eolnl'.

ADRIAN RADU GRAJDEAj'·:U.

TRAIAN CRISTlA,V VIDRA$CU
c!a.';a ~I XII-a C clasa (I XII-[l C
 core prin straduin!:a la i;wa!iitura (IlL jacut cinste aces tei ,,;cali ,,;i potriei, odmiro!ia $i respcctul genero! War
de elevi, care viid in ei 1m e.re?np7u viu ,,;i 1<n indemn in 71tU ncZi

1896 Teodoru loan 1934 Balan Aurel

1897 Mladovici Crisleil 1CJ3G Anc1l'iescu-C,ilc Rogc1:m
1897 Borcea loan 1037 Beligan R,ldu
1898 Vasiliu I-Iaralamb HJ38 Curievici loan
J 899 Lovinescu Eugen If)39 Sava Victor
1900 Lalescu Traian 1910 L<:rchez Ellgen
1901 Bolez Nicolaic :IfJ-t I Bel'ecbet Mi rCL'il
HJ01 Ciuci:i Mihai 1942 C1imescll Ellgen
1902 lonescu Conslanlin 1944 lonescu Sorin
1902 Enescu loan :1945 Dohotaru Corn el iu
1902 Lupu N iculae IDl(3 Dolinescu Cons[;lnlin
I90c[ Iftodiu Mihai Eli7 Leonte Liviu
1905 Domean u Gheorghe 19C[8 Mlll'ariu Dllmitl'U
1906 7:olta Gheorghe 194,9 Constanlinescu Florin
1907 $tepleanu Vasile 1950 Rener Alexand,'U
1907 S,lvulescu Traian 1951 BurIacu $lef<lrl
1908 lordan lorgu 1952 Gafiteanu ]\Iihai
1909 i\!cxandre<;cu LrlnsL,ntin ID53 Amarilei COll'il"nlin
F;09 Jonl Mihai ID5c[ '[impoc Dinll
1910 lo,m Nlcolae :1954 Bri'ini~teanu Dumib'll
1911 Pavelescu Pc'lru 1955 Mllntecll1U Pelru-Dan
1912 C,lI'p Alex,mdru 19,5(3 Diini1a Marcel Gheorghe
1912 Zarnfir Dirnitrle 1DS7 UngureClllu Ale""nc!ru
1D12 Botcz Dcmo'itene ]95,) N,mu Gheorghe-Ocl"v
1913 Maroianll AJexandl'l1 ] 9iiO Anghel Mircea
1914 IvanC<;Cll Teodor 10(il Marculescu .L\lcxilnt:ru-S()\'in
1914 Popa 1. Victor 19(j2 Antonescu Mihai
1015 Popa Ni'(;olae 19(33 Cara<;ic\'ici Ellgen
H115 Huillbei, Horia 19G4 Plrv\l Const,mlin-Solin
1915 Ralea Mih,l; :1%5 Cheorghiu Vil',;il
El15 Slichianu DurnilI'll 1!)(5(i J\izicovlci Sprgill
J D16 lona~cu-Tr,l i,Ill :I%G COJ'il~ Ll\iu
E)1(j Teocloreanu lonel ]D()7 Pup" Ellgen
1916 c-\.talla'iil' ConslcLiltin [SJG7 Llcob Florin
IDIG B,ilmll,) Con<;tiLntin ],)[J'1 Vl''iC'iln T, /,eno
] q I () 1-~rlj'g(lll<lnll C h(\{)l·.~h{l '['llit) 1,'o(,':'iI V, C:ilhl'il'liI-!\liI]'j:.1
1'111, l),'lrn,k"<lnu Uilinil"" IQ,'u VC'<";(",lll T. l~()I){Tl

1~1[') '1'0['<1]1 SinW(ill 1'171 Crllli('o\,,;,,/iil) \,li'i:m:1 LIH'i:l

1'120 Frieclm<ln Je'ilil '1')7:2 'fibil I. U,m
],121 Hillit Emil ]Un Stiln V, Tuliil
]'121 $ler~llle''iCll-CO;ln£Ul i'd"]l ]!J7c[ HaVll']w:lllU Teoc!ol'-,)Ulllilill
]cl2'1 Dimit"ill Ermil 1'175 ;C"h,lri" 1. Gheol'ghe
1,)21 Gog,lll Ion 1'17(j P{l>tl'aV,IIlU E, D, CkLll'i"Il-C'L'i:<lI'
1,)22 Conea loan :lD7(j Sil'bu N, l\c1l'iana
HJ22 Manca GheOl'ghe 1!J77 Teoc1ol'escu :\L Bogciiil1
] 922 Burghelill Theoclor :1977 Oprea D, Doinita
J 923 Receanu loan 1978 Anita 1. Carmen
J D24 Bogdan Gheo,'ghe ] D78 Vulci\nescu Gh, his
1925 Teoclorescu Nicol,le ]979 Haimo\'ici M, Iuli,"1
192(3 Popo\'ici Con'iL!ntin 1SmO Lazill' M, Sorin
1,J27 Pu~ci\ Toma ] 9(\0 Macind T, loan
1927 Popa Hie EW1 Ncaga N, Calin
1928 GavJ'ilet Frent 1982 Poro~nicu V, Ecluan!
1928 Birlildeanll Alcxancll'U 1983 Cruceanu 1VIihail
1928 Bratu l\1frec1 1D84 J\lexanc1ru Dragom imil
H)29 Nedelschi Gheorghe 1985 Covic Adrian
Hi30 Nicu!e'iC'll Constan ti n EJ80 Dec1ill Lama
1930 Vasi]escll Semproniu 1987 Ungureanll Mihai
HJ:11 Bucur Dimitric HHl8 Toc1era~cll i\malia
1932 Manoliu Constantin 1988 Nastase Adrian
1933 Bacli'irau Gheorghe 19(\9 GirLan Mihaela-Alena
J!.a I'-enedel'-e 'in 2001!