10.

compuneri de problemă cu început dat, cu sprijin de limbaj;

11. compuneri de problemă cu mărimi date, cu valori numeric date;
12. compuneri de problemă cu modificarea conţinutului şi a datelor;
13. creare liberă de probleme;
14. probleme de perspicacitate şi rebustice etc.
Chiar de la clasa I se recurge la complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin
modificarea întrebării problemei. De exemplu:
Maria are 12 lalele, iar Mihai are cu 5 mai multe.
Câte lalele are Mihai?
Câte lalele au împreună?
Cu câte lalele are mai puţine Maria decât Mihai?

Bibliografie
1. Neagu M., Petrovici C. Elemente de didactica matematicii în grădiniţă şi învăţământul primar. Iaşi:
Editura Pim, 2002, p.171.
2. Sălăvăstru D. Psihologia educaţiei. Iaşi: Editura Polirom, 2004.

JOCURILE DIDACTICE
ÎN CONTINUITATEA FORMĂRII REPREZENTĂRILOR GEOMETRICE LA COPIII DE 6-8 ANI

Mihaela PAVLENCO-PIDLEAC,
lector, doctorandă, U.P.S. „Ion Creangă”

Abstract
Educational game is a series of actions and operations that along with relaxation, good humor and
joy, pursues objectives of intellectual, technical, moral, physical training of child. Incorporated into
teaching, the element of the game printed to educational activity an attractive character, which makes the
child to be more active in learning activities. Motivation through the game, is favoring formation of
representations of objects outside the world, ensure continuity in the formation of mathematical
representations at different levels and age groU.P.S..

„Jocul este laboratorul de viaţă al copilului ce dă acel aromat, acea atmosferă a vieţii tinere,
fără de care copilăria ar fi inutilă pentru omenire. Jocul, această prelucrare specială a materialului
de viaţă, reprezintă miezul şcolii copilăriei.”
S. Saţchii

Conţinutul matematic al jocului didactic trebuie să fie accesibil, recreativ şi atractiv prin forma în
care se desfăşoară, prin mijloacele de învăţământ utilizate, prin volumul de cunoştinţe la care se apelează.
Volumul de cunoştinţe trebuie să fie selectat în dependenţă de particularităţile de vârstă şi prevederile
curriculare aferent disciplinei date.
Jocul didactic cu conţinut geometric este acea activitate, prin care cadrul didactic consolidează,
precizează şi chiar verifică cunoştinţele geometrice ale copiilor, le îmbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe, pune
în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare ale acestora. Pe de altă parte, jocul didactic cu conţinut
geometric asigură continuitatea în formarea reprezentărilor geometrice la copii, atât la nivelul sistemului de
învăţământ, cât şi la nivelul procesului instructiv-educativ realizat în cadrul unei singure trepte de
învăţământ.
La vârsta de 7 ani, în viaţa copilului începe procesul de integrare în viaţa şcolară, ca o necesitate
obiectivă determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale multilaterale. De la această vârstă o bună parte

25
din timp este rezervată şcolii, activităţii de învăţare, care devine o preocupare majoră. În programul zilnic al
elevului intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum şcoala, schimbări care nu diminuează
însă dorinţa lui de joc, jocul rămânând, astfel, o problemă majoră în timpul întregii copilării. Iată, de ce jocul
didactic dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, ce asigură participarea activă a elevului la lecţii,
sporind interesul de cunoaştere faţă de conţinutul geometrice. Prin urmare, vorbim despre fenomenul de
continuitate, ce se manifestă la nivelul sistemului de învăţământ în direcţia formării reprezentărilor
geometrice la copii de vârstă preşcolară şi primară.
Drept exemplu poate servi următoarele jocuri didactice:
v Grupa pregătitoare
Jocul „Determină forma obiectelor”
Scopul didactic:
· Consolidarea cunoştinţelor despre figurile geometrice şi denumirea lor.
Sarcina didactică: să denumească corect figurile geometrice; să selecteze figurile geometrice potrivit fişei
propuse de educator; să determine forma obiectelor propuse; să aprecieze corect răspunsurile colegilor prin
aplauze.
Elemente de joc: competiţie, aplauze
Materiale didactice: Fişe cu figuri geometrice, imagini cu obiecte din lumea înconjurătoare
Regulile jocului:
· Copiii vor lucra individual.
· Cadrul didactic explică sarcina, iar dacă copilul solicitat întâmpină dificultăţi, se recurge la ajutorul
colegilor.
· Prima etapă a jocului se termină atunci când toate fişele au fost întoarse.
· A două etapă se finisează în momentul când copiii au determinat forma obiectelor propuse de
educator.
· Fiecare răspuns corect este aplaudat.
· Evaluarea se va realiza la finele jocului.
· Învingător va fi copilul care a realizat primul şi cel mai corect sarcinile jocului.
Conţinutul jocului:
Educatorul distribuie copiilor fişe cu figuri geometrice, apoi arată una şi întreabă: „Cine are fişa pe
care este reprezentat un cerc de culoare roşie?”. Pe fiecare fişă este reprezentată o singură figură geometrică
de culori diferite. Elevul, care are fişa respectivă o întoarce cu desenul în jos. Educatorul verifică dacă s-au
întors corect fişele cu figuri. Jocul continuă prin activitatea de determinare de către copii a formei obiectelor
propuse. Educatorul prezintă copiilor fişe pe care sunt reprezentate obiecte de diferite forme. Copiii răspund
la întrebarea: „Ce formă are obiectul de pe fişă?”, prin ridicarea fişei cu figura geometrică caracteristică
formei obiectului prezentat. Pe parcursul jocului se acordă o deosebită atenţie procesului de utilizare corecte
a terminologiei matematice aferente.
v Clasa I
Jocul „Determină prin pipăit”
Scopul didactic:
· Consolidarea cunoştinţelor aferent formelor geometrice.
Sarcina didactică: să denumească corect formele geometrice; să determine denumirea şi forma obiectelor
selectate prin pipăit; să numească proprietăţile de bază ale formei geometrice determinate; să selecteze
cartonaşele cu forme geometrice corespunzător celor determinate anterior; să aprecieze corect răspunsurile
colegilor prin bătăi de palme.
Elemente de joc: bătăi din palme
Materiale didactice: Obiecte de diferite forme, coş, eşarfă, cartonaşe cu forme geometrice
Regulile jocului:

26
 · Cadrul didactic explică sarcina, iar dacă copilul solicitat întâmpină dificultăţi, se recurge la ajutorul
colegilor.
· Un copil efectuează sarcina, ceilalţi sunt atenţi la cele relatate de coleg, apreciindu-l cu bătăi din
palme.
Conţinutul jocului:
Pe masă va fi plasat un coş acoperit cu obiecte de diferite forme. Câte un copil cu ochii legaţi se va
apropia de coş, va extrage un obiect şi va încerca să determine forma acestuia prin pipăit. Ceilalţi copii
ascultă atent răspunsurile şi apreciază prin bătăi din palme. În cazul în care răspunsul e corect, copiii vor bate
de două ori din palme, în caz contrar – doar o singură dată. Copilul, cu ochii legaţi, va trebui să răspundă la
următoarele întrebări:
· Ce obiect este?
· Ce formă are el?
· Care sunt proprietăţile de bază ale formei geometrice determinate?
Jocul continuă până când toate obiectele din coş au fost extrase. Apoi un copil va selecta din
mulţimea de fişe propuse de cadrul didactic toate formele geometrice, despre care s-a vorbit pe parcursul
jocului şi le va denumi.
Deci, prin intermediul celor 2 jocuri cu conţinut geometric, cadrul didactic reuşeşte să asigure
continuitatea în formarea reprezentărilor geometrice la copiii de 6-8 ani. Elementul cel mai important, este
faptul că jocul didactic „Determină prin pipăit” amplifică cunoştinţele copiilor, referitoare la forma
obiectelor, căpătate la nivelul treptei preşcolare şi nu formează, de la început, reprezentări despre ea, pe când
jocul „Determină forma obiectelor” tinde să cuprindă nivelul de dezvoltare pe care trebuie să-l posede
copilul în clasa I. Toate acestea ne demonstrează esenţa continuităţii în formarea reprezentărilor geometrice
ce se manifestă la nivelul treptei preşcolare şi primare de învăţământ.
Jocul didactic cu conţinut geometric, în ansamblul său, sugerează de cele mai multe ori calea de
formare a reprezentărilor geometrice, ce reprezintă piatra de temelie a conceptelor matematice. Se înţelege că
nici conţinutul, şi nici spiritul programei activităţilor matematice nu urmăreşte însuşirea unor noţiuni
abstracte şi complicate aferent legităţilor geometrice, şi nici folosirea simbolurilor sau a unei terminologii
ştiinţifice pretenţioase. Scopul principal este de a-i înzestra pe copii cu un aparat logic suplu şi polivalent,
care să le permită a se orienta în spaţiu, a stabili forma şi mărimea obiectelor, a distinge figurile şi corpurile
geometrice din mediul înconjurător utilizând judecăţi şi raţionamente într-un limbaj simplu şi familiar.

Bibliografie:
1. Bulboacă M., Alecu M. Metodica activităţilor matematice în grădiniţă şi clasa I. Bucureşti: SIGMA
Primex, 1996.
2. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
3. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Bucureşti: Editura Litera Internaţional, 2000.
4. Edenhmmar K. Nu există dezvoltare fără joc. Chişinău: Arc, 2002.

27

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)