Universitatea de Stiinte Agronomie si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Management si Dezvoltare Rurala Bucuresti

Specializarea Ingineria si Managementul Afacerilor Agricole

Analiza Matematica

Danoiu Bogdan Iulian

Anul 1

Seria 1

1
 La nivel mondial se înregistrează o cerere în creştere pentru produse alimentare în
timp ce oferta este relativ aceeași. România are un acces facil la pieţele mondiale prin
porturile de la Marea Neagră și Dunăre, iar aderarea la UE oferă acces la o finanţare
substanţială, precum şi acces la pieţe importante. Cererea internă este puternică şi este
satisfăcută atât prin producția națională, cât și prin realizarea de importuri de produse
agricole procesate.
În același context al creșterii cererii pentru produse alimentare, semnalăm problema
risipei alimentare, anul 2014 fiind declarat anul reducerii risipei alimentare la nivel european.
Conform celor mai recente studii realizate de FAO şi OECD, acest deziderat trebuie luat în
considerare de toate statele lumii.

Spre deosebire de tendinţa la nivel mondial, se preconizează că populaţia europeană

va îmbătrâni şi va stagna. Îmbătrânirea populaţiei este considerată a fi una dintre provocările
socioeconomic fundamentale ale Europei în următorii cincizeci de aniiv. Cu o vârstă medie de
46,8 aniv, şi cu peste 27,8% din populaţia sa în vârstă de cel puţin 65 de ani, această
provocare ajunge la niveluri fără precedent.
De asemenea, pe măsură ce generaţia născută în perioada de creștere însemnată a
ratei natalității iese la pensie, este de aşteptat ca populaţia activă să scadă. În acelaşi timp,
numărul de persoane cu vârsta de peste 60 de ani va creşte de două ori mai repede decât
înainte de 2007, cu circa 2 milioane pe an. Până în 2050vi, se estimează că populaţia totală
din UE- 27 va creşte doar cu 5% faţă de nivelul din 2008 şi va ajunge la puţin peste 515
milioane de persoane.
România va fi una dintre ţările afectate de această tendinţă. Până în 2050, este de
aşteptat ca populaţia totală să scadă la puţin peste 18 milioane, ceea ce reprezintă o scădere
cu 10% faţă de 2011. Aceasta este una dintre cele mai puternice scăderi din UE-27, fiind
depăşită numai de Bulgaria (-22,5%), Letonia (-20,5%) şi Lituania (-18,7%). Deşi se încadrează
în tendinţa general care afectează NSM (-10,5%), acest lucru contrastează cu previziunile
pentru vechile state member(+8,3%). Îmbătrânirea populaţiei va afecta, de asemenea,
România mai mult decât Europa în medie, iar până în 2050, vârsta medie va ajunge la 51,4
ani, cu o populaţie în vârstă de 65 de ani reprezentând 30,8% din total.

2
I. Puncte tari ale lantului agricol - productie vegetala

1. România se bucură de un potențial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o

suprafață totală de 238 mii km2 și o populație de peste 21 milioane de locuitori,
România, este ca mărime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii
Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din suprafața totală a Uniunii Europene.

2. Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistență conduce la

obținerea de venituri mai mari, iar o parte dintre acestea fiind folosite şi pentru
investiții în terenuri, animale, utilaje, construcții productive ce vor putea în final
să ajute la intrarea fermelor respective în rândul fermelor de tip comercial.

3. Atragerea tinerilor în activitatea agricolă productivă pentru piaţă în următorii ani

4. Stabilitate financiară în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene

5. Guvernul continuă susținerea financiară a liceelor cu profil preponderent agricol.

Astfel, Executivul a creat cadrul legal privind modalitățile și condițiile în care se
realizează finanțarea celor 57 de licee cu profil agricol de către Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale

II. Puncte slabe ale lantului agricol - productie vegetala

1. Produsele agricole obținute în fermele vegetale prezintă un nivel calitativ scăzut,

determinat în parte de lipsa de conformitate cu normele europene. În ultimii ani,
performanța în agricultură pare să fie din ce în ce mai instabilă. Acest lucru este
determinat atât de frecvența, cât și de severitatea crescută a calamităților
naturale. Acestea reflectă impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii
românești și infrastructura inadecvată în vederea contracarării riscurilor conexe.
Atât frecvența, cât și intensitatea inundațiilor, în perioada de primăvară și a
secetelor, în perioada de vară, au crescut în ultimul timp.

2. Există discrepanțe din punct de vedere al competitivității. Există un număr limitat

de ferme eficiente și competitive care, împreună, obțin performanțe economice
bune, dispunând și de capital și de know-how. Ele ar putea fi confruntate cu unele
probleme de adaptare în vederea respectării standardelor UE, sau ar mai putea
avea nevoie de investiții suplimentare pentru asigurarea dotării tehnologice a
fermelor.

3. Daca luam in considerare valoarea adaugata bruta la hectar, Romania se situeaza

tot pe una dintre ultimele pozitii, aceasta fiind in jur de 600 EUR/ha (2013). Prin

3
 comparatie in tarile din Europa de Vest valoarea adaugata bruta la hectar
depaseste 1.000 EUR/ha.

4. Numărul mare de exploatații agricole de mici dimensiuni, faramițarea excesivă și

suprafața medie mică a terenurilor agricole și forestiere. La nivel național,
exploatațiile sub 5 ha, reprezentau, în 2010, aproximativ 93% din totalul
exploataţiilor şi acopereau 29,7% din SAU. Suprafața medie a parcelei este de 0.45
ha, iar un fermier deține în medie 4.8 parcele. În 2010 suprafața medie a unei
exploatații agricole a fost de 3.45 ha, iar a unei proprietăți forestiere este de
aproximativ 2,65 ha.

5. Sistem de irigații neadaptat la cerințele agriculturii românesti. Suprafaţa

amenajata pentru irigații, a reprezentat în 2012 aproximativ 24% din SAU în timp
ce suprafaţa irigată a fost mai mică de 1,3%1. Din cele 3,1 milioane hectare
amenajate cu infrastructură de irigații doar 50% sunt considerate viabile.

III. Propuneri de îmbunătățire a situației economice a lantului agricol -

productie vegetala

1. Dezvoltare rurala durabila prin adoptarea ultimelor inovatii din alte tari europene
prin integrarea verticala si orizontala a activitatilor exploatatiilor si formarea de
clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus si
generare de energie sustenabila, promovarea unor modele moderne de gestionare
a fermelor.

2. Siguranţa alimentară, obiectiv normal pentru orice aşezare umană, vizează

producerea de hrană suficientă, variată şi ieftină, corespunzătoare cerinţelor
fiziologice şi puterii de cumpărare a oricărei persoane. În ţările dezvoltate acest
obiectiv a fost realizat şi, deseori, depăşit substanţial prin promovarea sistemelor
intensive de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor, precum şi a
metodelor moderne de prelucrare şi comercializare a produselor agricole.

3. Cresterea gradului de pregatire profesionala a fermierilor prin modernizarea si

promovarea invatamantului profesional si tehnic agricol, cresterea gradului de
implicare a tinerilor in agricultura prin implementarea unor scheme de sustinere a
acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii
adecvate de consultanta si formare profesionala.

4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licentierea depozitarilor de

cereal, optimizarea taxarii in sectorul agricol, masuri reglementare de reducere a
evaziunii fiscale.

5. Optimizarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin inregistrarea proprietatilor in

sistemul national de cadastru, imbunatatirea modului de acordare a subventiilor

4
pentru exploatatiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei
dimensiuni minime comerciale si a unor masuri fiscale tintite.