Exemple de bune practici în procesul de predare-învățare a limbii și

literaturii române în școală prin realizarea de activități asistate de tehnologie

și internet
Prof.Agafița Gianina-Maria
Șc.Gimn.Hatmanul Șendrea,Dolheștii Mari
Stă în puterea dascălilor să educe cu mijloace psihopedagogice moderne generațiile
actuale și viitoare!
Dincolo de toate efectele negative ale pandemiei COVID-19, există și un aspect
pozitiv relevant în această perioadă, descoperirea învățământului online de calitate și experiența
pe care-am acumulat-o în Google Classroom, pe platforma GSuite For Education.
Încă de la începutul perioadei suspendării școlii, am căutat să păstrez și să transmit
elevilor materiale adaptate, diversificate prin messenger, whatapp, intram pe ZOOM, dar
simțeam că lipsește ceva, ordinea firească a predării, a fixării cunoștințelor, a evaluării.Din
toamna acestui an școlar elevii de la școlile din comuna Dolhești își desfășoară activitățile pe
platforma GSuite For Education .
Nu pot spune că e foarte ușor,pentru că nu întotdeauna funcționează minunat,dar atât eu,cât și
elevii mei ne susținem reciproc. De cele mai multe ori am învățat artificii digitale de la ei,nu
invers.Neajunsurile învățării online sunt multe,dar pentru toate este un început și generația
actuală de elevi,dar și noi, profesorii,scriem, în anul 2020, istorie în această privință.
Tabla interactivă, în opinia mea, a devenit indispensabilă pentru majoritatea activităților
de învățare. Lecțiile care nu utilizează noile tehnologii devin neatractive.
În prezent elevii au devenit dependenți de smartphone-uri, iar profesorul este confruntat
cu noi provocări în încercarea de a-i ține motivați, interesați, activi.
Profesorul trebuie să fie la curent cu noile tehnologii, iar pentru a le utiliza la clasă, este
necesar să cunoască atât metode de învățare moderne cât și mijloace adecvate.
Tabla interactivă este un ecran tactil de dimensiuni mari care, conectat la un calculator,
prin intermediul unui videoproiector, redă imaginea de pe monitorul calculatorului. Pe suprafața
tablei se poate utiliza orice obiect care exercită presiune, un marker specific sau degetul.
Caracteristicile definitorii ale tablei interactive sunt manevrabilitatea, comunicarea rapidă
și interactivitatea.
Cel mai simplu mod de utilizare a tablei interactive este ca ecran de proiecție. Dar cele
mai interesante sunt aplicațiile online și offline care solicită utilizarea tablei asemeni unei tablete.
Manualele pot fi accesate la adresa web www.manuale.edu.ro și prind viață. Elevii
rezolvă cu plăcere exercițiile propuse. Apoi, profesorii pot utiliza la tabla interactivă propriile
resurse digitale, ca cele de pe o platforma Moodle, sau jocuri create cu aplicații 2.0. De exemplu
rețeaua EDU.ro (reteauaedu.ro) oferă spațiu gratuit școlilor ca platformă de eLearning pe care
profesorii pot dezvolta conținut educațional în format electronic Moodle. Profesorii pot crea
cursuri online bazate pe interacțiune. În Moodle, pot fi create diverse activități inclusiv jocuri de
cuvinte sau de numere, resurse variate și diverse tipuri de teste ( lacunare, tip „adevărat sau fals”,
cu alegere multiplă, tip formulas etc.).
De asemenea, profesorii pot crea jocuri cu ajutorul Learning App (learningapps.org) ,
CRAM (www.cram.com), Quizlet (quizlet.com) sau storyjumper sau Quizzis pentru a anima
atmosfera din clasă.
Se spune că nu poți rămâne fără creativitate, deoarece cu cât folosești mai multă, cu atât
ai mai mult din ea, iar în cadrul orelor de limba și literatura română găsim suficiente resurse
pentru a pune în valoare imaginația copiilor. Așa cum o spune și programa școlară, „scopul
studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a
forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă
lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii exprimându-şi gânduri, stări,
sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze
în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa
de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare“.
Curiozitatea și plăcerea îi determină pe elevi să fie activi, să se implice în rezolvarea
cerințelor crescând astfel nivelul de competitivitate. Chiar și elevii timizi sau elevii cu CES sunt
antrenați în activități, practic dispărând barierele dintre elevi.
Generaţia nouă este definită de cuvântul „altfel”. Iar altfel înseamnă în primul rând un
acces la tehnologie fără precedent.Şi pentru că tehnologia este o parte atât de importantă din
vieţile noastre (copiii de azi se joacă mai degrabă pe computer decât în curtea şcolii, 90% dintre
noi folosim Internetul, 20% au postat, la un moment dat, online filmuleţe în care ei sunt starurile,
83% dorm cu telefoanele lângă ei, principala sursă de ştiri şi de informaţii este Internetul) este
firesc să aibă şi efecte adverse.Unii cercetători susţin că toate gadget-urile care ne înconjoară ne
afectează intelectul; alţii afirmă că atâta timp cât tehnologia ne exersează minţile şi ne furnizează
din ce în ce mai multe informaţii, trebuie să ne îmbunătăţească abilităţile cognitive.
Însă prin folosirea unor metode diverse, cadrele didactice se vor asigura că pot înlătura
blocajele sociale, metodologice și emotive care pot împiedica desfășurarea în condiții optime a
unei învățări de tip creativ. Modul de predare se va orienta cu precădere pe încurajarea inițiativei
și interacțiunii spontane și dirijate a tuturor elevilor clasei. În esență, învățarea creatoare se va
axa nu doar pe adaptabilitate și flexibilitate, ci și pe dezvoltarea unei atitudini prospective și
anticipative care să le permită elevilor proiectarea unor situații-problemă și elaborarea unor
soluții originale.
Toate aceste activități, centrate pe elevi, promovează o învățare activă, îi ajută să-și
descopere potențialul creator, gustul pentru frumos dar și înțelegerea unor noțiuni dintr-o altă
perspectivă, pentru că așa cum spunea și Paulo Coelho „oricine are un potențial creativ, și din
momentul în care îți exprimi acest potențial creativ, ai șansa să schimbi lumea”.
Stă în puterea dascălilor, din întreaga lume, să îndrume, să implementeze, să militeze
pentru accesul la modernism, fără a arde și a transforma în cenușă, munca sutelor de ani de
cercetare, studiu, de propagare  a educației,  a evoluției și de ce nu a ființei ca mod existențial în
societate.
 Eu am convingerea că putem să milităm și să educăm generațiile actuale și viitoare, doar
folosind principii, care au fundamente psiho-pedagogice și care, da, cu toată deschiderea chiar,
pot fi remodelate, ajustate, adaptate societății moderne.
Reforma învăţământului pune deosebit accent pe crearea de alternative metodologice, pe
stimularea învăţării prin cooperare şi folosirea metodelor interactive de grup. Implementarea în practica
educativă a strategiilor manageriale interactive presupune un proces de învăţare socială, ce influenţează
întreaga structură psihică a educatorului-manager, dar şi a educabililor, toate aceste modificări de la
nivelul personalităţii acestora reflectându-se în noi componente, atitudini, valori.
Cadrele didactice reprezintă principala resursă umană capabilă să prognozeze, organizeze şi
coordoneze activităţile de introducere a noului, asigurând astfel dezvoltarea optimă a organizaţiei
şcolare.
Fundamentul activitaţii didactice în școala tradiţionala a fost asigurat de psihologia asociaţionistă,
pentru care actul cunoașterii se reducea la simpla înregistrare prin simţuri, la perceptie.
A determina elevii să reţină pe dinafară ceea ce le-a fost comunicat este, evident, mai simplu decât
a-i conduce spre autonomia judecăţii. Rolul activ si dominant revine profesorului, pe când elevului îi
revine rolul de spectator receptiv, solicitat îndeosebi sa asculte, sa noteze, sa memoreze si sa reproduca.
Dialogul autentic dintre componenţii binomului educaţional profesor-elev se realizează rar si
fragmentar. În cadrul lecţiei nu se antrenează și nu se exersează gândirea, nu se crează situaţii în care
adevarul să fie descoperit (redescoperit) de către elevi, ceea ce conduce la pasivitate, plictiseală,
oboseală și în final la o eficacitate formativ-educativă scazută. Sunt aproape inexistente criticile,
căutarile personale, rarele revendicări exprimate de elevi îl deranjează pe profesor și în general sunt
evitate.
Rolul cadrului didactic care promovează predarea-învăţarea în învăţământul modern:
 organizează şi dirijează învăţarea, o orchestrează şi o regizează;
 facilitează şi moderează activitatea de învăţare;
 ajută elevii să înţeleagă lucrurile şi să şi le explice;
 responsabilizează elevii în vederea funcţionării optime a grupului;
Poate cel mai mare beneficiu pentru predarea online este acesta - profesorii joacă în
continuare cel mai important rol în experiența de învățare. Tehnologia nu poate înlocui meseria
profesorului, dar se pretează ca un instrument foarte util pentru îmbunătățirea experienței atât
pentru profesor, cât și pentru cursant. Decizia de a preda online poate încuraja profesorul să
recunoască controlul pe care îl are asupra propriei cariere și să-și pună mintea în repaus.
Utilizarea Internetului permite implicarea acestuia nu doar în accesări rapide ale
informațiilor utile pentru o temă specificată, ci și în stabilirea unor căi eficiente de relaţionare
quasipermanentă între elevi și profesor. Astfel, apar posibilităţi de încredinţare a unor sarcini
pentru elevi şi în afara contextului instituționalizat al şcolii, în locuri alese de profesor sau în care
se află elevul.Aceste sarcini pot fi pentru un elev sau un grup de elevi –trimise de unul sau mai
mulţi profesori –coordonate, de asemenea, de la distanță.Rolul profesorului în acest context se
schimbă, ajutând elevii să identifice singuri răspunsurile și să descopere informațiile necesare, în
spaţiul exterior şcolii. Profesorul încredinţează sarcina adecvată spaţiului pe care elevul îl va
parcurge de la școală spre casă ori invers, și în oricare altul el se va afla. Sarcina de rezolvat spre
înţelegerea fenomenului, a principiului, a regulii de învăţat dobândește sens și utilitate, timpul de
rezolvare nu depinde de legătura cu un loc anume, iar profesorul nu este „scos” dintre persoanele
de dincolo de școală–devine «omniprezent»!Intervenţiile vor fi la cererea elevului, cu scopul de a
orienta, de a ghida,în momentul în care acesta apreciază că este necesar, sau din iniţiativa
profesorului când rezultatele primite de la elevi impun. Profesorului îi revine sarcina să ofere
elevului criterii de identificare a informației, de selecție și analiză, să-l orienteze pe parcursul
activității.Urmare a evoluției tehnologiilor, noile mijloace reprezintă unul dintre principalii pioni
ai educaţiei informale, cu o forță de intervenție considerabilă, care depășește puterea de influenţă
a altor factori educativi, precum familia, grupul socialde apartenenţă. Tinerii sunt „expuși”, în
fapt, sunt beneficiarii de timpuriu ai „consumului” de tehnologie și de informație preluând
conștient, dar și inconștient diferite modele comportamentale, atitudinale, experiențe afective,
expresii lingvistice, stiluri vestimentare etc., care le influențează dezvoltarea personală și implicit
sistemul de valori. Prioritatea pofesorulului este să învețe elevii cum, pentru ce și la care dintre
surse să „alerge”, cum să le utilizeze cu folos, oferindu-le criterii de identificare, selecție, analiză
și interpretare a informațiilor disponibile. Însușirea acestor criterii este esențială în condițiile în
care discutăm de necesitatea vitală a elevilor de a efectua selecţii valorice între mesajele pe care
legăsesc ori le primesc în căutările lor intenţionate sauaccidentale. Iubitori de constantă navigare
online și încrezători în competențele lor digitale, nativii digitali au falsa impresie ca noile
instrumentele vor fi suficiente,de pildă, în obţinerea unui job, pentru angajarea în acţiuni
administrative sau servicii de sănătate. Şcoala va fi locul în care află că translarea competenţelor
la nivelul social, al integrării în viaţa socio-economică necesită efort susţinut şi organizat.
Ca o concluzie,care este tot un exemplu de bună practică în procesul de predare-
învățare a limbii și literaturii române în școală prin realizarea de activități asistate de tehnologie
și internet amintesc şi aspectul că a venit vremea ca profesorul să înveţe de la elevi.Am
transformat casa în sală de clasă,în cancelarie,ne-am transformat spaţiul intim în spaţiu
profesional,atât noi,cât şi elevii noştri.Învăţăm reciproc câte un pic din tainele informaticii,furăm
cu coada ochiului detalii din viaţa personală.Încă un motiv în plus,să ne simţim privilegiaţi că
intrăm în sufletul şi casele alor noştri elevi,chiar dacă tuturor ne e greu,răspunderea e mai
mare,stresul mai incisiv.

Bibliografie:
– Amabile, T.M., Creativitatea ca mod de viață, Editura Știința și Tehnica, București, 1997.
– Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006.
– Moraru, I., Psihologia creativității, Editura Victor, București, 1997.
– Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2004.
–Vrabie, D., Psihologia educației, Editura Evrika, Brăila, 2000.