IET “MĂRȚIȘOR”

ACTIVITATE
EXTRACURRICULARĂ

Grupa pregătioare “ROMANIȚA”

EDUCATORI:
CARP Inna GDD
TROIAN Liliana GDD

PERERITA 2021
Data: 12 februarie
Grupa pregătioare: “ROMANIȚA”
Forma de organizare: frontal; individual; grupuri mici.
Forma de realizare: spectacol literar-muzical.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Cognitive:
 Să reproducă poeziile cunoscute din creația lui Grigore Vieru;
 Să interpreteze cântece din creația viereană.
Psihomotorii:
 Să aplice deprinderi corecte de interpretare a cântecelor, de recitare a
poeziilor, respectând pauzele, folosind un ton și un ritm pozitiv.
Socio-afective:
 Să manifeste interes pentru participare la spectacol.

Strategii didactice: intonare; recitare; imitare; dialog.

Resurse material: măști; proiector; banner.
Locul desfășurării: Sala de festivități a IET Mărțișor

Bibliografie:
 VIERU, Grigore, Cele mai frumoase poezii, Editura Cadran, 2010;
 MARIN, Mariana, Rugă pentru poet, Chișinău, 2010;
 http://www.grigorevieru.md/
Sala este amenajată cu imagini, fotografii legate de viața și activitatea
poetului, citate scrise de Grigore Vieru.
Prezentatorul: Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi – modest afirma poetul, evocând
de fapt sacrificiul în numele crezului de salvare a sufletelor românilor. În anumite
împrejurări avea să spună: A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu
înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te
preschimbi în iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!
Poetul este mare, or, numai un om cu adevărat mare şi puternic poate fi şi fir de
iarbă.
- Poezie sonoră: Grigore Vieru – Legământ.

Audiţie: https://youtu.be/pwoIIi10eG8
Prezentatorul:
Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era dor... Şi-a luat
un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea.
Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul, starea de echilibru
a omului şi universului.
Recital de poezii:
Făptura mamei
Uşoară, maică, uşoară,
C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ!

În priviri c-un fel de teamă,

Fericită totuşi eşti –
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti.

Mama
Foicică dulce poamă,
Toată lumea are mamă.
Melcul, iedul, ursulică,
Puiul cel de rândunică

Fuge noaptea și dispare

La tot puiul bine-i pare;
Că din nou e dimineață
Și-și vede mama la față !
Tu iarbă, tot ai mamă?
Tu, iarbă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.

Tu, floare, tot ai mamă?

De ai – de bună seamă:
Atunci când înfloreşti,
De ea îţi aminteşti.

Tu, steauă, tot ai mamă?

De ai – de bună seamă:
Atunci când te iveşti,
De ea îţi aminteşti.

Audiție muzicală: https://youtu.be/2jfoH8qnin8 “Duminica”

Mulțumim pentru pace

Mama pâine albă coace,
Noi zburdăm voios,
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.

Tata fluiere ne face,

Noi cântăm duios.
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.

Înfloresc în jur copacii,

Ceru-i luminos.
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.

Mama
Mama ne mângâie,
Soarele luceşte,
Soarele e unul,
Mama una este.

Cântec: Pui golași - https://youtu.be/qKoB999czkE

Puişorii
– Pui golaşi cum staţi în cuiburi
Fără plăpumioare?
– Ne învelim cu ale mamei
Calde aripioare.
– Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţă cerne?
– Ne învelim atunci cu frunza
Ramurii materne.
– Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
– Cum să nu mai vină mama?
– Cum să cadă frunza?

Bunica
Tot mai mică, tot mai mică,
Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!

Prezentatorul:
Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei
care este unul matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului, Muma în genere.
Se interpretează cântecul: Sub stele trece apa - https://youtu.be/JnklXZtzEoE

Sub stele trece apa Mi-e dor de-a tale

Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta
privire,
Mi-e dor de tine,
mamă.
Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi
mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cântec fără moarte!
Vânt hulpav pom
cuprinde
Şi frunza o destramă.
braţe,
Mi-e dor de tine,
mamă.
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi
caldă,
Mi-e dor de tine,
mamă.
O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân
aproape,
Mi-e dor de tine,
mamă.
Prezentatorul: Peste ani, cuvântul vierian devine tot mai profund şi mai puternic.
Luptând pentru crezul naţional, După cum este şi firesc, poetul afirma că „în
aceeaşi limbă / toată lumea plânge, / în aceeaşi limbă / râde un pământ”, dar
totodată ne face atenţi la faptul că – „doar în limba ta / durerea poţi s-o mângâi, /
iar bucuria / s-o preschimbi în cânt”.
Recital de poezii:

Frumoasă-i limba noastră

Pe ramul verde tace

O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră

De-ar spune şi cuvinte

Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră

Satele Moldovei

Pe vale, pe culme,
Stau satele mele,
Aproape de codru,
Aproape de stele.

Cântec: Țărișoara mea - https://youtu.be/90o9JvFfzSI

Prezentatorul: "Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil". A
avut grijă poetul să ne simţim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creştet fiind
copilaşi de grădiniţă, din paginile „Albinuţei”. Şi astăzi trăim copliăria evocând
magicele versuri care ne fac să fim optimişti.
Prezentarea de cărți pentru copii.
A lăsat pentru generaţii întregi cărţi pentru copii. Alarma, Chişinău, 1957
(versuri); Poezii de seama voastră, Chişinău, 1967; Abecedarul (în colab.),
Chişinău, 1970; Albinuţa (abecedar), Chişinău, 1979 (ed. a II-a, Buc., 1994); Să
facem cunoştinţă, versuri pentru cei mici, Chişinău, 1989; Spune-i soarelui o
poezie, versuri pentru copii, Chişinău, 1989. 
Recital de poezii:

Grăuraşul

Grăuraşul a mâncat
Un grăunte îngheţat.
Şi tot strigă ziua toată:
„Am mâncat o îngheţată”.

Albina, a doua variantă

Zum-zum-zum, cu mare zor,

Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.

Cântec (dans): Albinuța - https://youtu.be/rY2FH3saT-g

Furnica

Suie frunza, urcă ram:

„Tare mult de lucru am!”
Trece valea, trece coasta:
„Tare-i scurtă viaţa asta!”

Ploaia

Vine ploaia peste lunci

Cu picioare-albastre, lungi!
Pic-pic-pic, pic-pic-pic,
Grâul creşte mare-n spic!

Iată, ca pe ţârâieci,
Prind în palme stropii reci.
Ploaie, tu de unde ştii
Să creşti pâine în câmpii?!

Boc-boc-boc
Boc-boc-boc!
Ploaia în umbrelă bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!

Boc-boc-boc!
Ploaia în asfalturi bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!

Boc-boc-boc!
Ploaia în ţărână bate:
– Pot să intru?
– Da! Se poate!

Cântec (dans): Alabala portocala - https://youtu.be/4luok2uSQSw

Parcă ieri a fost poetul,

Binecuvântat de Dumnezeu
Dar strivit de-o moarte crudă
S-a zidit în scrisul său.

Parcă ieri a fost poetul

Mitul graiului matern
Astăzi îl citim în versuri,
Astăzi lauri i se aștern.

Vieru e mai mult decât un poet, el este un destin, El este mai mult decât un destin
omenesc. El face parte din destinul unui neam întreg. Pentru toși Vieru este un
simbol al neamului nostru.

Cântecul (audiere): Hulubul păcii - https://youtu.be/w8BG1cl2k4U