INGINERIE

INFA - IFR MECANICA

Microsoft WORD
Aplicația 1:

1. Deschideți un document nou;

2. Setați dimensiunea paginii ca fiind A4 cu margini de 20 mm;
3. Editați stilul NORMAL – ARIAL, font: 11, spațiere de 1.5, stil text: JUSTIFIED ;
4. Editați HEADING 1 și HEADING 2 conform cerințelor de mai jos:
a. Heading 1 – ARIAL, font: 16, spațiere: 1.5, poziționare: CENTER, text: BOLD –
redenumiți HEADING 1 ca și CAPITOL spațiere AFTER: 20 pct;
b. Heading 2 - ARIAL, font: 14, spațiere: 1.5, poziționare: ALINIAT la STANGA, text:
BOLD – redenumiți HEADING 2 ca și SUBCAPITOL, spațiere AFTER: 15 pct.;
5. Introduceți textul de mai jos (de la pagina 2 la pagina 8); (utilizați stilul NORMAL pentru text
și HEADING-uri pentru capitol si subcapitol - Heading 1 și Heading 2)
6. Imaginile din text le găsiți în fișierul Imagini_lab_1.docx
7. Pentru titlul figurilor, editați stilul SUBTITLE – Font: ARIAL, mărime: 10, text: ITALIC,
poziționare: CENTER, culoare: Albastru
8. Fiecare paragraf care cuprinde text NORMAL, trebuie să aibă o aliniere de 1.5 pct., FIRST
LINE(prima linie);
9. Utilizați bullet-uri (marcatori) acolo unde este nevoie;
10. Pentru ecuații, utilizați unul dintre cele 2 editoarele de ecuații (fie editorul integrat în WORD
2010 +, fie MATHTYPE EQUATION)
11. Inserați tabelele cu comanda Insert - > TABLE (aplicați un stil și adăugați un fundal pentru
capul tabelului)
12. Introduceți o diagrama pentru datele din tabelul cu două coloane care reprezintă turația si
puterea motorului (acest tabel îl regăsiți si in fișierul imagini_lab_1 de unde puteți copia
valorile);
13. Introduceți două note de subsol (pentru MAS si MAC, aflate sub figura 2.1);
14. Inserați două referințe (pag. 6 după cuvântul „combustibil” și pag.8 după cuvântul „relația„)
15. Generați bibliografia documentului;
16. Generați cuprinsul documentului (pe ultima pagină);
17. Adăugați în antetul paginii textul INFA-IFR în partea stângă și o imagine ce conține textul
„Inginerie Mecanica” în partea dreaptă;
18. Adăugați în subsol paginii, numărul paginii (pe centru) și data de azi (în stânga).

1
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

1 PARAMETRII CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

Parametrii constructivi definesc caracteristici constructive şi funcționale prin

intermediul cărora pot fi comparate performanțele autovehiculelor.

1.1 PARAMETRII DIMENSIONALI

În funcție de tipul, destinația şi parametrii energetici ai autovehiculului stabiliți prin

tema de proiectare sau prin calcul, se vor adopta parametrii dimensionali. Valorile acestora
vor fi estimate prin comparație cu cele ale unor autovehicule similare existente.

Fig. 1.1 Dimensiunile principale ale autovehiculelor

Mărimea autovehiculelor, capacitatea de trecere, maniabilitatea şi stabilitatea depind

de dimensiunile principale ale acestora. Aceste dimensiuni sunt reprezentate în figura 1.1:

ampatamentul L este definit ca distanța dintre axa geometrică a punţii din faţă şi cea a punții
din spate. La autovehiculele cu trei punţi (două punţi în spate) ampatamentul se defineşte ca
distanţa dintre axa geometrică a punţii din faţă şi jumătatea distanţei dintre axele punţilor din
spate;

 ecartamentul roţilor din faţă B1 şi al roţilor din spate B2 reprezintă distanţele dintre
planurile mediane verticale de simetrie ale roţilor punţii din faţă, respectiv ale punţii din
spate. La autovehiculele cu puntea din spate cu roţi duble (pe aceiaşi parte)
ecartamentul este considerat ca distanța dintre planurile verticale aflate la jumătatea
distanței dintre roțile de aceiași parte.

2
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

1.2 PARAMETRII DE GREUTATE

Destinația, tipul și dimensiunile principale determină greutatea proprie, greutatea totală

şi capacitatea de încărcare ale autovehiculelor. La tractoare şi autovehicule speciale,
greutatea este un parametru care caracterizează aderența, calitățile de tracțiune şi presiunea
specifică pe sol.

Astfel se stabilesc:

 greutatea proprie Go;

 greutatea totala Ga;
 repartiția greutății totale a autovehiculului pe punţi G 1 şi G2;
 repartiția greutății pe roţi;
 poziția centrului de greutate în plan longitudinal;
 înălţimea centrului de greutate.

Greutatea proprie a autovehiculului Go este greutatea autovehiculului complet echipat,

alimentat, fără încărcătură şi fără persoane la bord.

Greutatea utilă a autovehiculului Gu reprezintă greutatea încărcăturii pe care o poate

transporta un autovehicul.

La autocamioane, greutatea conducătorului şi a persoanelor de deservire nu sunt

incluse în greutatea utilă. In cazul autovehiculelor destinate transportului de persoane
greutatea utilă include greutatea conducătorului, a personalului de deservire, a pasagerilor şi
a bagajelor.

La autobuze greutatea utilă se determină în funcţie de numărul de locuri pe scaune n,

la care se mai adaugă numărul de locuri în picioare m (5÷6 locuri pe metrul pătrat disponibil
al podelei) în cazul autobuzelor urbane. Greutatea unei persoane Gp se consideră 750 N, iar
greutatea bagajului Gb pentru fiecare persoană se apreciază la 50 N pentru autobuzele urbane
şi autocamioane şi 250 N la autoturisme, autobuze interurbane şi autobuze turistice.

Greutatea totală a autovehiculului Ga rezultă prin însumarea greutății proprii Go,

greutății utile Gu , greutății persoanelor Gp şi a bagajelor Gb, astfel:

 pentru autocamioane:

𝐺𝑎 = 𝐺𝑜 + 𝐺𝑢 + (𝑛 + 1)(𝐺𝑝 + 𝐺𝑏 )

 pentru autobuze urbane

𝐺𝑎 = 𝐺𝑜 + (𝑛 + 𝑚 + 1)(𝐺𝑝 + 𝐺𝑏 )

3
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

 pentru autobuze turistice

𝐺𝑎 = 𝐺𝑜 + (𝑛 + 1)(𝐺𝑝 + 𝐺𝑏 )

 pentru autoturisme

𝐺𝑎 = 𝐺𝑜 + 𝑛(𝐺𝑝 + 𝐺𝑏 )

Unele caracteristici orientative de greutate pentru autoturisme sunt date în tabelul 1.1:

Tabelul 1.1 Caracteristicile de greutate ale autoturismelor

Categoria Capacitatea cilindrică a Greutatea proprie

autoturismului motorului [l] [kg]
Foarte mici Pana la 0.849 Maxim 700
Mici 0.850…1.299 700…960
Medii 1.300…2.500 960…1400
Mari Peste 2.500 Peste 1400

4
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

2 CALITĂŢILE TEHNICE ŞI DE EXPLOATARE ALE

AUTOVEHICULULUI

Calitățile tehnice şi de exploatare caracterizează posibilitatea utilizării autovehiculului la

o productivitate maximă, în condițiile unei securități de circulație ridicate. Cele mai importante
calități tehnice de exploatare ale autovehiculelor sunt enumerate în continuare.

Calitățile tehnice ale unui autovehicul nu se pot aprecia în afara legăturii care există
între acestea şi condițiile de exploatare. Deci, gradul de concordanță dintre calitățile tehnice
ale autovehiculului şi condițiile de exploatare constituie indicele principal de apreciere a unei
construcții sau a alteia.

2.1 PARAMETRII ENERGETICI

Parametrii energetici cuprind date ce caracterizează motoarele cu care sunt echipate

autovehiculele. Motorul este elementul esenţial ce determină parametrii dinamici şi calităţile
de exploatare ale autovehiculelor. Sursa de energie cea mai utilizată pentru propulsia
autovehiculelor este motorul cu ardere internă. În motorul cu ardere internă are loc
transformarea energiei chimice a combustibilului în energie mecanică. Motoarele cu ardere
internă sunt:

o motor cu aprindere prin scânteie în care aprinderea amestecului carburant este inițiată
de o scânteie electrică dată de bujie;
o motor cu aprindere prin comprimare în care amestecul carburant se autoaprinde.

Influența motorului asupra dinamicii şi calităților de exploatare ale autovehiculului este

determinată de caracteristica lui exterioară.

În afara acestor motoare larg răspândite s-a încercat şi utilizarea altor tipuri de motoare
cum sunt: motoarele cu ardere externă (turbina cu gaze şi motorul cu aburi); motoare cu
pistoane rotative; motoare electrice. În ceea ce priveşte utilizarea motoarelor electrice la
autoturisme se întreprind cercetări pentru realizarea de baterii de acumulatori cu capacitate
mare de încărcare, timp de încărcare mic, greutate mică şi preţ de cost redus care să asigure
o autonomie suficientă în condiții de eficientă dinamică şi economică.

La alegerea motorului care echipează un anumit autovehicul trebuie să se ţină seama

de condițiile de exploatare specifice acestuia.

5
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

2.2 Caracteristica exterioară a motorului

Caracteristica exterioară a motoarelor reprezintă dependența dintre puterea efectivă,

momentul efectiv, consumul orar, consumul specific de combustibil și turația arborelui cotit, la
admisie plină (maximă) de combustibil (TODORUȚ 2005).

În figura 2.1 sunt prezentate caracteristici de turație exterioare tipice pentru motoarele
cu aprindere prin scânteie şi cu aprindere prin comprimare.

Fig. 2.1 Caracteristica exterioară de turație: a – motor fără limitator de turație (MAScu
carburator); b – motor cu limitator de turaț ie (MAC 1 şi MAS 2 cu injecție)

Un exemplu de caracteristică externă pentru un motor MAS de o putere de 222 kW la

turația de 6700 rpm. În diagrama din figura 2.2. este prezentată caracteristica exterioară a
puterii motorului.

1
MAC – motor cu aprindere prin comprimare
2
MAS – motor cu aprindere prin scanteie

6
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

Puterea motorului
250

200
Puterea [kW]

150

100

50

0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
Turatie [rpm]

Fig. 2.2 Caracteristica exterioară de turație și putere

Utilizați tabelul următor pentru a genera diagrama de mai sus.

Turatia[rpm] Puterea motorului [kW]

1000 31.3462
2000 71.9928
2200 80.751
2400 89.6155
2600 98.542
2800 107.4862
3000 116.4038
3200 125.2506
3400 133.9822
3600 142.5544
3800 150.9228
4000 159.0433
4200 166.8715
4400 174.363
4600 181.4737
4800 188.1593
5000 194.3754
5200 200.0778
5400 205.2221
5600 209.7641
5800 213.6596
6000 216.8641
6200 219.3335

7
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

6400 221.0235
6600 221.8897
6800 221.8878
Caracteristica exterioară a motoarelor cu ardere internă descrie performanţele
dinamice maxime ale acestora. Ea este folosită pentru determinarea performanţelor de
dinamicitate şi economicitate ale autovehiculelor.

Descrierea analitică a evoluției puterii în funcție de turație se face cu relația (PREDA

și CIOLAN 2009):

𝑛 𝑛 2 𝑛 3
𝑃𝑒 = 𝑃𝑚 ∙ (𝛼1 ∙ ( ) + 𝛼2 ∙ ( ) + 𝛼3 ∙ ( ) )
𝑛𝑚 𝑛𝑚 𝑛𝑚

Bibliografie

PREDA, Ion, și Ghoerghe CIOLAN. Dinamica Autovehiculelor. Curs IFR, 2009.

TODORUȚ, Adrian. Bazele dinamicii autovehiculelor. Algoritmi de calcul, teste, aplicaţii. Cluj-
Napoca: Editura Sincron, 2005.

8
08-Oct-2020
 INGINERIE
INFA - IFR MECANICA

Table of Contents
Aplicația 1: ......................................................................................................................... 1

1 PARAMETRII CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR ............................................. 2

1.1 PARAMETRII DIMENSIONALI................................................................................ 2

1.2 PARAMETRII DE GREUTATE ................................................................................ 3

2 CALITĂŢILE TEHNICE ŞI DE EXPLOATARE ALE AUTOVEHICULULUI ...................... 5

2.1 PARAMETRII ENERGETICI ................................................................................... 5

2.2 Caracteristica exterioară a motorului ....................................................................... 6

Bibliografie ............................................................................................................................ 8

9
08-Oct-2020