Centrul de Excelență în Horticultura și Tehnologii Agricole

REFERAT
La obiectul: Ingrediente și aditivi
Pe tema:
Aromatizanți alimentari

A elaborat elevul grupei 24-S: Cazacu Vlad

Profesor: Dan Dumitru Dulap
Asasaa

Aroma se referă la produsele:

“care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate
produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul si/sau gustul;

compuse sau formate din urmatoarele categorii: substante aromatizante, preparate

aromatizante, arome obtinute prin tratament termic, precursori de arome, alte
arome sau amestecuri ale acestora.”

Substanta aromatizanta – “substanta chimica definita cu proprietati aromatizante”.

Preparatele aromatizante - “arome, altele decât substantele chimice definite,

obtinute din materii de origine vegetala, animala sau microbiologica, prin procese
fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzatoare, fie in stare bruta, fie dupa
procesarea pentru consumul uman”.

Aroma obtinuta prin tratament termic – “produs obtinut dupa tratamentul termic al
unui amestec de ingrediente care nu au in mod obligatoriu proprietati aromatizante,
dintre care cel putin unul contine azot (gruparea amino) si altul este un zahar
reducator”.

Aroma de fum – “produs obtinut prin fractionarea si purificarea unui condensat de

fum care produce condensate de fum primare, fractii primare de gudron si/sau
arome de fum derivate”.

Precursorii de arome (carbohidratii, oligopeptidele si aminoacizii) – “confera

aroma alimentelor prin reactiile chimice care au loc in timpul procesarii
alimentelor”.

Aromele pot de asemenea contine aditivi alimentari (conform Regulamentului

(UE) nr. 1130/2011):

 Sorbitol, Manitol, Isomalt, Maltitol, Lactitol, Xilitol, Eritritol

2
  Acid sorbic si sorbati, Acid benzoic, Benzoat de sodiu, Benzoat de potasiu,
Benzoat de calciu
 Galat de propil, Galat de octil, Galat de dodecil, Butilhidrochinona tertiara
(TBHQ), Butilhidroxianisol butilat (BHA)
 Acid fosforic – fosfati – di-, tri- si polifosfati
 Extracte de rozmarin
 Guma Karaya
 Konjac
 Polisorbati
 Beta-ciclodextrina
 Dioxid de siliciu
 Dimetil polisiloxan
 Ceara de albine
 Trietil citrat
 Diacetat de gliceril (diacetina)
 Triacetat de glicerina (triacetina)
 Propan-1, 2-diol (propilenglicol)
 Alcool benzilic

Consumul de arome poate cauza:

 Inrautatirea astmului
 Reactii alergice
 Cancer
 Ameteli
Consumul de arome nu este in acest moment restrictionat, neexistand astfel o
limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa consumul cu moderatie.

Consumatorii n-au nicio sansa sa afle ce substante folosesc producatorii pe post de

"arome", pentru imbogatirea gustului si mirosului alimentelor. Asta cu toate ca
legea le garanteaza romanilor liberul acces la toate informatiile de care ar putea
avea nevoie pentru a-si alege doar cele mai bune alimente, de la raft.
3
De ani buni, producatorii mentioneaza pe eticheta doar faptul ca au folosit "arome"
sau "arome naturale" la prepararea alimentului de pe raft. Nu amintesc, insa, nimic
despre compozitia aromelor folosite si nici despre cantitatile in care au fost acestea
adaugate in produs.

In teorie, o aroma - indiferent din ce si cum ar fi fost obtinuta - n-ar trebui sa

reprezinte decat o parte infima din compozitia alimentului. In practica, insa,
lucrurile nu stau chiar asa.

Se numeste insa "aroma naturala", intrucat are la baza ingrediente naturale, spre
deosebire de celelalte arome, care sunt sintetizate doar din chimicale, in laborator.

E posibil, deci, ca un aliment sa nu contina niciunul dintre cele peste 300 de E-uri
recunoscute la nivel european si cu toate astea sa aiba in compozitie chimicale,
dintre care unele inglobate in substantele numite, generic, "arome".