Sunteți pe pagina 1din 7
10 CONCEPTE CHEIE ABC-ul fotografiei digitale Sunteti novici in fotografia digital? Va trebui s8 va familiarizati cu unele aspecte ale fotografie pentru a face corectiile necesare camerei foto astfel incat fotografille voastre s fie cat mai reusite. Va vom explica toate conceptele importante pe care va trebui sa le cunoasteti inainte de a folosi camera in vacanta urmatoare. Jotografiadigitala a devenitatit de Prices psi a filme foto au incetat comer- cializarea produselor respective in anumite tir. Aparatele de fotograiat digitale ofera ‘mai multe faciliai faa de cele clasic - cea mai important find poate posibiitatea de previaualzare a instantaneelor si stergerea celor nereugite,Astfel, pute fotografia un cadru pind sunteji mulfumigi de rezul- tatele objinute. Funcille automate ale camerclor digitale au facut ca acestea st fie rai uyor de utlizat de catreneinifiai. De exempla, senzorul de Iumina incorporat stabileste cat de puternica este lumina si face in mod automat ajustarle necesare Pentru cei mai pretentiosi exist modul manual de reglare a aparatului, dar acesta necesita cunostinje temeinice de fotografie. In continuare va. prezentam concepte si reguli de baza pentru realizarea uunor fotografi profesioniste, 1. Planificarea Adesea, fotografi apeleaza la un proces de triete a imaginilor realizate pe aceeasi tema pentru rejinerea variantel celei mai reuse. De fapt, multe dintre cele mai interesante fotografi pe care le-afi vazut nu sunt decat rezultatul acestui proces de eliminare a erotilor, Folositi la maxim avantajul pe care il ofera posibilitatea de previzualizare si indepartare a pozelor nereusite si sur- prindeji cit mai multe instantanee din aceeasi scena abordand diverse unghiuri si seta ‘Totusi, memoria de care dispune orice ‘camera digitala este limitata. De aceea,sfa tul nostru este sa pastrati doar acele cadre care vise par satisfacatoare. Pentru aceasta trebuieinsa sa va fxat foarte clar in minte erafiay in spatii lumi | noase va sfituim st apelasi lao valoare mai mare, de exemplu tg | Fis (care micsoreaza fag ite ites 1% 128 i146 1 OOSGSS Timpul de expunere Se refera la timpul cat Surprinde apa mod static, mortalizat cu un ting de expunere mic iafragma riméne deschis,lisind lumina sa treaca prin lentile. In functie de timpul de expunere ales putefisurprinde un cadru In mod dinamic (acesta st sugereze acti- tune) sau in mod static (acesta sa para impictrt”), Timpul de expunere este folosit si pentru fotograile in medii mai ppufin lurninoase (in special cnd muse uti- lizeaza bliful) spre exemplu fotografierea ) unui amurg. Acesta se 3 masoara in fractiuni de secundi sau chiar se- E cunde. De pilda, 125 reprezinta 1/125 secunde, 1000 - 1/1000 secunde. jos | De obicei scala este de la Jom | © secunda pana la 1/1000 Tae | PBS secunae. Timp de expunereridica "= Acesta ofera 0 cantitate BPR inst race ae Tamia, Beste craps E pindoe Gata an mal indlungt Ade, ete ptt contr ene oer oom sorte red Va treba experimen Gientele sett peonite In func de conde de lamin in cate ftogra Pe-Practic 1/2005 11 Ee Pracric 1/60 este considerat un timp mare de expunere, Timp de expunere redus: Diafragma va amine deschisi 0 perioadt mule mai redusi. Acesta este potrivit pentru fotografi spapi luminate san in cal in care dort st surprindeyi in med state un object afla in migeare. De la 1/250 tn jos timpii de expunere sunt considerati ca fiind redusi. 6. Campul de profunzime -Acest termen se refer la zonele din fata si din spatele unui obiect, pe care am foca lizat aparatul, in care gi alte obiecte apar clare. De exemplu, daca focalizagiun pahar aflat pe masa din bucatavi, la fel de lar se va vedea si marulsituat in spatele acestuia, Ja cagiva centimetri (marul se afla in cdm- pul de profunzime). Insa scaunul aflat de cealalta parte a mesci va aparea in ceaya (acesta a iesit din campul de profunzime). Cimpul de profunzime poate fi ajustat modificind valorile diafragmei. Cu cit aceasta este mai deschiss, cu atat cmpul de profunzime va fi mai mic T. Setirile ISO Acestea sunt date de International Stan- dards Organization. In lumea fotografilor, ISO masoar’ sensibilitatea la lumina a Funda: clr Sec: Car Prim plan Clr 12 Pc -Practie 1/2005 TEHNIC! DE FOTOGRAFIERE DIGITALA Fotogtafile digtale sunt de oblcei sto” cate in fisiere. Decarece memoria camerei este limitata, apare necesitatea ‘compresiei acestorfisiere. Regullle de ‘compresie si alti parametri (precum numarul maxim de culori admise) sunt stabilte de formatulfisierelor, Exist tre) formate de bazé pe care le suports de regula camerele (citti manualul de instructiuni al aparatulu). $a facem ‘cunostinta cu aceste formate pentru a descoperi avantajele si dezavantaiele Tlecarla JPEG: Inijalele provin de la Joint Photographic Exverts Group, Este un for: mat obignuit pentru imagin’ compresate: ideal pentru fotogratile postate pe Internet. Atentie, cu ct fisenal va mal mie, cu atét mai siaba va f calitatea immagini 0 calitate optima va presupune tn fisier de dimensiuni sporite. Cea mal buna solute este setarea camerei foto digitale astfel ncat S4 obtineti cea mal bund varianta cumulat® pentru cel dol parametr TIFF: Acronim pentru Tagged Image File filmelor. In cazul camerelor digitale, setarile ISO sensibilizeaza senzorul de laminas Pentru film se foloseste de obicei ISO 100 sau 1SO 200, 1SO 400 sau valori mai ridicate se utilizeaza atunei cind lumina Funda: Car Subic: Cetos Prim pan Cefos PERS chr cn Format Este Varianta cea mai utiizat Pent fotografie cigtale, deoarece imaginea nu este niciodata compresaté, astfel neat caltatea Imagini nu se feduce le sahatea fsierulu. Ins’ acest format mareste consideraoil cimen- siunea fisier RAW: Nu este un acronim si nu sbol- zaaza nimic. RAW este un format de fsier folosit de oblesi de camerele foto profesional, RAW poate fi considerat un {egatv digtal’, deoarece fier ima- i stars informatio asa cum au fost captate de aparet. Camera nu prelu ‘reaza informtile obginute ininte de a sake fisieul Dec, cae este diferentaintre TF si RAW? Eibine, fsjerele TIFF sunt mai Mati deoarece acestea conjin informatio. prelucraté (balansul de a, expunerea ec). acd dort o caltate sports (profesio- fala) 2 fotogratilor, nu va recomandam JPEG-UL in cazul In care camera pe care {© a\e$ suport formatul RAW, v8 pute considera norocosi este slabs, deci filmul trebuie sa aiba 0 sensibilitate crescuti, Acelasi principia se splica si in cazul senzorului de lumina al camerei digitale. Ase refine cao regula de baz’: lumina reduss recomanda o valoare crescuta a rim pan: lar ere) acs nu suntep multumi de caltatea fotogreilor caste distal » subject cu ‘chi ogi, fotografl subexouse sau supraex use ete. - 0 putell mound ‘eosin pro ‘game dedicate (a se vedea paginie 14- 45). Majortatea aparatelor foto au in pachet si aplcapi cu func de bazé tn teitare, cum este Kodak EasyShare, Acest program este foarte simp de vtlizat - prin parcurgerea unor ment (de pe ecran} putes coreca cele mal frecvente defecte ‘al fotografilor voaste, precum efoctul Cechior ros, alustarea luminaztivcon: ‘wastulul sau chiar pute decupa acele part in fotogate care v8 intereseaz. Dar dacd dorti moxie mai complexe, ‘i sftuim 8 cumnpéeti gis flost un program profesional, precum Alobe Photoshop Elements, Photoshop CS, Jase Paintshop Pro, Ulead Photoimpact ete ‘Adobe Phatashop CS este un astel de rogram speciaizat in exitarea foto, care are 0 muttudine de functi apart cal ‘ate pret plasind in topul apticailor de acest ge. Programe precum Jase Pantshop, Pro Ulead Photoimpact sau Adobe Photoshoo Elements sunt recomandate att datort fapulu c& sunt accestile orcui, find foarte sntutve, cat sh molttudni de aplicai FRecomandém aceste programe acelora care prooeseaes multe fotogat, dar nu dorese ‘un progam atat de specializatprecum Adobe Photoshon. ‘ns, dad suntet novel fotografia ‘digtala sau Tn domeniul computereor, va ‘rebui s8 vd muumt cu programele de tare foto pe care le pri alatun de camera foto Iso 400 180-ului 8. Frecventa de fotografiere Unele camere digitale oferi functia de fotografii multiple, care printr-o singura declangare permite utilizatoruluisur- prinderea mai multor instantance consecu- tive, Utiitatea acestei func este data de faptal ca permite surprinderea unei actiuni Intregi si, eventual, selectarea ulterioara a celor mai bune instantanee. De exemplu, act doriti sa fotografiayi o masina sarind peste marginea unui ru, poate fi interesan- ta siimortalizarea aterizari de cealalta parte ariulai 9. Efectul ochilor ro: Daca avefi curizitatea si citji manualul camere foto, este imposibil st nu intlnig termenal gred eye” si modalitati de redu cere aacestu eft. Vai intrebat vreodata la ce anume se refera acestea? Ni se pare utila o sumara explicapie pentru a inelege ectl aio ro 150 300 ce amume se intimpla in ochii subiectului sub lumina bligului. Irisul este acea parte a ochilor care determina culoarea acestora - albastri, caprui, verzi, gyi, negri. Dar ce urmarim este de fapt comportarea pupilei - bulina neagei din centrul irisului. Pupila este fntocmai ca diafragma aparatului foto. Lumina patrunde fn ochi prin pupil si actioneaza retina aflati in spatele irisult. In funcfie de ambient, pupila se va con- twacta sau dilata, Astél, in conditii de {ntuneric pupila se va mari, in timp ce la lumina ea se va miesora ‘Cind fotografiati in conditii de lumina scamata, suntefi obligati si folositi blitul ceea ce duce la un mic paradox. La i tuneric am observat ca pupila se mareste. Atunei cdnd se declanseaza bliful, lumina puternicd patrunde prin pupila deschisa si se reflecta in rogul retinei. Rezulta ea, in fotografie, persoana care se uith in direefia blijului va aver o pata rosie in central cochiului. Acest fenomen se numeste efec- tul ochilor rosii, Un efect similar se Coretarea ear Pc-Practic 1/2005 13 Tal PRACTIC TEHNICI DE FOTOGRAFIERE DIGITALA SCM ‘oventuarea culonlor fori va imbunatai ca: Itateafotograi, BRERA: Dupa ce at! solectat uneaita Radial ‘Gradient cu optiunea Foreground to trans- ‘parent, vei flosi gracientul pomind din milocul fo nspre margineapetalelor. Rezuitstul va fl vib dupa layerul de packgound este debit ‘observa la fotografierea pe timp de noapte (intuneric) a animalelor de cas (in special aaini) Puteti scapa ulterior de efectulochilor rosii dintr-o fotografie digitala folosind un program de editare foto. Dar este mai indi- cata evitarea aparitici acestu efect. Pentru aceasta folosti functia sRed-eye reduction flash mode” a camere foto, care modifica declansarea brusca a bliului in sensul ca flash-ul final este precedat de alte citeva care obisnuiesc pupila cu lumina puter- nica, Aceasta se contract, ia reflexia rosie cauzata de retina dispare. Exist gi alte modalitati de prevenire a acestui efect suparator. Cea mai simpla este cresterea luminii din mediul in care se fotografiaza, in camera sau afaré (folosind reflectoare), ceeace va duce a contractarea pupilei. © alta modalitate consta in folosirea unui blit extern dispus lateral camerei foto (astfel incit lumina si nu se reflecte In ochi). Dar camerele digitale 14 PC-Practic 1/2005 Pentru aceasta, mal intl va trebul dunlcat loyer-ul for, cla va trl s+ aplcat ‘optiunes Add layer mask din meni principe Layer. {in meniul pencipalaleget Image, access ‘unctis Adjustments 1 ncereatidverse ‘ust, recur Hue/Saturation, Levels 3h ‘Color Balance. Aceasta va ave ta reat © scoatee in rele af. obignuite nu au astfel de dotari 10. Balansul de alb Se refera la obiectele albe din fotografic. Acestea pot fi o fajé de masa, tricoul alb purtat de cineva sau un id. Din cauza luminii inadecvate (suibiectul surprins in amurg), cele mai multe camere nu pot reproduce puritatea albului, ia loculcaraia apar cele mai diverse culori, De exemplu, la apus,cerul este pictat eu nuanfe de oranj sau rozcare se reflect in obiectele abe: {fel incat un tricouwalb poate aparea ca fiind de un portocaliu palid. Cele mai multe aparate foto moderne sunt utilate cu functia 5White balance” care compenseaza aceste inadvertenge, obiectul {in cauzafiind reprodus in albul eel mai pur. ‘In mod normal, o camera digital ar tre- bui si va ofere mai multe posibilitai de reglae: modul automat, presetat si mana ‘Modul automat: Este recomandat novi- Avand negru culcare de baz’ (foreground), ‘efi alege uneatta Gradient. VA vey! asigura & optiunie - Reverse, Dither si ‘Transparency - sunt selectate In menivl Gradient. Jn nal, tecetl in pian secund background-u olosind unesita Blur din meni Filters, ast- fel incat schimbérile pe care lea facut po Layer mask sa so accentueze, Daca rezul- ‘ul ial corespunde asteptilor, selectat cele dous layere pent aie face wal cilor in domeniul fotografie digitale. Camera va ajusta in timpul fotografieri balansul de alb. Daca nu objine}i rezultate bune tn acest fel, incercati modul cu presetai ‘Modul presetat: Majoritatea aparatelor foto ofera mai multe variante presetate de alb: pentru spatii deschise, peisaje inno- rate, umbre, alb fluorescent et ‘Modul manual: Experi fotografi prefera 8 foloseascit acest mod pentru a ajusta balansul de alb. Focalizati pe un obiect de un alb cit mai pur (0 fesaturd, un perete) in conditii de Jumina naturalé, apoi selectafi modul ‘manual si camera va ajusta balansul de alb si va refine setae, Fotografia imaginea pe care o doriti. Daca in imaginea de pre- vizualizare albul nu apare pur, repetafi procedura descrist pina la objinerea rezultatului dorit. Bt ‘Adeseot fotograile cealzate nu sunt dnte ‘cle mal reusite. $i aceasta din cauza unei ‘mufttudni de motive, precum slaba fu- ‘inare, senzorul eamerei sau chiar erie de setare 2 camere. De fapt, char folosind cele mal perfor. ante tour de aparate cigtale, nu vom putea evita fotografie sets, lipsite de cuore vi ale | “lumi reale. Uneon, cna sume real re vole de corel de culcare. ‘pute schimba raponul de culoare a ‘Piogpfilor accesind Image {Aajustments| Color Balance. in menial “suas len uncie Shadows, ‘Asti exit multe posit de a face “ester de acest tp fotografi voaste cu ‘2litorl programelor desicate. Pentru inceput, “Color Balance, putt! schimba intenstatea cau Highlights. Pent 2 objne ciulonle dorite va tebut 5 variti vote din cele trl le. Aceasta unealté v8 aluta s& eliminat) nuantele nedorte gis le corectat pe cele sutysuprasaturate. [ARB madaltate de ajustare a culorior esto cea oferta de functla HueYSaturation, care fate f accesaté vie Image|Adjustments| Hue/Saturation Desigur, exsté modaltti mat facile pentru faceste ajustar funcria Auto Levels (image| Adjustments| Auto Levels), Auto Contrast (Image|Adjustments| Auto Contrast) s| Auto Color (mage Adjustments| Auto Color). Singura problema este cA, astel, nu vel) objne tot: ‘deauna exact nuanjele pe care le dor ‘Gea mi bund cale de a ajunge ta nuanta ort raméne cea afer de unottele Levels 91 Curves. doua, ca uimare a modiicior valor functie Curves, este de 9 at cAt de ntunecat sau ui nat este un piel. De asemenea, fecare din ‘ve cele dows vasiante - RGB (pentru postarea pe Internet) sau CMYK (pentru tire) - are proprile caracterstic ale culo. Alustanle din Levels pot schimba saturatia gi contrastul fotogrefei,imboestind culonile, Pra ima ines 4 si graficul Levels asociat el. Observayy schimbsinle de nuanja care apar In imaginea 2.ca urmare a modifcselor din Levels. 1 prima pos raimutica apare umpic stearsi (ooserat afc fneie eves) A dows este rezultatu actin supra aceste funet pentru a obtne ‘eet doit. Fotografia mice: malmute 2 fost facut intro dina zoologid din SUA. Prima varant ‘apere un pic nevi. Dupa juste dn meni- ul Levels ©. oorinut a imbunstatie a cuorion, rmaimuyjica pln o fin rabitatl ef natural CCopacl aper ca ire mea i fotografia ara 2 5 cum arf fut chiar in irima pur 9e ‘timp de pai. ‘Curves: Este 0 unealt cova mai pre- tenjjoasa decat Levels. Aceesta are un rumér uriag de puncte de contol si implicit de posi care permit schimbi subtle 'n ajustorea funeilor Highlights, Midtones. sau Shadows - si aceasta pentru feoare ‘canal de culoare. Pentru face modi ale nuentelor Utlizind Curves, trebule doar s8 aust courba grafeulu din fereast8, péna ind reautatolo sunt viable, Poste dura cava timp pind va obigruli cu aceasta unealt, nse ‘ind vot eusi SA Tnoleget) moc sAu de tilzare, ve deveni unesita preferat Priv Statula Liberti din imagine alturatd, Cecul ain prim variant este un pic prea intunceat, De aceea, utlizand uneakta Curves, Ham imbunatapt luminozitatea. De apt, pvt cu atentie, chiar i Statule Lert este mal stalucitoare, PC -Practic 1/7005 15