Lucrarea

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator ştiinţific
Conf. univ. dr. ing. Mihnea SANDU
Absolvent
ing. Ştefan Nicolae TRACHE
Bucureşti
2016
2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU PENTRU

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
Evaluarea riscului de
incendiu pentru cămine de
bătrâni
Coordonator ştiinţific
Conf. univ. dr. ing. Mihnea SANDU
Absolvent
Dr.ing. Ştefan Nicolae TRACHE
Bucureşti
2016
Cuprins
Lista figurilor şi tabelelor....................................................................................................................................5
Glosar de termeni................................................................................................................................................ 7
Rezumat............................................................................................................................................. ...............10
Introducere........................................................................................................................................................ 13
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA CĂMINELOR
DE BĂTRÂNI
1.1. Date generale, tipuri de cămine de bătrâni.............................................................................................16
1.2. Organizarea funcţională generală.......................................................................................................... 17
1.3. Organizarea funcţională tehnologică......................................................................................................18
CAPITOLUL 2. METODOLOGIE PRIVIND IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTROLUL
RISCURILOR DE INCENDIU
2.1. Domeniu de aplicare.............................................................................................................................. 20
2.2. Managementul riscului de incendiu....................................................................................................... 21
2.2.1. Etape de parcurs în fazele de proiectare şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor..................... 21
2.2.2. Stabilirea sistemului / procesului supus evaluării de risc................................................................ 22
2.2.3. Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului.............................................................................. 22
2.2.4. Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru................................................................................ 23
2.2.5. Identificarea pericolelor de incendiu................................................................................................25
2.2.6. Identificarea riscurilor de incendiu.................................................................................................. 27
2.2.7. Evaluarea riscurilor de incendiu...................................................................................................... 29
2.2.8. Controlul riscurilor de incendiu....................................................................................................... 30
2.2.9. Monitorizarea riscurilor de incendiu................................................................................................31
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA METODEI MATEMATICE DE EVALUARE A RISCULUI DE
INCENDIU (SIA)
3.1. Consideraţii generale asupra metodei.................................................................................................... 32
3.2. Elaborarea metodei.................................................................................................................................34
3.3. Calculul măsurilor normale (N) de protecţie la incendiu ......................................................................37
3.4. Calculul măsurilor speciale (S) de protecţie la incendiu .......................................................................37
3.5. Calculul măsurilor de protecţie la incendiu referitor la realizarea construcţiei. ................................... 39
3.6. Calculul pericolului de incendiu (B) ..................................................................................................... 40
3.7. Pericolul de activare a unui incendiu (A) ..............................................................................................41
3.8. Calculul riscului efectiv de incendiu .....................................................................................................41
3.9. Evaluarea securităţii la incendiu pentru construcţii şi utilizatori .......................................................... 42
CAPITOLUL 4. PREZENTAREA GHIDULUI DE EVALUARE A RISCULUI DE INCENDIU ŞI A
SECURITĂŢII LA INCENDIU PENTRU CĂMINE DE BĂTRÂNI
4.1. Factori de risc specifici........................................................................................................................... 43
4.2. Factorul măsurilor de protecţie............................................................................................................... 46
4.3. Factorul de gravitate............................................................................................................................... 49
4.4. Factorul pericolului de activare.............................................................................................................. 50
4.5. Riscul de incendiu admis (acceptat)....................................................................................................... 50
4.6. Securitatea la incendiu a căminelor de bătrâni....................................................................................... 51
4.7. Cuantificarea factorilor de risc............................................................................................................... 51
4.8. Cuantificarea factorilor de protecţie....................................................................................................... 53
4.8.1. Factorul privind gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la incendiu, corelarea între destinaţie,
suprafaţă, numărul de niveluri admis, compartimentarea şi separarea – F1......................................................53
4.8.2. Factor privind combustibilitatea finisajelor şi desfumarea – F2....................................................... 54
4.8.3. Factor privind asigurarea evacuării persoanelor – F3........................................................................55
4.8.4. Echiparea construcţiei cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor – E..............................56
4.8.5. Asigurarea intervenţiei pe locul de muncă – D ................................................................................57
4.8.6. Capacitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor a serviciilor pentru situaţii de urgenţă – I .58
4.9. Cuantificarea factorului de activare........................................................................................................ 59
4.10. Cuantificarea factorului privind gravitatea........................................................................................... 59
4.11. Controlul riscului de incendiu...............................................................................................................61
CAPITOLUL 5. IDENTIFICAREA ŞI EVALUARE RISCULUI DE INCENDIU LA UN CĂMIN DE
BĂTRÂNI UTILIZÂND REGLEMENTAREA TEHNICĂ - „GHID DE EVALUARE A RISCULUI DE
INCENDIU ŞI A SIGURANŢEI LA FOC PENTRU CĂMINE DE BĂTRÂNI ŞI PERSOANE CU
HANDICAP", INDICATIV GT 050/02– CAZ PARTICULAR......................................................................62
CONCLUZII..................................................................................................................................................... 69
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................................72
ANEXE.................................................................................................................................................74
1
Contents
Figure list........................................................................................................................................................................5
Glossary..........................................................................................................................................................................7
Summary.......................................................................................................................................................................10
Introduction...................................................................................................................................................................13
CHAPTER 1. DESIGNING AND IMPLEMENTING ISSUES HOMES FOR THE ELDERLY
1.1. Data general, nursing homes categories.........................................................................................................
16
1.2. General functional organization…………………………………………………………………………….
17
1.3. Functional organization and tehnological………………………………………...........................................
18
CHAPTER 2. METHODOLOGY FOR IDENTIFICATION, RISK ASSESSMENT AND CONTROL OF FIRE
2.1. Scope……………………………………………………………………………………………………….
20
2.2. Fire risk management……………………………………………………………………………………….
21
2.2.1. Basic steps involved in the design phase and operation of civil engineering............................................
21
2.2.2. Setting system / process risk assessment
subject...................................................................................... 22
2.2.3. Determining the level of risk acceptability...............................................................................................
22
2.2.4. The choice of method and tools work......................................................................................................
23
2.2.5. Fire hazards identification........................................................................................................................
25
2.2.6. Fire risks identification.............................................................................................................................
27
2.2.7. Fire risk assessment..................................................................................................................................
29
2.2.8. Fire risk control........................................................................................................................................
30
2.2.9. Fie risk monitoring...................................................................................................................................
31
CHAPTER 3. MATHEMATICAL METHODS PRESENTATION OF FIRE RISK ASSESSMENT
3.1. Background of the method..............................................................................................................................
32
3.2. Method preparation..........................................................................................................................................
34
3.3. Calculation of regular measures of fire protection (N)...................................................................................
37
3.4. Calculation of special measures of fire protection (S) ...................................................................................
37
3.5. Calculation of fire protection measures regarding the building .....................................................................
39
3.6. Calculation of fire risk.....................................................................................................................................
40
3.7. Risk of the fire activation ...............................................................................................................................
41
3.8. Calculation of fire effective risk .....................................................................................................................
41
3.9. Fire safety evaluation for buildings and users.................................................................................................
42
CHAPTER 4. GUIDE OVERVIEW OF FIRE RISK ASSESSMENT FOR FIRE PROTECTION AND
SAFETY NURSING HOMES
4.1. Specific risk factors.........................................................................................................................................
43
4.2. Measures of protection factor..........................................................................................................................
46
2
4.3. Severe factor ...................................................................................................................................................
49
4.4. Danger factor activate.....................................................................................................................................
50
4.5. Permitted fire risk (accepted).........................................................................................................................
50
4.6. Fire safety in nursing homes...........................................................................................................................
51
4.7. Quantification of risk factors..........................................................................................................................
51
4.8. Protection factors quantification.....................................................................................................................
53
4.8.1. Fire safety factor, correlation between building destination, it’s surface, allowed number of levels,
division and separation – F1.......................................................................................................................................
53
4.8.2. Factor regarding finishes combustibility and smoke exhaust – F2 .............................................................
54
4.8.3. Factor regarding peoples evacuation in emergency situations – F3 ...........................................................
55
4.8.4. Building ndowment with fire alarm and fire-fight equipement – E .........................................................
56
4.8.5. Providing workplace intervention in emergency situations – D ................................................................
57
4.8.6. Firefighters abillities for extinguishing fires – I ........................................................................................
58
4.9. Activate factor quantification.........................................................................................................................
59
4.10. Gravity factor quantification.........................................................................................................................
59
4.11. Fire risk control.............................................................................................................................................
61
CHAPTER 5. IDENTIFICATION AND ASSESSMENT OF FIRE RISK FOR A NURSING HOME USING
„GUIDE FOR ASSESSEMENT OF FIRE RISK AND FIRE SECURITY IN NURSING HOMES AND
PEOPLE WITH DISABILITIES HOMES” – GT 050/02 – PARTICULAR CASE................................................
62
CONCLUSIONS.......................................................................................................................................................
69
BIBLIOGRAPHY.....................................................................................................................................................
72
ANEXES...................................................................................................................................................................
74
Lista tabelelor şi a figurilor
Fig.nr.1.Incendiu la un cămin de bătrâni în Sidney – Australia

Fig.nr.2. Incendiu la un cămin de bătrâni din La Rochefoucauld (Franţa)
Fig. nr.3 Grila / scara probabilitate – gravitate
Fig. nr.4 Aprecierea factorului „e” pentru imobile cu mai multe niveluri şi cu un singur
nivel
Tabelul 2.1 Categorii de metode de evaluare a riscului de incendiu
Tabelul 2.2 Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea
incendiilor
Tabelul 3.1 Cuantificarea factorului „q” în funcţie de densitatea de sarcină termică
3
Tabelul 3.2. Cuantificarea factorului de combustibilitate “c”
Tabelul 3.3 Cuantificarea factorului „r”
Tabelul 3.4 Cuantificarea factorului „k” de pericol de coroziune şi/sau toxicitate
Tabelul 3.5 Cuantificarea factorului „i” de pericol privind sarcina termică fixă
Tabelul 3.6 Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu un singur nivel
Tabelul 3.7 Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu subsol
Tabelul 3.8 Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu mai multe niveluri
Tabelul 3.9 Coeficienţi corespunzători măsurilor speciale de protecţiela incendiu
Tabelul 3.10 Tabel cu coeficienţii corespunzători măsurilor de protecţie la incendiu ce ţin de
realizarea construcţiei
Tabelul 3.11 Corelaţia dintre factorul de activare şi pericolul de activare
Tabelul 4.1 Cuantificarea factorului „q”
Tabelul 4.2 Cuantificarea factorului „c”
Tabelul 4.4 Cuantificarea factorului „k”
Tabelul 4.5 Cuantificarea factorului „e”
Tabelul 4.6 Cuantificarea factorului „i”
Tabelul 4.7 Cuantificarea factorului „g”
Tabelul 4.8 Cuantificarea factorului „f11”
Tabelul 4.9 Factori de corelare între gradul de rezistenta la foc, aria maximă
admisă a compartimentului de incendiu, capacitatea maximă de cazare si numărul
maxim de niveluri
Tabelul 4.10 Factor referitor la separarea căminelor de bătrâni faţă de restul
construcţiei cu alte destinaţii (f13)
Tabelul 4.11 Factor referitor la separarea încăperilor cu risc mijlociu faţă de restul
construcţiei (f14)
Tabelul 4.12 Desfumarea circulaţiilor comune şi caselor de scări (f21)
Tabelul 4.13 Combustibilitatea finisajelor interioare (f22)
Tabelul 4.14 Combustibilitatea finisajelor exterioare (f23)
Tabelul 4.15 Combustibilitatea plafoanelor suspendate (f24)
Tabelul 4.16 Factorul privitul numărul căilor de evacuare (f31)
Tabelul 4.17 Factor privind gabaritul căilor de evacuare (f32)
Tabelul 4.18 Factorul privind alcătuirile constructive ale coridoarelor si scărilor de
evacuare (f33)
4
Tabelul 4.19 Factorul privind căile de evacuare în interiorul încăperilor căminelor
de bătrâni (f34)
Tabelul 4.20 Factorul privind accesul din drumurile publice (f35)
Tabelul 4.21 Factorul privind timpul (lungimea) căilor de evacuare (f36)

Tabelul 4.22 Factorul privind marcarea, semnalizarea şi iluminarea căilor de evacuare (f37)
Tabelul 4.23 Observarea, semnalizarea, alarmarea şi alertarea factorul E1
Tabelul 4.24 Echiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor factorul E2
Tabelul 4.25 Asigurarea alimentarii cu apă pentru stingerea incendiului E 3

Tabelul 4.26 Siguranţă în alimentare cu energie a consumatorilor cu rol de siguranţă la
foc factorul E4
Tabelul 4.27 Dotarea cu stingătoare portabile – D1
Tabelul 4.28 Organizarea intervenţiei personalului în caz de incendiu factorul D2
Tabelul 4.29 Existenţa personalului pentru punerea in aplicare a măsurilor cuprinse

în organizarea intervenţiei factorul D3
Tabelul 4.30 Categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului
de pompieri civili cu care este încheiata o convenţie potrivit legii factorul I1
Tabelul 4.31 Categoria serviciului de pompieri militari factorul I2
Tabelul 4.32 Timpul ele începere a intervenţiei serviciului ele pompieri factorul I3
Tabelul 4.32 Cuantificarea factorului de activare „A”
Tabelul 4.33 Cuantificarea factorului privind gravitatea „G” pentru un cămin de bătrâni
dispus în construcţii supraterane
Tabelul 4.34 Cuantificarea factorului privind gravitatea „G” pentru un cămin de bătrâni
dispus în locuinţe sistem pavilionar
Glosar de termeni
Agent - factorul activ rezultat în caz de incendiu, care provoacă diferite fenomene
fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu acţiuni şi efecte asupra construcţiilor,
instalaţiilor şi a utilizatorilor;
Ardere, Combustie - reacţia exotermă a unei substanţe cu un comburant care emite
efluenţi însoţiţi de flăcări şi/sau incandescenţă;
Arson - termen de origine engleză, intraductibil, ce desemnează un incendiu provocat
printr-o acţiune intenţionată;
Bancă de date privind incendiile - situaţia statistică a cauzelor şi pagubelor
provocate de incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmită de
5
organul/compartimentul de specialitate al administraţiei publice centrale care coordonează
activitatea respectivă sau de către o altă autoritate ori asociaţie profesională care deţine
competenţa profesională prevăzută de reglementările specifice;
Cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului care
constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material
care s-a aprins, precum şi împrejurarile determinante care au dus la izbucnirea acestuia ;
Clase de reacţie la foc - expresiile cantitative formulate în termeni de performanţă
pentru modul de comportare a produselor la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finală,
structurate într-o serie de niveluri de performanţă;
Compartiment de incendiu – construcţie independentă (instalaţie), precum şi
construcţii comasate sau grupate, amplasate la distanţe normate faţă de vecinătăţi, sau volum
construit compartimentat prin pereţi antifoc faţă de construcţiile (instalaţiile adiacente);
Comportare la foc - schimbarea sau menţinerea proprietăţilor fizice şi/sau chimice
ale unui produs expus la foc;
Consecinţe - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv,
cantitativ sau calitativ;
Construcţii – obiecte construite supraterane (cu sau fără subsoluri sau demisoluri)
sau subterane, având următoarele destinaţii şi funcţiuni :
 civile (publice) – pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ,
sport, turism, etc. ;
 de producţie şi / sau depozitare – pentru activităţi specifice de bază sau auxiliare
(hale, ateliere, depozite, etc.);
 mixte – pentru diferite activităţi civile (publice), de producţie şi / sau depozitare, ori
civile (publice) şi / sau de producţie şi / sau depozitare, înglobate în acelaşi volum
construit;
Densitate de sarcină termică - raportul dintre sarcina termică şi suprafaţa pardoselii
spaţiului afectat de incendiu;
Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) – goluri practicate în treimea
superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperişul unei construcţii, astfel încât să permită
evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive
care se deschid automat în caz de incendiu);
Frecvenţă - gradul de repetabilitate a unui eveniment într-o perioadă de timp.
Incendiu-1 - arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu,
care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
6
Incendiu-2 - arderea autoîntreţinută, care se desfaşoară fără control în timp şi spaţiu ;
Arderea – ca fenomen fizic asociat unui incendiu este reacţia exotermă a unei substanţe
combustibile cu un comburant, însoţită în general de emisie de flacari şi/sau incandescenţă
şi/sau emisie de fum (SR-ISO-8421/1) ;
Împrejurare preliminată - situaţia în care se poate găsi la un moment dat un
ansamblu de elemente materiale, cu sau fără participarea factorului uman, care poate genera
şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu;
Mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii,
echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi
autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor ;
Nivel – spaţiu construit suprateran sau subteran al construcţiilor închise sau deschise,
delimitata de planşee ;
Pericol de incendiu (fire hazard) – obiect sau situaţie cu potenţial pentru a produce
o consecinţă nedorită în urma unui incendiu ( ISO 13943 - 2008);
Plauzibilitate - posibilitatea ca ceva să se întâmple, posibilitate care este definită,
măsurată sau determinată într-o manieră obiectivă sau subiectivă, calitativă sau cantitativă şi
care este descrisă prin intermediul unor termeni generali sau matematici (probabilitate
saufrecvenţă pe o perioadă dată);
Probabilitate de producere a incendiilor - măsura în care un eveniment de tip
incendiu este probabil să se producă; se exprimă în număr de evenimente produse într-o
unitate de timp;
Reacţie la foc - comportarea unui material care, prin propria sa descompunere,
alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate;
Risc - efectul incertitudinii asupra atingerii unui obiectiv (ISO – Ghid 73/2009 -
Managementul riscului – Vocabular); Riscul este exprimat prin consecinţele unui eveniment
combinat cu plauzibilitatea sa;
Risc de incendiu-1 - produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un
proces tehnologic sau într-o situaţie tehnică dată şi importanţa estimată a pagubelor sau a
consecinţelor lor la apariţia incendiului;
Risc de incendiu–2 - Riscul de incendiu (fire risk) -probabilitatea unui incendiu
combinată cu consecinţele cuantificate ale incendiului ( ISO 13943 - 2008);
Risc de incendiu acceptat - nivelul-limită maxim al riscului de incendiu, considerat
acceptabil din punct de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu
probabilitatea de iniţiere a evenimentului respectiv;
7
Sarcină termică de incendiu - energia termică care poate fi produsă prin arderea
completă a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusive finisajele
tuturor suprafeţelor;
Scară de evacuare – circulaţie verticală corspunzător dispusă, conformată,
dimensionată şi protejată pentru a asigura condiţii de evacuare utilizatorilor în caz de
incendiu;
Sistem - ansamblul de elemente materiale, umane şi/sau informaţionale associate
într-o relaţie de interdependenţă, situat într-un mediu dat, care îndeplineşte una sau mai
multe funcţii specificate, în scopul desfăşurării corespunzătoare a uneia ori mai multor
activităţi;
Sistem de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi – sistem constituit din
dispozitive de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi ecrane verticale coborâte sub
acoperiş sau tavan în scopul limitării propagării incendiilor în construcţiile închise cu arii
libere mari (fără pereţi interiori despărţitori);
Sursă de aprindere/iniţiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere
aceasta putând fi un fenomen fizic, chimic sau de altă natură, care generează o cantitate de
energie capabilă de a iniţia aprinderea unui material sau mediu combustibil;
Uşi de evacuare – elemente mobile de închidere a golurilor de circulaţie şi evacuare
din pereţii care delimitează diferite spaţii construite;
Utilizatori – personae, animale sau obiecte care folosesc sau exploatează construcţia;
Rezumat
Fiecare stat protejează drepturile şi libertăţile cetăţenilor săi vârstnici, în funcţie de

realităţile şi particularităţile sale economice, sociale, culturale. Într-o lume tot mai integrată
însă, au apărut preocupări majore ale statelor şi organismelor internaţionale pentru protecţia
juridică a populaţiei vârstnice, aflată în creştere, precum şi demersuri de aderare la un corp
comun de norme. Ansamblul de documente elaborate de organizaţiile internaţionale (ONU,
OMS, Consiliul Europei, UE), care demonstrează un interes deosebit faţă de fenomenul
îmbătrânirii populaţiei şi faţă de necesitatea protecţiei sociale a persoanelor vârstnice,
constituie un ghid indispensabil pentru elaborarea unor politici referitoare la persoanele
vârstnice.
Modernizarea socială, economică, tehnologică, administrativă a dus bunăstarea
societăţii moderne până la limite neatinse în trecut, dar în acelaşi timp crează noi ameninţări
şi vulnerabilităţi. Aceste ameninţări, complexe şi diversificate, de la un mediu financiar,
8
economic şi politic nesigur la perturbări impuse de factori de mediu, au impus o regândire a
conceptului de management al riscului.
Tocmai complexitatea noilor ameninţări la adresa realizării obiectivelor unui
organism a impus o abordare integrată a managementului riscului, cu scopul de a optimiza
gestionarea diferitelor oportunităţi.
Astfel, în ultimii ani se constată creşterea frecvenţei manifestării factorilor de risc
care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător şi valorile patrimoniului
naţional. Analiza evenimentelor indică menţinerea vulnerabilităţii comunităţilor la
manifestarea situaţiilor de urgenţă, deşi capacitatea de răspuns a instituţiilor specializate a
crescut simţitor de la an la an. În acest context se impune acordarea unei atenţii mult mai
mari consolidării capacităţii instituţiilor specializate şi a autorităţilor locale, regionale şi
naţionale pentru prevenirea producerii situaţiilor de urgenţă. Prevenirea este mult mai puţin
costisitoare decât răspunsul la evenimentele produse, fie ele incendii sau inundaţii. Ca
urmare, prevenirea situaţiilor de urgenţă trebuie să constituie o activitate prioritară a tuturor
componentelor sistemului naţional de management a situaţiilor de urgenţă, a tuturor
persoanelor fizice şi juridice de pe teritoriul naţional. Riscul de incendiu este cel mai
frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naţional. Incendiul afectează, uneori ireversibil,
domenii importante ale activităţii vieţii economice şi sociale, precum construcţii, instalaţii,
păduri, culturi agricole. Atât prin frecvenţă şi pagube produse, cât şi prin numărul de victime,
incendiul produce cele mai mari pierderi cu consecinţe directe şi indirecte. Ca urmare,
prevenirea incendiilor a constituit şi va constitui o preocupare majoră pentru fiecare
comunitate. Cu atât mai mult, această activitate este cu mult mai necesară în cazul
activităţilor desfaşurate în ramura asistenţei sociale, având în vedere că aceasta implică
sprijinul acordat persoanelor vârstnice, cu dizabilităţi, instituţionalizate persoane care implică
anumite particularităţi în desfaşurarea acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă la
obiectivele care le adăpostesc. Drept dovadă stă şi obligaţia legală a conducătoriilor
instituţiilor / administratorilor operatorilor economici de a asigura identificarea şi evaluarea
riscurilor de incendiu din unităţile proprii precum şi corelarea măsurilor de apărare
împotriva incendiilor cu nivelul şi natura riscurilor. [16]
Summary
Each state protects its citizens' rights and freedoms of the elderly, according to the

realities and particularities of economic, social, cultural. In an increasingly integrated world,
9
however, there are major concerns of states and international bodies for the legal protection
of the elderly population, growing, and requests to join a common body of rules.
The assembly of documents produced by international organizations (UN, WHO,
Council of Europe, EU), showing particular interest to aging population and to the need of
social protection of older people, is an indispensable guide for developing policies related
to elderly .
Modernising social, economic, technological, administrative welfare of modern
society led to limits not seen in the past, but also creates new threats and vulnerabilities.
These threats, complex and varied, from a financial environment, the uncertain economic and
political disruptions imposed by environmental factors, have forced a rethinking of the
concept of risk management.
That complexity of new threats to achieving the objectives of the body imposed an
integrated approach to risk management in order to optimize the management of
various opportunities.
Thus, in recent years there is an increased manifestation risk factors that threaten life
and health, environment and national heritage values. This event analysis shows the
continued vulnerability of communities in the event of emergencies, although the response
capacity of specialized institutions increased considerably from year to year. In this context
it requires much greater attention to capacity building and specialized agencies of local,
regional and national emergency prevention.
Prevention is much less expensive than the response to events produced, whether fire
or flood. Therefore, prevention of emergencies should be a priority activity of all
components of the national emergency management, all natural and legal persons of the
national territory.
The fire risk is most commonly manifested in the national territory.
Fire affests, sometimes irreversible, imporant areas of economic and social activity,
such as building construction, facilities, forests, agricultural crops.
Both the frequency and damage, and the number of casualties, fire produces
the large loss of direct and indirect consequences. As a result, fire has been and will be
a major concern for every community.
More so, this activity is much needed if the branch of social activities, since it implies
support, for the elderly disabled, institutionalized persons involves certain peculiarities in the
conduct of emergency intervention the objectives wich thez shelter.
10
The proof is a legal obligation to leaders and institutions / traders to ensure that
administrators identify and assess the risks of fire in their units and fire protection
measures correlate with the level and nature of the risks.
11
TRACHE Ştefan Nicolae IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU LA UN CĂMIN DE BĂTRÂNI
Introducere
Analiza problematicii protecţiei sociale a vârstnicilor se plasează în contextual

integrării ţării noastre în Uniunea Europeană. Carta Socială Europeană, unul dintre marile
tratate ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului, constituie instrumentul
european de referinţă în materie de coeziune socială. Este primul tratat internaţional care
consacră dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi excluderii sociale – două atingeri majore
aduse demnităţii umane care privesc, întro măsură semnificativă, şi demnitatea persoanelor
vârstnice. Conform Cartei Sociale Europene, protecţia socială pentru ansamblul populaţiei,
care priveşte, implicit, şi persoanele vârstnice, vizează dreptul la protecţia sănătăţii, la
securitatea socială şi medicală, dreptul de a beneficia de servicii sociale. Protecţia specială a
unor categorii de persoane se referă, pe lângă copii, adolescenţi, mame, familii, persoane
handicapate, imigranţi, şi la persoanele vârstnice.[19]
Articolul 23 al Cartei, privitor la „Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială”
vizează măsuri care să permită persoanelor vârstnice să rămână membri deplini ai societăţii
cât mai mult timp posibil, prin intermediul:
a) unor resurse financiare suficiente care să le permită să ducă o existenţă decentă şi să
participle activ la viaţa publică, socială şi culturală:
b) difuzării informaţiilor privind serviciile şi facilităţile disponibile pentru persoanele
vârstnice şi posibilităţilor de a recurge la acestea.
În contextul celor prezentate anterior se explică şi importanţa abordării aspectelor
privind asigurarea securităţii sănătăţii şi vieţii persoanelor vârstnice din punct de vedere al
ameninţărilor incendiilor şi al celorlalte tipuri de risc ce pot genera situaţii de urgenţă.
În acest sens, stau dovadă seriile de evenimente care s-au soldat cu pagube materiale,
dar mai ales cu pierderi de vieţi omeneşti în rândul persoanelor vârstnice, câteva dintre acestea
fiind prezentate în paragrafele următoare.
Pe 17 martie 2007 un incendiu a izbucnit la mansarda unui cămin de bătrâni din
Săftica, judeţul Ilfov. Focul s-a extins cu repeziciune şi a ajuns la subsol pe tubulatura clădirii.
Din fericire, nu s-au înregistrat victime, pentru că imobilul urma să fie dat în folosinţă abia
peste câteva zile. Pompierii au avut nevoie de aproape trei ore pentru a stinge incendiul şi au
fost nevoiţi să distrugă acoperişul căminului.[21]
Doi locatari ai unui cămin de bătrâni din Constanţa au fost răniţi după ce în clădire a
izbucnit un incendiu în data de 24 februarie 2008 . Un bărbat s-a ales cu arsuri pe faţă şi braţe
12
pentru că a încercat să stingă singur focul care s-a aprins în camera sa.
La spitalul de urgenţă a mai ajuns şi o femeie, care s-a intoxicat cu fum.[21]
La data de 07 august 2009 nouă bătrâni au murit şi trei au fost răniti sau intoxicaţi în
incendiul declanşat accidental la un azil din Melle, în nord-vestul Belgiei. Potrivit unui expert
al Parchetului, cele nouă victime - şapte femei şi doi bărbaţi - au murit prin intoxicare. Alţi 30
de bătrâni care se aflau la azil au fost spitalizatâţi. Restul de circa 50 au fost găzduiţi la un alt
azil sau de către familiile lor. Incendiul, care s-a declanşat în jurul orei locale 20.00 (21.00 ora
României) la centrul de odihnă şi îngrijire Kanunnik Triest, a fost stins după două ore.[21]
La data de 30 august 2010 cel puţin nouă persoane şi-au pierdut viaţa, într-un incendiu
produs la un cămin de bătrâni din Rusia. O altă persoană, grav rănită, a fost internată în
spital. Catastrofa a avut loc într-un sat din apropierea Moscovei. Peste 480 de locatari ai
căminului au fost evacuaţi de urgenţă şi adăpostiţi în sala de şedinţe a căminului.[21]
16 persoane au murit în urma unui incendiu izbucnit în data de 10 iulie 2011 într-un
azil din Ucraina. Incendiul a izbucnit în cursul nopţii, într-un azil unde locuiau 25 de bătrâni,
în satul Beloie, aproape de Polonia. Incendiul a fost stins după cinci ore. 16 persoane au murit
în urma incendiului, iar 11 au fost salvate.[21]
În data de 18 noiembrie 2011 trei persoane în vârstă au murit și cel puțin alte 30 au
fost rănite într-un incendiu izbucnit într-un cămin de bătrâni. Incidentul s-a produs în nord
vestul oraşului Sidney. Peste 100 de persoane au fost evacuate din clădire. Potrivit unuia
dintre paramedici, 80 de persoane au fost transportate la nouă spitale din Sydney.[21]
Fig.nr.1.Incendiu la un cămin de bătrâni în Sidney – Australia
Pe 19 noiembrie 2011 un incendiu izbucnit în cursul nopţii la un complex al

pensionarilor din La Rochefoucauld (Franţa) s-a soldat cu moartea a trei persoane şi rănirea
altor 11. Incendiul, care a izbucnit din motive în continuare necunoscute, într-o cameră a
complexului, în jurul orei 4.30, a fost stins după circa două ore. În complex, situat la 25 de
kilometri nord-est de Angouleme, se aflau 81 de pensionari. Doi bărbaţi au murit în noaptea
13
de joi spre vineri. O femeie, în vârstă de 87 de ani, care a suferit un stop cardiac şi a fost
internată într-o stare gravă, a decedat vineri după-amiază. Alte 11 persoane au fost spitalizate
din cauză că au inhalat fum. La locul incendiului au fost mobilizaţi aproximativ 70 de
pompieri şi numeroase ambulanţe.[21]
Fig.nr.2. Incendiu la un cămin de bătrâni din La Rochefoucauld (Franţa)
Complexitatea noilor ameninţări la adresa realizării obiectivelor unui organism a

impus o abordare integrată a managementului riscului, cu scopul de a optimiza gestionarea
diferitelor oportunităţi.
Managementul riscului se poate aplica organismului în ansamblu, ca şi funcţiunilor,
proiectelor, activităţilor ş.a. În accepţiunea modernă, managementul riscului nu este o
activitate independentă, separată de activităţile şi procesele principale ale organismului. El
face parte din responsabilitatea conducerii şi este parte integrantă din procesele
organizaţionale, de luare a deciziei.
În primul capitol al lucrării sunt analizate câteva aspecte legate de proiectarea,
executarea şi exploatarea căminelor de batrâni, urmând ca în capitolul 2 să fie prezentată
metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu. Capitolul 3
tratează metoda elveţiană elaborată în anul 1984 de SIA (Societe Suisse des Ingenieurs et des
Architects).
În capitolul 4 este prezentată metoda aprobată prin ordinul ministrului lucrărilor
publice, transporturilor şi locuinţei: Ghid de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la
foc pentru cămine de bătrâni şi persoane cu handicap – indicativ GT-050-02, urmând ca, în
capitolul 5 această metodă să fie aplicată într-un caz particular.
14
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTAREA,
EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA CĂMINELOR DE
BĂTRÂNI
1.1 Date generale, tipuri de cămine de bătrâni

Căminele de bătrâni sunt unităţi cu caracter social destinate adăpostirii de lungă durată
a persoanelor în vârstă sau a celor cu diverse handicapuri, având în unele cazuri şi rol de
recuperare a acestora pentru reintegrarea în viaţa socială.
Persoanele cu dizabilităţi (categorie în care se pot regăsi şi personae vârstnice) se pot
clasifica în mai multe categorii, după criteriul luat în calcul la clasificarea acestora. Astfel se
pot distinge următoarele categorii de persoane cu handicap:
a) handicapaţi fizic:
- persoane cu dificultăţi de mers;
- persoane care nu se deplasează fără ajutor şi nu pot depăşi diferenţe de nivel;
- persoane blocate în scaun rulant având o autonomie relativă de mişcare;
- persoane cu dificultăţi de mişcare ale mâinilor;
b) handicapaţi cu probleme de vedere:
- persoane cu vedere slabă cu câmp de vedere limitat şi care percep doar contraste
puternice sau contururi;
- persoane nevăzătoare;
c) handicapaţi cu probleme de auz:
- persoane cu auzul slab tributare aparatelor acustice;
- persoane lipsite de auz.
Imobilele care pot adăposti persoanele vârstnice se pot clasifica, la rândul lor, în mai
multe categorii. Analizând modul de organizare putem distinge patru tipuri de soluţii:
a) cele de tip spital (monobloc sau tentacular) având o pondere mai mare sectorul de
asistenţă medicală;
b) cele de tip sanatoriu (monobloc sau pavilionare) cu pondere pe sectorul terapeutic
baze de tratament;
c) cele de tip hotelier cu pondere pe sectorul social şi cultural (cazare şi servicii);
d) cele de tip locuinţă organizate în sistem pavilionar având servicii comune.
15
Zonele în care se organizează căminele de bătrâni sunt, de regulă, localităţile sau

zonele urbane. Dimensionarea acestora se face în raport cu populaţia arondată în urma unui
studiu de organizare teritorială a asistenţei sociale şi medicale (necesitate şi oportunitate).
Căminele de pensionari se află în subordinea Ministerului Muncii, căminele de bătrâni în
subordinea consiliilor locale iar căminele de handicapaţi în subordinea Secretariatului de Stat
pentru Handicapaţi. Subordonarea, administrarea şi finanţarea acestor construcţii se poate
modifica in funcţie de schimbarea competenţelor administrative.
În funcţie de populaţia arondată şi de necesităţile stabilite prin studiile prealabile în
zonă se determină capacitatea construcţiei exprimată prin numărul de locuri de cazare (sau
numărul de paturi în cazul căminelor spital). Astfel, după capacitate, căminele de bătrâni se
clasifică în următoarele categorii :
a) unităţi mici 50 – 150 locuri;
b) unităţi mijlocii 150 – 300 locuri;
c) unitaţi mari 300 – 500 locuri.
1.2 Organizarea funcţională şi generală

În funcţie de categoriile de utilizatori, conceptul general de soluţionare a funcţiunilor
şi circuitelor pentru toţi utilizatorii precum şi tipul de activitate desfăşurată se face
organizarea funcţională cât şi structura căminelor de bătrâni.
Astfel, principalele categorii de utilizatori ai clădirilor care adăpostesc persoane
vârstnice sunt:
a) pacienţi sau persoane internate:
- persoane în vârstă;
- persoane handicapate (pentru persoanele handicapate diferenţierea se poate
face după tipul de handicap şi după vârsta);
b) personal medical şi de îngrijire;
c) personal tehnic administrativ;
d) vizitatori;
De asemenea, pentru fiecare categorie de utilizatori în parte, trebuie asigurate spaţiile
necesare, condiţii de igienă şi microclimat şi protecţie faţă de riscurile specifice la care sunt
expuşi în timpul staţionării sau desfăşurării activităţii în interiorul sau exteriorul clădirii.
Principalele tipuri de activităţi care se desfăşoară în căminele de bătrâni, sunt:
- activităţi medicale şi cu caracter recuperatoriu;
- activităţi de ingrijire a persoanelor internate;
- activităţi de conducere şi administrare;
16
- activităţi gospodăreşti;
- activităţi de exploatare şi întretinere a instalaţiilor şi echipamentelor;
În cadrul căminelor de bătrâni structurarea spaţiilor se face pe compartimente, sectoare
sau module funcţionale[4]. Această structurare corespunde în principiu tuturor căminelor de
bătrâni, indiferent de capacitate sau profil. Sectoarele şi compartimentele funcţionale ale
căminelor de batrâni sunt:
A. Serviciul primire, internare, externare;
B. Sectorul cazare şi/sau spitalizare;
C. Sectorul de asistenţă medicală;
D. Sectorul ergoterapie şi/sau activităţi social culturale;
E. Spaţii administraţie, personal, vizitatori;
F. Servicii gospodăreşti;
G. Servicii tehnico-edilitare.
1.3 Organizarea funcţională şi tehnologică

Serviciul de primire, internare, externare are rolul de primire, recepţie, înregistrare şi
internare a solicitanţilor precum şi întocmirea formalităţilor la părăsirea sau ieşirea din
unitate. Acest serviciu este specific construcţiilor de tip spital, sanatoriu şi hotelier, lipsind la
cele de tip locuinţă. Serviciul primire, internare, externare asigură următoarele funcţiuni :
- acces general şi aşteptare (0,5 mp/pers);
- birou relaţii şi întocmire forme (12 - 16 m2);
- depozit temporar efecte, valize (20 - 30 m2);
- filtru igienizare pacienţi (numai la căminele spital) prevăzut cu duş (baie), grup sanitar,
boxă depozitare temporară haine. Serviciul primire, internare, se va amplasa în zona accesului
principal, în apropierea sau în legătură cu spaţiile pentru conducere administraţie.[4]
Sectorul cazare reprezintă componenta de bază a structurii căminului de bătrâni,
asigurând adăpostirea şi îngrijirea curentă de lungă durată a persoanelor internate.
Modul de organizare a sectorului de cazare este dependent de categoria utilizatorilor astfel:
a) unităţi de îngrijire tip spital de boli cronice (la căminele spital) cu capacitatea de
circa 50 paturi fiecare;
- cu camere de cazare cu 14 paturi şi grup sanitar propriu;
- arie desfăşurata minimă/pat: 7 mp/pat;
- cubaj minim de aer: 20 mc/pat;
- dotare sanitară minimă: lavoar, WC, duş la fiecare salon;
17
b) cazare tip hotelier (pentru cămine de bătrâni) în camere cu 13 locuri, cu grup sanitar
propriu, în garsoniere cu grup sanitar şi oficiu bucătărie, grupate in unităţi de locuit cu 20 - 30
locuri, ansamblate fie monobloc, tentacular sau pavilionar;
c) cazare în case tip pensiune sau case individuale (pentru pensionari) cu servicii
comune.[4]
În cazul grupării spaţiilor de cazare în unităţi de îngrijire la construcţiile tip spital,
fiecare unitate va beneficia de spaţii anexe astfel:
- oficiu alimentar (16 - 18 m2);
- cameră infirmiere (16,00 m2);
- cameră medici (16,00 m2);
- cameră tratamente (18,00 m2);
- boxă colectare rufe (46 m2);
- ploscar (46 m2);
- camera de zi, primire vizitatori (40 - 60 m2);
- baie cu cadă (12,00 m2);
- boxă curăţenie (4,00 m2).
La spaţiile de cazare tip hotelier anexele unei unităţi de cazare vor fi:
- cameră de zi (40 - 60 m2);
- oficiu ingrijire (12 - 14 m2);
- boxă curăţenie (4,00 m2);
- boxă colectare rufe (46 m2).
18
CAPITOLUL 2
METODOLOGIE PRIVIND IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI
CONTROLUL RISCURILOR DE INCENDIU
2.1 Domeniu de aplicare

Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu
stabileşte etapele de parcurs şi principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente,
tehnici şi procedee care sunt avute în vedere în activitatea de identificare, evaluare şi control
al riscurilor de incendiu.[17]
Totodată sunt reglementate şi condiţiile pe care trebuie sã le îndeplinească persoanele
care desfăşoară astfel de activităţi, condiţii care însă nu vor fi detaliate în această lucrare.
Potrivit reglementărilor în materie, metodologia privind identificarea, evaluarea şi
controlul riscurilor de incendiu, se aplică în următoarele situaţii (situaţii care împreună
constituie domeniul de aplicare al acesteia) :
a) elaborarea şi/sau adoptarea de cãtre ministere şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale a metodelor şi procedurilor pentru identificarea,
evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenţã
ale organelor respective;
b) asigurarea, de către administratorii operatorilor economici şi conducătorii de
instituţii, a identificării şi evaluării riscurilor de incendiu din unităţile proprii, în
corelare cu nivelul şi natura riscurilor;
c) validarea scenariilor de securitate la incendiu;
d) stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în cazul în care se intervine la
construcţiile existente (modernizare, extindere, schimbare de destinaţie), când, în
justificat, nu este posibil a se îndeplini unele prevederi ale reglementărilor legale în
vigoare privind cerinţa esenţială „securitate la incendiu”;
e) pentru expertizarea construcţiilor existente.
Sunt însă şi situaţii pentru care prezenta metodologie nu se aplică având în vedere
particularităţile şi importanţa domeniilor respective, reglementările prevăzând că, pentru
acestea, autorităţile competente în domeniu, vor elabora metodologii specifice.[17]
Astfel de domenii mai sus amintite sunt : instalaţiile de producere şi transport al energiei
electrice, exploatãrile miniere de suprafaţã sau subterane, instalaţiile şi platformele de foraj,
extracţie, prelucrare şi transport de produse petroliere şi gaze naturale, construcţiile din
domeniul nuclear, mijloacele de transport rutier, naval, feroviar şi aerian.
19
2.2 Managementul riscurilor de incendiu

2.2.1 Etape de parcurs în fazele de proiectare şi exploatare a construcţiilor şi
instalaţiilor
Principalele obiective ale managementului riscului de incendiu sunt:
a) asigurarea securitãţii utilizatorilor şi a echipelor de intervenţie;
b) protejarea proprietãţii;
c) asigurarea continuitãţii activitãţilor operatorilor economici;
d) protejarea mediului;
e) protejarea patrimoniului - monumente istorice, de arhitecturã sau alte valori
culturale.
Managementul riscurilor de incendiu presupune parcurgerea urmãtoarele etape:
a) stabilirea sistemului sau procesului supus evaluãrii;
b) stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului;
c) alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru;
d) identificarea pericolelor de incendiu;
e) identificarea riscurilor;
f) estimarea şi cuantificarea riscului;
g) evaluarea riscului;
h) controlul riscului;
i) monitorizarea riscului;
j) documentaţia rezultatã în urma procesului de identificare, evaluare şi control al
riscurilor de incendiu.[17]
Procesul de management al riscului presupune luarea în considerare a mai multor
factori, astfel:
a) pierderile de vieţi omeneşti: numãrul de decese/100.000 de locuitori, numãrul de
copii morţi/100.000 de copii, numãrul de morţi prin inhalare de fum, monoxid de carbon,
substanţe toxice, numãrul de morţi în afara sau în interiorul locului focarului de iniţiere a
incendiului, numãrul de morţi pe lunã, sãptãmânã, zi şi altele asemenea;
b) efectul asupra mediului: afectarea apei, aerului, pãmântului, speciilor de animale şi
ecosistemelor, costurile refacerii acestora, costurile materialelor de curãţare, suprafeţele
afectate, numãrul populaţiei, fauna şi flora afectate şi altele asemenea;
c) afectarea patrimoniului, proprietãţii şi a continuitãţii activitãţilor operatorilor
economici, ca de exemplu: numãrul construcţiilor/instalaţiilor afectate, durata de aducere la
starea iniţialã anterioarã incendiului sau de restaurare - în cazul obiectivelor de patrimoniu,
20
valoarea pagubelor incendiilor sau ale unui incendiu, costurile refacerii proprietãţii, pierderile
în procente ale valorii asigurate, perioada de timp pierdutã în desfãşurarea activitãţii
economice, valoarea financiarã a întreruperii activitãţii economice din valoarea asiguratã şi
altele asemenea;
d) costul mãsurilor implementate de control al riscului;
e) efectele asupra imaginii operatorului economic/ instituţiei.
2.2.2 Stabilirea sistemului/procesului supus evaluãrii de risc

În funcţie de obiectivele stabilite, identificarea şi evaluarea riscului de incendiu pot
include un singur sistem/proces sau mai multe sisteme/procese. În cazul unui singur
proces/sistem aceasta se face prin evaluarea nivelului intrinsec al riscului pentru
sistemul/procesul respectiv. În situaţia mai multor sisteme/procese aceasta se realizează prin
evaluarea mai multor sisteme/procese, evaluându-se global riscul de incendiu. Astfel, pentru
acest caz, trebuie avute în vedere: interdependenţa sistemelor/proceselor, inclusiv a mãsurilor
de securitate la incendiu active şi/sau pasive, efectul propagãrii incendiilor sau al prãbuşirii
construcţiilor/instalaţiilor, precum şi alţi factori, cum ar fi vârsta şi starea fizicã a
utilizatorilor, nivelul de instruire al acestora.
2.2.3 Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului

Orice sistem/proces supus evaluãrii presupune existenţa unui anumit nivel de risc.
Acesta este denumit nivel de risc acceptabil, peste care gravitatea consecinţelor unui incendiu,
exprimatã în pierderi umane, materiale şi/sau financiare nu poate fi acceptatã. Tocmai această
premisă stă la baza conceptului de acceptabilitate a riscului.
Nivelul de acceptabilitate a riscului de incendiu sau riscul de incendiu acceptat se
stabileşte, având la bază experienţa anterioară sau raţionamentelor previzionale.[17]
Acest lucru poate fi făcut de către:
a) autoritãţile abilitate sã elaboreze şi sã emitã reglementãri tehnice în domeniul apãrãrii
împotriva incendiilor;
b) administratorul şi/sau conducãtorul instituţiei, prin strategia de apãrare împotriva
incendiilor adoptatã în interiorul unitãţii sale;
c) societãţile de asigurare/reasigurare.
Criteriile de acceptabilitate au forme variate, ca de exemplu valori cantitative, valori
comparative sau alte tipuri de valori agreate, de sistemul/procesul analizat şi de metoda aleasã
pentru analiza riscului. De asemenea se va ţine cont de:
a) reglementãrile bazate pe conceptul de performanţã;
21
b) reglementãrile prescriptive;
c) standarde şi ghiduri.
2.2.4 Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru

Analiza de risc se compune dintr-un pachet de proceduri pentru identificarea şi
evaluarea riscului de incendiu, precum şi pentru stabilirea modalităţilor de reducere a acestuia.
Eficienţa analizei de risc este condiţionată, în principal, de competenţa celor care o
efectuează şi de corelarea corectă a metodelor de analiză folosite cu specificul obiectului
analizat.
Utilizarea unei metode neadecvate de analiză de risc conduce la valorificarea
incompletă sau defectuoasă a datelor disponibile şi, ca urmare, la concluzii parţiale sau
eronate.
Metodele permit a se ţine cont de factorii de pericol (esenţiali) şi de a defini măsurile
necesare acoperirii riscului.
În procesul de identificare, evaluare şi control al riscurilor de incendiu se utilizeazã o
serie de tehnici, procedee şi metode, astfel:
a) calitative;
b) matematice - cantitative, semicantitative;
c) analitice;
d) grafice;
e) combinate.
Alegerea uneia sau a altei metode se face în funcţie de funcţiile sistemului/procesului
supus evaluării, funcţii care ţin de destinaţia sistemului (civil, de producţie, mixt). De
asemenea vor fi luate în consideraţie fazele determinante ale sistemului respectiv, faze care
pot fi de proiectare, execuţie, exploatare sau postutilizare.[17]
În tabelul 2.1 sunt prezentate categoriile de metode de evaluare a riscului de incendiu.
Tabelul 2.1 Categorii de metode de evaluare a riscului de incendiu

Categorie Definiţie Tip de determinare Exemple de metode
Calitative Tratează atât Determinarea consecinţelor şi - What if – metodă euristică
consecinţele cât probabilităţii diferitelor scenarii relativ spontană, practicată în
şi probabilitatea de incendiu şi interacţiunea cadrul echipei de studiu,
acestora cu măsurile de securitate analizându-se ce se produce în
22
la incendiu adoptate cazul unui defect particular sau

producerii unui eveniment;
- metoda arborilor de defectare –
bazată pe un model logic care
combină evenimentele de bază
posibile pentru fiecare avarie,
denumită „eveniment top”. Este
o analiză care, pornind de la
evenimentele catastrofale,
detaliază cauzele şi combinaţiile
care pot duce la acestea.
Semicantitative: Tratează Determinarea probabilităţii de Baze de date statistice ale
probabilitate probabilitatea producere a diferitelor tipuri de pierderilor. Analiza arborelui de
cantitativ şi incendii şi/sau incendii în stare/evenimente.
consecinţele construcţii cu diferite sisteme de
calitativ protecţie
Semicantitative : Tratează Modele de incendiu cu o Modele de incendiu pentru
consecinţe consecinţele reprezentare calitativă a incinte închise bazate pe ipoteza
cantitativ şi probabilităţii „celui mai defavorabil scenariu
probabilitatea credibil de incendiu”
calitativ
Cantitative Estimarea 1. estimarea pierderilor Evaluarea probabilistică a
cantitativă a 2. estimarea probabilităţii de riscului de incendiu pentru a
combinării între producere a fenomenului de flash- determina probabilitatea ca un
consecinţe şi over reactor nuclear să producă un
probabilitate. 3. determinarea efectelor, incendiu într-o centrală
Pentru o singură pierderilor, pagubelor produse în nucleară. Analiza arborelui de
stare a scenariului spaţiile învecinate (încăperi, stare/evenimente combinate cu
de incendiu, riscul niveluri) din clădire modele de incendiu
de incendiu este 4. trasarea graficelor în funcţie de
produsul dintre probabilitate şi de numărul de
consecinţele stării evenimente
respective şi 5. trasarea graficelor în funcţie de
probabilitatea probabilitate şi de mărimea
producerii pierderilor
acesteia. Pentru 6. determinarea probabilităţii de
o structură, producere a rănirii unor persoane,
instalaţie afectarea proprietăţii, întreruperea
tehnologică, continuităţii activităţilor
localitate, riscul operatorilor economici
total de incendiu 7. determinarea atât a riscului
este suma individual (asupra utilizatorilor)
riscurilor cât şi a celui asupra societăţii
scenariilor de (întregii populaţii)
incendiu pentru
stările analizate.
Cost – Determinarea costului pentru Programe de calcul care să
profit/beneficiu realizarea diferitelor măsuri de încorporeze probabilitatea,
securitate la incendiu în vederea consecinţele şi datele privind
reducerii riscului de incendiu. costurile, într-o manieră
Determinarea nivelului optim de integrată.
protecţie la foc pe baza reducerii
riscului global.
Metodele matematice asigură valorificarea optimă a datelor existente, cât şi
identificarea soluţiilor de reducere a riscului efectiv.
Metoda matematica de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc este o
metoda de evaluare cantitativă.
23
Metoda de calcul pentru evaluarea riscului de incendiu şi a siguranţei la foc a fost

preluată din metoda utilizată în Elveţia şi agreată de Societatea elveţiana a inginerilor si
arhitecţilor (SIA).
Întrucât metoda elveţiana avea la bază reglementările ţării respective, factorii de risc şi
de protecţie utilizaţi în conţinutul metodei de calcul au fost adecvaţi principalelor prevederi
ale reglementărilor naţionale privind securitatea la incendiu, reglementările privind
proiectarea instalaţiilor şi executarea instalaţiilor de apă pentru combaterea incendiilor.
Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu constau în determinarea unei
valori numerice ataşate sistemului supus evaluării. Valoarea numerică în cauză se determină
cu o formulă de calcul în care intervin ca necunoscute factorii de risc, consecinţele acestora
asupra sistemului, efectele prezumate ale măsurilor de protecţie la foc prevăzute, precum şi
posibilitatea de activare a factorilor de risc, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi
(exprimaţi prin valori numerice) cu ajutorul unor scări convenabil alese.
Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu se diferenţiază prin formula de
calcul şi scările de cuantificare adoptate.
Generic, formulele de calcul pot fi de forma:
PG
R( incendiu) a
M
(2.1)
în care:
 R(incendiu) - riscul de incendiu existent;
 P - pericolul potenţial de incendiu generat de factorii de risc existenţi;
 G - gravitatea consecinţelor posibile ale incendiului;
 M - totalitatea măsurilor de protecţie la foc asigurate;
 a - coeficient care exprimă probabilitatea de activare a factorilor de risc, diferenţiat
pe tipuri de obiective şi natura factorilor de risc.
Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului

de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de
acceptabilitate.
De regulă, parametrii globali acceptaţi sunt: probabilitatea P de apariţie a
evenimentului şi nivelurile de gravitate G a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi
cu un anumit număr de valori.
24
Utilizarea metodelor grafice de evaluare a riscului tehnic/ tehnologic presupune in

esenţă:
a) fundamentarea unei grile/ scări probabilitate – gravitate;
b) stabilirea profilului riscurilor prin stabilirea limitelor de acceptabilitate privind
scenariile posibile de producere ale accidentelor de proximitate;
c) ierarhizarea scenariilor de proximitate finalizată prin clasificarea acestora în scenarii
acceptabile şi scenarii inacceptabile.
Grila/Scară probabilitate – gravitate constituie o reprezentare grafică a corelaţiei care
se stabileşte între probabilitatea producerii unui posibil accident tehnic (respectiv a unui
eveniment final al unui scenariu de proximitate) şi gravitatea consecinţelor/ efectelor acestuia
asupra ţintelor potenţiale identificate.
Consecinţe
catastrofale
externe
G=5
Consecinţe
DOMENIUL RISCURILOR
catastrofale
INACCEPTABILE
interne
P x G > 4 **)
G=4
Consecinţe Frontiera dintre domeniul riscurilor
grave acceptabile
G=3 şi domeniul riscurilor inacceptabile
Consecinţe
semnificative
G=2
Consecinţe DOMENIUL RISCURILOR
minore ACCEPTABILE
G=1 P x G  4 **)
Consecinţe
nule
G=0
Gravitatea Eveniment Eveniment
Eveniment Eveniment Eveniment
e e extrem
e rare e probabile efrecvente
improbabil de rare
P=3 P=4 *)
Probabilitate e P= P=2 (10-8 <   (10-6 <   P=5
a 1 (10-10 <   10-6) 10-4) ( > 10-4)
( x h-1 ) (   10-10 ) 10-8)
Fig. nr.3 Grila / scara probabilitate – gravitate
*) Prin evenimente frecvente se înţeleg evenimentele nedorite (accidentele tehnice)
caracterizate prin probabilităţi de producere comparabile cu probabilităţile (frecvenţele)
admise pentru erorile umane inerente
**) In vederea clasificării scenariilor posibile de proximitate acceptabile şi inacceptabile, a
fost adoptată valoarea de referinţa (P x G)ref = 4.
25
Materializarea corelaţiei probabilitate – gravitate presupune, în prealabil stabilirea

criteriilor de apreciere a gravităţii consecinţelor. Aceste criterii se negociază între factorii
implicaţi în punerea în opera a sistemului tehnic/ tehnologic şi autorităţile guvernamentale cu
atribuţii privind protecţia vieţii, bunurilor şi mediului, luându-se în considerare atât natura şi
amploarea proceselor distructive cât şi sensibilitatea ţintelor potenţiale la efectele acestor
procese.
Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau în identificarea şi

analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus
evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.
Metodele analitice sunt metode specifice riscului tehnic/tehnologic, neputând fi
aplicate ca atare în evaluarea riscului de incendiu separat de riscul tehnic/tehnologic. Metoda
poate fi aplicată la categoriile de procese tehnologice în care cele doua naturi de risc nu au în
realitate o existenţă separată, deoarece în cadrul metodelor respective susceptibilitatea la
incendiu şi/sau explozie este un factor de risc luat în considerare. În aceste cazuri, riscul de
incendiu este confirmat în riscul tehnic/tehnologic, ieşind însă din sfera de reglementare
privitoare la apărarea împotriva incendiilor.
Metodele analitice au în general avantajul flexibilităţii şi eficienţei, fiind metode foarte

puternice, în schimb presupun personal specializat pentru efectuarea investigaţiilor specifice
şi o aplicare sistematică asupra sistemului în cauza şi programul pentru calculator bazat pe
algoritmi adecvaţi.
O altă metodă de evaluare este Metoda de Analiză a Disfuncţiilor Sistemelor – Metodă

Organizată Sistemică de Analiză a Riscurilor, cunoscută sub acronimul MADS-MOSAR.
2.2.5 Identificarea pericolelor de incendiu

Identificarea pericolelor de incendiu reprezintã de apreciere şi stabilire a factorilor care
pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu,
şi anume:
a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii;
b) proprietãţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice;
c) sursele potenţiale de aprindere existente;
d)condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea,
dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.
26
În ceea ce priveşte sursele de aprindere acestea se clasificã, dupã natura lor, în

urmãtoarele grupe:
a) surse de aprindere cu flacãrã: flacãrã de chibrit, lumânare, aparat de sudurã şi altele
asemenea;
b) surse de aprindere de naturã termicã: obiecte incandescente, cãldurã degajatã de
aparate termice, efectul termic al curentului electric şi altele asemenea;
c) surse de aprindere de naturã electricã: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit,
electricitate staticã şi altele asemenea;
d) surse de aprindere de naturã mecanicã: scântei mecanice, frecare şi altele asemenea;
e) surse de aprindere naturale: cãldurã solarã sau trãsnet şi altele asemenea;
f) surse de autoaprindere de naturã chimicã, fizico-chimicã şi biologicã, reacţii
chimice exoterme;
g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;
h) surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu şi altele asemenea.
Împrejurãrile preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea
şi/sau propagarea unui incendiu se clasificã, de regulã, în urmãtoarele grupe:
a) instalaţii şi echipamente electrice, defecte ori improvizate;
b) receptori electrici lãsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
c) sisteme şi mijloace de încãlzire, instalaţii de ventilare, climatizare, rãcire defecte,
improvizate sau nesupravegheate;
d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la
sistemele de încãlzire;
e) jocul copiilor cu focul;
f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie;
g) sudarea şi alte lucrãri cu foc deschis, fãrã respectarea regulilor şi mãsurilor specifice
de apãrare împotriva incendiilor;
h) reacţii chimice, urmate de incendiu;
i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi
executarea de operaţiuni mecanice în medii periculoase;
j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrãrilor de reparaţii şi
întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;
k) scurgeri de produse inflamabile;
l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;
m) defecţiuni tehnice de exploatare;
n) nereguli organizatorice;
27
o) explozie urmatã de incendiu;

p) trãsnet şi alte fenomene naturale;
q) arson;
r) neîntreţinerea elementelor de construcţii cu rol de separare la incendiu sau a
instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie împotriva incendiilor, precum şi probabilitatea ca
acestea sã nu declanşeze/funcţioneze în caz de incendiu;
s) izbucnirea şi dezvoltarea unor incendii în zone periurbane, cum sunt, de exemplu,
incendiile de pãdure sau de vegetaţie uscatã, care pot afecta construcţii şi instalaţii
tehnologice;
t) alte împrejurãri.
Nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încãperi, compartimente
de incendiu, clãdiri civile, de producţie şi/sau depozitare ori cu funcţii mixte, precum şi la
instalaţii tehnologice, care se precizeazã în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în
planurile de intervenţie la incendiu, potrivit reglementãrilor tehnice.[17]
2.2.6 Identificarea riscurilor de incendiu

Identificarea riscurilor de incendiu reprezintã procesul de estimare şi cuantificare a
riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilitãţii de producere a
incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.[17]
Probabilitatea de producere a incendiului se bazeazã pe date statistice privind
incendiile. În situaţiile în care statistica nu poate furniza date suficiente, probabilitatea de
producere a unui incendiu se bazează pe modele matematice
Pe baza analizei probabilistice şi pe modele deterministe privind dezvoltarea
incendiului, propagarea efluenţilor incendiului, evaluarea evacuãrii utilizatorilor şi altele
asemenea se determină probabilitatea de producere a consecinţelor.
Riscul de incendiu, respectiv probabilitatea de iniţiere a unui incendiu şi de producere
a consecinţelor acestuia, se estimează având în vedere, de regulã, urmãtoarele elemente:
a) pericolele de incendiu identificate pentru sistemul/procesul supus evaluării;
b) nivelurile criteriilor de performanţã ale construcţiilor privind cerinţa esenţialã
"securitate la incendiu";
c) nivelul de echipare şi dotare cu sisteme, instalaţii, echipamente şi aparaturã de
alimentare cu apã, gaze combustibile, energie electricã şi termicã, de ventilaţie şi climatizare,
starea de funcţionare şi performanţele acestora;
d) factorul uman, determinat de numãrul de persoane, vârsta şi starea fizicã ale
acestora, nivelul de instruire;
28
e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui
incendiu.
Mãsurile de apãrare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de
incendiu, sunt cele destinate reducerii, neutralizãrii şi/sau eliminãrii pericolelor de incendiu,
respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-
a produs.
Mãsurile de apãrare împotriva incendiilor se analizeazã şi se stabilesc, dupã caz, pe
baza prevederilor reglementãrilor tehnice, a normelor şi dispoziţiilor generale de apãrare
împotriva incendiilor şi a celor specifice fiecãrui domeniu de activitate, în corelare cu natura
şi cu nivelul riscurilor identificate.
Valorificarea, cu ajutorul metodelor de evaluare specifice principalelor domenii de
activitate, a băncilor de date privind incendiile, reprezintă cuantificarea probabilitãţii de
iniţiere a incendiilor. În aceste caz, probabilitatea se exprimâ prin numãrul de evenimente
produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.
Totuşi, în cazul în care nu pot fi utilizate bănci de date privind incendiile datorită
absenţei acestora, probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare
calitativã, în care se va ţine seama de urmãtoarele calificative asociate evenimentelor
respective:
a) extrem de rare - probabilitatea de producere nu se distinge de zero: P ≈ 0;
b) rare - improbabil de a se produce: P < 10-6;
c) improbabile - improbabil de a se produce în funcţionarea unui sistem dat, dar nu
existã certitudini pe baze experimentale: P >10-6 ;
d) probabile - se produc de câteva ori pe durata de viaţã a sistemului: P > 0,0001;
e) posibile - se pot produce pe durata de viaţã a sistemului: P > 0,01;
f) frecvente - probabilitatea de producere este frecventã, pe baze experimentale: P < 1.
După cum se ştie, în cazul manifestării unei surse de risc prin iniţierea şi dezvoltarea
unui incendiu, se manifestă efecte ale agenţilor care pot interveni asupra construcţiilor,
instalaţiilor şi utilizatorilor, precum şi asupra factorilor de mediu. În acest sens evaluarea
estimativă cumulată a efectelor acestor agenţi se exprimă prin niveluri de gravitate.
La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, urmãtorii
parametri:
1. Impactul direct al incendiilor, prin urmãtoarele consecinţe:
a) numãrul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate;
b) valoarea pierderilor materiale;
c) numãrul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate;
29
d) efectele negative asupra unor factori de mediu, cum ar fi : pãduri, culturi, apã sau
aer.
2. Capacitatea operaţionalã a forţelor şi mijloacelor specializate de rãspuns,
prestabilite sau concentrate efectiv, pentru:
a) evacuare, salvare şi protecţie;
b) limitarea şi stingerea incendiilor;
c) înlãturarea operativã a unor urmãri ale incendiilor.
3. Costurile recuperãrii şi reabilitãrii.
4. Importanţa economicã şi socialã a construcţiei şi/sau instalaţiei.
Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea incendiilor
se poate face pe baza tabelului următor.
Tabelul 2.2 Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea

incendiilor
Niveluri de gravitate Consecinţe directe Clasificarea incendiilor
1 Neglijabile -----------------
2 Minore Început de incendiu
3 Semnificative/modrate Incendiu notabil sau moderat
4 Grave Incendiu important sau mare

5 Foarte grave Incendiu foarte important sau sinistru
6 Catastrofale Incendiu major sau dezastru
Ţinând seama de probabilitãţile de iniţiere şi de nivelurile de gravitate estimate ale

incendiilor se stabilesc niveluri de risc de incendiu pe zone, spaţii, încãperi, compartimente de
incendiu şi construcţii/instalaţii tehnologice. Pe cale de consecinţă, nivelurile de risc de
incendiu se vor preciza în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de
intervenţie la incendiu.
2.2.7 Evaluarea riscurilor de incendiu
Compararea riscului de incendiu identificat în cadrul unui obiectiv cu un nivel limită
prestabilit denumit risc de incendiu acceptat sau admis reprezintă evaluarea riscului de
incendiu.
La evaluarea riscului de incendiu se iau în considerare factori ca:
a) sursele de aprindere, precum şi mãsurile prevãzute pentru diminuarea pericolului de
incendiu;
b) iniţierea şi dezvoltarea incendiilor;
30
c) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora în

reducerea consecinţelor;
d) limitarea propagãrii fumului - sisteme evacuare a fumului şi de presurizare pe cãile
de evacuare;
e) sisteme de alarmare-alertare în caz de incendiu;
f) asigurarea intervenţiei serviciilor pentru situaţii de urgenţã.[17]
Pe baza unor criterii de evaluare a gravitãţii consecinţelor incendiului şi prin
impunerea unor limite de acceptabilitate a acestora, se pot stabili 3 domenii caracteristice ale
riscului de incendiu:
a) domeniul riscului neglijabil, asociat, de regulã, începuturilor de incendiu/cu
consecinţe de gravitate neglijabilã, rare şi foarte rare/cu probabilitate redusã, respectiv foarte
redusã de producere;
b) domeniul riscului acceptabil, aferent incendiilor minore frecvente/cu probabilitate
ridicatã de producere sau incendiilor majore/cu consecinţe de gravitate ridicatã rare şi foarte
rare;
c) domeniul riscului inacceptabil, aferent incendiilor majore posibile sau frecvente/cu
probabilitate de producere care nu poate fi neglijatã.
În situaţiile în care riscul de incendiu existent depãşeşte limitele de acceptabilitate
stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilitãţii de iniţiere a
incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin mãsuri de prevenire, respectiv
prin mãsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului,
precum şi limitarea şi/sau înlãturarea consecinţelor acestuia.
2.2.8 Controlul riscurilor de incendiu

Controlul riscurilor de incendiu reprezintã ansamblul mãsurilor tehnice şi
organizatorice destinate menţinerii sau reducerii riscurilor în limitele de acceptabilitate
stabilite. [17]
Mãsurile prevãzute anterior în ordinea adoptãrii lor, sunt: stabilirea prioritãţilor de
acţiune, implementarea mãsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.
În ceea ce priveşte stabilirea prioritãţilor de acţiune aceasta reprezintã procesul de
adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra cãrora este prioritar sã se
intervină.
Probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor, ca şi criterii utilizate
la evaluarea riscurilor de incendiu, se vor avea în vedere la stabilirea priorităţilor de acţiune.
31
Implementarea mãsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeazã, dupã caz,

prin:
a) asigurarea unei examinãri sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc;
b) stabilirea şi elaborarea responsabilitãţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor şi
mãsurilor privind apãrarea împotriva incendiilor şi aducerea acestora la cunoştinţã salariaţilor,
utilizatorilor şi a persoanelor interesate;
c) stabilirea persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare a mãsurilor de apãrare
împotriva incendiilor;
d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a personalului
necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregãtirea acestuia;
e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de incendiu la schimbarea
condiţiilor preliminate;
f) actualizarea permanentã a listei cu substanţele periculoase utilizate în activitatea de
producţie.
2.2.9 Monitorizarea riscului de incendiu

Monitorizarea riscurilor de incendiu reprezintã ansamblul activitãţilor de
fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare şi
combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de supraveghere a modului de
desfãşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de analizare
a eficienţei mãsurilor întreprinse în raport cu rezultatele obţinute şi de luare a deciziilor care
se impun. [17]
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA METODEI MATEMATICE DE EVALUARE A
RISCULUI DE INCENDIU (S.I.A)
3.1 Consideraţii generale asupra metodei
32
Această metodă elaborată de o asociaţie a inginerilor şi arhitecţilor din Elveţia permite

o evaluare cantitativă a riscului de incendiu.
Metoda presupune o strictă observare a regulilor generale de securitate aşa cum sunt:
distanţele de siguranţă între construcţiile vecine şi de asemenea măsurile de protecţie a
personalului cum ar fi: căi de evacuare, iluminat de siguranţă precum şi prescripţiile
corespunzătoare instalaţiilor tehnice.
Metoda permite a se ţine cont de factorii de pericol (esenţiali) şi de a defini măsurile
necesare acoperirii riscului.
Metoda se aplică la clădiri publice (civile) cu densitate mare de persoane sau locuri
unde persoanele sunt expuse la un pericol mare cum ar fi:
- expoziţii, muzee, localuri pentru spectacole;
- mari magazine (universale) şi centre comerciale;
- hoteluri, spitale;
- şcoli;
- industrie şi comerţ;
- clădiri cu destinaţii multiple.
Riscul de incendiu se referă la ansamblul clădirilor, sau la părţi din ele
(compartimente de incendiu separate adecvat). Un compartiment de incendiu poate îngloba un
etaj sau mai multe, iar compartimentarea acestuia conduce la formarea de „celule rezistente la
foc” de max. 200m2.
Această metodă apelează la relaţia:
BA
R (3.1)
N S F
în care:
B = pericolul de incendiu al compartimentului de incendiu sau al construcţiei;
A = factorul de activare;
N = măsuri normale de protecţie la incendiu;
S = măsuri speciale de protecţie la incendiu;
F = măsuri de protecţie la incendiu referitoare la realizarea construcţiei.
Această metodă apelează la următoarele simboluri şi combinaţii de litere:
A = pericol de activare;
B = pericolul de incendiu;
E = înălţimea utilă;
33
F = rezistenţa la foc, factor al ansamblului de măsuri de protecţie la foc;

H = numărul de persoane;
P = pericolul potenţial de incendiu;
R = risc efectiv de incendiu;
S = factor al ansamblului măsurilor speciale de protecţie la foc;
Z = construcţii celulare
G = construcţii cu suprafeţe mari construite;
V = construcţii cu volum mare
C0 = indicarea pericolului de coroziune;
Fc = gradul de combustibilitate;
Fu = pericolul dat de degajările de fum;
Tx = pericolul dat de degajările de produse toxice;
AB = suprafaţa unui compartiment de incendiu;
AZ = suprafaţa unei celule de incendiu;
AF = suprafaţa vitrată;
b = lăţimea compartimentului de incendiu;
c = factor de combustibilitate;
e = factor dat de înălţimea utilă a construcţiei, localului, nivelului;
f = factor al măsurilor de protecţie al construcţiilor;
g = factor de mărime a suprafeţei C.I.;
i = factor al sarcinii termice fixe a imobilului;
k = factor de pericol de coroziune şi toxicitate;
l = lungimea compartimentului de incendiu;
n = factor al măsurilor normale de protecţie la incendiu;
p = categoria de pericol pentru utilizatori;
q = factor de sarcină termică mobilă;
s = factor al măsurilor speciale de protecţie la foc;
r = factor de pericol dat de fum;
Y = securitatea la incendiu.
PH,E = punerea în pericol a persoanelor (ţinând cont de numărul de persoane, de
mobilitatea lor şi de etajul unde este dispus compartimentul de incendiu);
Qm = densitate de sarcină termică mobilă (Mj/m2);
Qi = densitate de sarcină termică fixă (Mj/m2);
Rn = risc de incendiu normal;
Ru = risc de incendiu acceptat. [6]
34
3.2 Elaborarea metodei

Fiecare clădire este expusă la un pericol de incendiu. Evoluţia incendiului este
influenţată de numeroşi factori care o pot favoriza sau nu. Raportul format din factorii de
pericol şi produsul factorilor ansamblului de măsuri de protecţie reprezintă pericolul de
incendiu al clădirii.
Valoarea riscului de incendiu efectiv se obţine înmulţind pericolul de incendiu cu o
valoare ce reprezintă evaluarea probabilităţii de incendiu.
Pericolul de incendiu se poate defini cu relaţia:
P
B (3.2)
M
în care:
P = pericolul potenţial de incendiu dat de factorii de pericol relativi ce se află în
construcţie şi factorii de pericol inerenţi pentru clădirea în sine. Acest P decurge din concepţia
de realizare a clădirii;
M = măsurile de protecţie împotriva incendiilor şi pot fi: măsuri normale, măsuri
speciale şi măsuri constructive.
Fiecare din termenii prezentaţi în relaţia de calcul a riscului de incendiu se exprimă
prin produsul a mai multor factori cuantificaţi, după cum urmează:
q c r  k i eg P
B  (3.3)
N S F N S F
Pericolul inerent de conţinut este dat de qcrk, iar pericolul inerent dat de construcţie
este ieg. [12]
Riscul efectiv de incendiu R este rezultatul dat de produsul dintre pericolul de
incendiu şi factorul de activare conform relaţiei:
P
R  BA  A (3.4)
N S F
În aceste relaţii semnificaţia termenilor este:

q = factor ce ţine seama de sarcina termică mobilă şi care reprezintă cantitatea totală
de căldură degajată în urma arderii complete a tuturor materialelor raportată la suprafaţa
incintei, deci densitatea de sarcină termică (Mj/m2).
35
Tabelul 3.1. Cuantificarea factorului „q” funcţie de densitatea de sarcină termică
 Mj   Mj   Mj 
Qm   q Qm   q Qm   q
 m2   m2   m2 
Până la 401 - 5001 -

0,6 1,3 2,0
50 600 7000
51 - 601 - 7001 -
0,7 1,4 2,1
75 800 10000
76 - 801 - 10001 -
0,8 1,5 2,2
100 1200 14000
01 - 1201 - 14001 -
0,9 1,6 2,3
150 1700 20000
51 - 1701 - 20001 -
1,0 1,7 2,4
200 2500 28000
201 - 2501 -
1,1 1,8
300 3500 Mai mult
2,5
301 - 3501 - decât 28000
1,2 1,9
400 5000
c = combustibilitate, acest termen cuantifică inflamabilitatea şi viteza de ardere a

materialelor combustibile.
Tabelul 3.2. Cuantificarea factorului de combustibilitate „c”

Grade de
Combustibilitatea Factorul „c”
combustibilitate
Foarte inflamabile 1 1,6
Uşor inflamabile 2 1,4
Inflamabile, uşor
3 1,2
combustibile
Normal combustibile 4 1,0
Greu combustibile 5 1,0
Incombustibile 6 1,0
În evaluarea de risc se va ţine seama de materialele cu cea mai mare combustibilitate
şi care trebuie să reprezinte cel puţin 10% din totalul sarcinii termice Q m a compartimentului
respectiv.
r = factor de pericol dat de fum şi se referă la materialele care ard şi degajă fum
intens.
Tabelul 3.3. Cuantificarea factorului „r” de pericol dat de fum
Clasificarea Gradul de pericol dat de Factorul

Pericolul
materialelor şi mărfurilor fum r
Fu 3 normal 1,0
2 mediu 1,1
36
1 mare 1,2
În calcul se vor lua materialele care au valoarea lui r cea mai mare şi care trebuie să
reprezinte cel puţin 10% din totalul sarcinii termice Qm.
Dacă materialele care degajă prin ardere o cantitate foarte mare de fum sunt prezente
şi dacă sarcina lor totală este  10% din Qm atunci se va lua r = 1,1.
k = factor de pericol de coroziune şi toxicitate şi se referă la materialele care ard în
interiorul clădirii şi produc importante cantităţi de gaze corozive şi/sau toxice.
Tabelul 3.4. Cuantificarea factorului „k”de pericol pentru coroziune şi/sau toxicitate
Clasificarea materialelor şi mărfurilor Pericolul Factorul k

normal 1,0
C0 mediu 1,1
mare 1,2
Materialele care au valoarea coeficientului k cea mai mare se iau în calcul cu

condiţia ca ele să reprezinte cel puţin 10% din totalul densităţii de sarcină termică Qm.
Pentru situaţiile când materialele prezintă un risc mare de coroziune şi toxicitate şi
sunt prezente  10% din Qm se va lua acest factor k = 1,1.
i = factor dat de sarcina termică fixă a imobilului.
Acest factor depinde de combustibilitatea elementelor de construcţie portante şi de
elementele de faţadă neportante şi de influenţa lor în propagarea incendiului.
Tabelul 3.5. Cuantificarea factorului „i” de pericol privind sarcina termică fixă
Elemente Componente de faţadă
Beton, cărămidă Lemn, materiale
de faţadă, multistrat cu straturi
metal sintetice
acoperişuri exterioare incombustibile
Structură Incombustibil Combustibil/protejat Combustibil

portantă
Beton, cărămidă, oţel, alte
1,0 1,05 1,1
materiale incombustibile
Construcţii lemn
- acoperite – combustibile
1,1 1,15 1,2
- lamele lipite – protejate
- masive – combustibile
37
Construcţii uşoare de lemn

1,2 1,25 1,3
combustibile
e = factor dat de înălţimea utilă a localului, construcţiei, nivelului.

În cazul imobilelor cu mai multe etaje de înălţime normală, numărul de etaje
determină factorul e, în timp ce pentru etajele cu h  3m, cota E a planşeului analizat este
determinantă.
Pentru imobile cu un singur etaj factorul e se determină în funcţie de înălţimea utilă E
a localului.
Pentru subsoluri, diferenţa între drumul de acces şi cota planşeului din subsolul
considerat permit determinarea lui e (fig. 3.1 şi tabelele nr. 3.6, 3.7, 3.8).
+
E
În ă lţim e
u tilă
S tra d ă S tra d ă E
+
E - (L o c a l, h a lă )
Fig. nr.4 Aprecierea factorului „e” pentru imobile cu mai multe niveluri şi cu un singur nivel
Tabelul 3.6. Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu un singur nivel
Construcţii cu un singur nivel

Qm Qm Qm
Înălţimea localului E
redusă medie mare
mai mare de 10 m 1,00 1,25 1,50
până la 10 m 1,00 1,15 1,30
până la 7 m 1,00 1,00 1,00
Qm redusă  200 Mj/m2;

Qm medie  1000 Mj/m2;
Qm mare  1000 Mj/m2;
38
Tabelul 3.7. Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu subsol

Nr.
Subsol e
crt.
1 Un singur nivel subteran 3 m 1,00
2 Două niveluri subterane 6 m 1,90
3 Trei niveluri subterane 9 m 2,60
4 Patru sau mai multe niveluri subterane 12 m 3,00
Tabelul 3.8. Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu mai multe niveluri
Nr. crt. Nr. de niveluri e

1 11  34 m 2,00
2 8 – 11  25 m 1,90
3 7  22 m 1,85
4 6  19 m 1,80
5 5  16 m 1,75
6 4  13 m 1,65
7 3  10 m 1,50
8 2  7m 1,30
9 1  4m
10 Parter - 1,00
g = factor dependent de mărimea suprafeţei compartimentului de incendiu.

Acest factor este funcţie de suprafaţa (AB)=(l · b) şi de raportul lungime/lăţime (l/b)
al compartimentului de incendiu.
Tabelul 3.9. Valori ale factorului g

Raportul lungime/lăţime a compartimentului de incendiu l/b Valoarea
factorului
8:1 7:1 6:1 5:1 4:1 3:1 2:1 1:1 g
800 770 730 680 630 580 500 400 0,4
1200 1150 1090 1030 950 870 760 600 0,5
1600 1530 1450 1370 1270 1150 1010 800 0,6
2000 1900 1800 1700 1600 1450 1250 1000 0,8
2400 2300 2200 2050 1900 1750 1500 1200 1,0
4000 3800 3600 3400 3200 2900 2500 2000 1,2
6000 5700 5500 5100 4800 4300 3800 3000 1,4
8000 7700 7300 6800 6300 5800 5000 4000 1,6
10000 9600 9100 8500 7900 7200 6300 5000 1,8
12000 11500 10900 10300 9500 8700 7600 6000 2,0
14000 13400 12700 12000 11100 10100 8800 7000 2,2
39
16000 15300 14500 13700 12700 11500 10100 8000 2,4

18000 17200 16400 15400 14300 13000 11300 9000 2,6
20000 19100 18200 17100 15900 14400 12600 10000 2,8
22000 21000 20000 18800 17500 15900 13900 11000 3,0
24000 23000 21800 20500 19000 17300 15100 12000 3,2
26000 24900 23600 22200 20600 18700 16400 13000 3,4
28000 26800 25400 23900 22200 21200 17600 14000 3,6
32000 30600 29100 27400 25400 23100 20200 16000 3,8
36000 34400 32700 30800 28600 26000 22700 18000 4,0
Suprafaţa compartimentului de incendiu (AB)
40000 38300 36300 35300 31700 28800 25200 20000 4,2

44000 42100 40000 37600 34900 31700 27700 22000 4,4
52000 49800 47200 44500 41300 37500 32800 26000 4,6
60000 57400 54500 51300 47600 43300 37800 30000 4,8
68000 65000 61800 58100 54000 49000 42800 34000 5,0
De precizat că pentru compartimentele de incendiu amplasate la subsol, etajul 1 la

etajul 7, valoarea lui „g” se va lua cea corespunzătoare coloanei l/b = 1:1, chiar dacă raportul
l
efectiv   este diferit de acesta.
b
CALCULUL MĂSURILOR NORMALE (N) DE PROTECŢIE LA INCENDIU

Coeficienţii corespunzători măsurilor normale se prezintă în tabelul 3.10, iar relaţia
de calcul a valorii N pentru acestea se prezintă în relaţia 3.5.
N  n1  n 2  n 3  n 4  n 5 (3.5)
Tabelul 3.10. Coeficienţii corespunzători măsurilor normale de protecţie la foc

Nr. Coeficient Cuantificarea
Măsuri normale
crt. (variante) coeficientului
n1 Stingătoare portabile, panou incendiu
-
1 n11 suficiente; 1,00
-
n12 insuficiente sau inexistente 0,90
n2 Hidranţi interiori
- 1,00
2 n21 suficienţi
- 0,80
n22 insuficienţi sau inexistenţi
40
Fiabilitatea în alimentarea cu apă

Debit minim* Rezerva de apă** Presiunea la hidrant
-
risc mare Q>3600 l/min min. 480 m3
-
n3 risc mediu Q>1800 l/min min. 240 m3 <2bari >2bari >4bari
-
risc mic Q>900 l/min min. 120 m3
- rezervor de apă de înălţime cu rezervă 0,70 0,85 1,00

n31 de apă sau cu pompare din pânza freatică,
3 n32 independent de reţea
n33 - rezervor de înălţime fără rezervă de 0,65 0,75 0,90
n34 apă, cu pompare din pânza freatică,
n35 independent de reţea
- pompare din pânza freatică, fără 0,60 0,70 0,80
rezervă de apă, independentă de reţea
- pompare din pânza freatică dependentă 0,50 0,60 0,70
de pânza de reţea, fără rezervă
- ape naturale 0,50 0,55 0,60
Lungimea conductelor de transport apă
n4 (hidrant - construcţie)
n41
4 1,00
n42 - lungime < 70 m
n43 - lungime  (70÷100 m)
0,95
- lungime > 100 m 0,90
n5 Personal instruit
5 n51 - disponibil şi format 1,00
n52 - inexistent 0,80
 Când debitul este mic, trebuie reduşi factorii n3.1 ÷ n3.4 cu 0,05 pentru fiecare tranşă
de 300 l/min;
** Când rezerva de apă este mai mică, trebuie reduşi factorii n 3.1 ÷ n3.4 cu 0,05 pentru
fiecare tranşă de 36 m3 cel puţin.
Semnificaţia coeficienţilor cuprinşi în valorile normale de protecţie la foc N este
următoarea:
n1 = stingătoare portabile – numai stingătoarele avizate şi recunoscute de instanţele

competente sunt luate în considerare;
n2 = hidranţi interiori – trebuie să fie echipaţi complet pentru a putea fi utilizaţi
pentru o primă intervenţie de personal instruit.
n3 = fiabilitatea în alimentarea cu apă – condiţii minimale de debit şi rezervă de apă
(rezerva de incendiu) sunt cerute pentru a răspunde la trei grade progresive de pericol ca şi
fiabilitatea instalaţiei de hidranţi exteriori şi presiunea necesară pentru funcţionarea acestuia.
n4 = conducte de alimentare cu apă – lungimea luată în consideraţie este cea cerută
de accesul normal la hidrantul exterior cel mai apropiat de intrarea în clădire;
n5 = personal instruit – are în vedere personalul disponibil care trebuie să ştie să
folosească stingătoarele portabile şi panourile de incendiu existente.
41
De asemenea acest personal trebuie să aibă la îndemână un sumar al activităţilor ce

trebuiesc executate în caz de incendiu, şi trebuie să cunoască mijloacele de alarmare precum şi
posibilităţile de evacuare şi salvare în caz de incendiu.
RISCURILE MARI, MEDII ŞI MICI DE INCENDIU
Mărimea riscului depinde de numărul de persoane care pot fi puse în pericol simultan
într-o clădire sau un compartiment de incendiu şi /sau de valoarea bunurilor adăpostite.
Riscuri mari se întâlnesc la: clădiri vechi, mari magazine, depozite, clădiri
industriale şi artizanale, hoteluri, spitale, cinematografe, teatre, cămine de bătrâni, grădiniţe de
copii, şcoli;
Riscuri medii se întâlnesc la: clădiri administrative, blocuri de locuinţe, întreprinderi
mici, clădiri agricole, etc.;
Riscuri mici se întâlnesc la: hale industriale parter sau un etaj şi cu sarcina termică
mică, clădiri de locuit familiale, etc.
CALCULUL MĂSURILOR SPECIALE (S) DE PROTECŢIE LA INCENDIU
Pentru fiecare din grupele de măsuri s1 ÷ s6, trebuie ales coeficientul corespunzător
măsurilor speciale prevăzute sau deja luate. Dacă însă nu sunt prevăzute măsuri speciale
trebuie luat s1 = 1,0.
Valoarea măsurilor speciale „S” se calculează cu relaţia:
S  s1  s 2  s 3  ......s 6 (3.6)
Coeficienţii corespunzători măsurilor speciale de protecţie la incendiu sunt prezentaţi
în tabelul 3.11
Tabelul 3.11. Coeficienţii corespunzători măsurilor speciale de protecţie la incendiu

Nr.
Măsuri speciale S
crt.
Detecţia incendiului
s1.0 2 ronduri în timpul nopţii şi zilei cel puţin 1,05
1 Detecţie s1 s1.1 ronduri executate la fiecare 2 ore 1,10
s1.2 instalaţii de detecţie automate 1,45
s1.3 instalaţii sprinkler 1,20
2 Transmiterea s2 s2.0 Transmiterea alarmei la un post de alarmare incendiu
alarmei
s2.1 Un post de alarmă cu telefon ocupat în permanenţă şi pe durata 1,05
nopţii de o singură persoană
42
Un post de alarmă cu telefon ocupat în permanenţă (în timpul

s2.2 1,10
nopţii de cel puţin 2 persoane)
Transmiterea alarmei automat prin centrala de detectare
s2.3 sau stingere (sprinkler) la un post de alarmare incendiu 1,10
prin intermediul unei linii telefonice publice
Transmiterea automată a alarmei de incendiu prin centrala de

s2.4 detecţie sau stingere prin linie telefonică supravegheată în 1,20
permanenţă
Pompieri comunitari (publici) şi de întreprindere (SPSU)
SPE SPE SPE SPE
Fără
Eşalon Eşalon Eşalon Eşalon
SPE
1 2 3 4
Serviciul de pompieri
1,20 1,30 1,40 1,50 1,00
Categoria 1
1,30 1,40 1,50 1,60 1,15
Categoria 2
s3.0 Serviciul de pompieri
Intervenţia s3 1,40 1,50 1,60 1,70 1,30
s3.1 Categoria 3
3
s3.3 1,45 1,55 1,65 1,75 1,35
Categoria 4
s3.5 1,50 1,60 1,70 1,80 1,40
Categoria 5
1,55 1,65 1,75 1,85 1,45
Categoria 6
1,70 1,75 1,80 1,90 1,60
Categoria 7
Eşaloane de intervenţie ale serviciilor comunitare (publice) de
s4.0 pompieri
Instalaţii SPE SPE SPE
Eşaloane de Fără
4 s4 Timp/distanţă de Eşalon Eşalon Eşalon
intervenţie SPE
sprinklere 1+2 3 4
s4.1
s4.2 15 min; < 5 Km 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
s4.3 < 30 min; > 5 Km 0,95-1,00 0,90 0,95 1,00 0,80
> 30 min 0,90-0,91 0,75 0,90 0,95 0,60
s5.0Instalaţii de stingere
Instalaţii de s5.1 Sprinklere 2,00
5 s5
stingere s5.2 Sprinklere sau alte instalaţii de stingere cu apă 1,70
s5.3 Sisteme automate de stingere cu gaz (protecţie locală) 1,35
Evacuarea
6 fumului s6 1,20
s60 Instalaţii de desfumare mecanice
(desfumare)
Semnificaţia coeficienţilor cuprinşi în măsurile speciale de protecţie la incendiu (S)
este următoarea:
s1 - Detecţia incendiului
s11 = serviciul de supraveghere (gardă) se asigură de personal angajat al unităţii sau ai
unui serviciu recunoscut. Prin serviciul de gardă este reglementat şi rondul care se poate
controla printr-un ceas de pontaj.
Rondul se execută de două ori pe timp de noapte şi de două ori pe timp de zi, dar se
poate face rondul şi din două în două ore.
43
Serviciul de gardă trebuie să aibă posibilitatea ca pe timpul rondului să poată

declanşa alarma pe o rază de 100 m, indiferent unde se află (prin telefon, aparat emisie-
recepţie sau butoane normale de alarmă).
s12 = utilizarea unei instalaţii automate de detecţie a incendiului care să transmită
alarma la un post ocupat în permanenţă în speţă sediul serviciului de pompieri propriu care să
poată interveni rapid pentru stingerea incendiului.
s13 = utilizarea unei instalaţii tip sprinkler care este în acelaşi timp o instalaţie atât de
detectare a incendiului cât şi de stingere.
s2 - Transmiterea alarmei
s21 = un post de control ocupat în permanent atât ziua cât şi noaptea de o singură
persoană. Această persoană este autorizată să se odihnească lângă un telefon pentru alarmare.
s22 = un post de alarmă ocupat în permanenţă de cel puţin două persoane instruite,
având sarcina de a transmite alarma, postul fiind legat direct telefonic la serviciul de pompieri
sau având un alt sistem de transmitere a alarmei.
s23 = transmiterea automată a alarmei se face prin centrala de detecţie a incendiilor

sau de stingere prin intermediul unei reţele publice telefonice sau a uneia asemănătoare ca
fiabilitate.
s24 = transmiterea automată a alarmei prin linie telefonică supravegheată în

permanenţă.
s3 - Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU)
SPE – Eşalonul 1 = „grupă de stingere” alertabilă simultan în timpul orelor de lucru,

formată din minimum 10 persoane pregătite pentru intervenţie.
SPE – Eşalonul 2 = pompieri de întreprindere minim 20 persoane formaţi pentru

intervenţie, având un comandant propriu, alertabili simultan şi gata de intervenţie în timpul
orelor de muncă.
SPE – Eşalonul 3 = pompieri de întreprindere minim 20 persoane formaţi pentru

intervenţie, având un comandant propriu, alertabili simultan şi gata de intervenţie şi în afara
orelor de program.
SPE – Eşalonul 4 = corespunde SPE 3 la care pe timpul concediului se adaugă şi un

pichet de minim 4 persoane pregătite pentru intervenţie.
Serviciul comunitar de pompieri
44
s31 = Serviciul de pompieri de categoria 1 = corespunde situaţiei în care acesta nu se

poate încadra în categoria 2.
s32 = Serviciul de pompieri de categoria 2 = serviciul de pompieri cu minim 20

persoane bine instruite şi pregătite pentru intervenţie ce pot fi alarmate telefonic. Pe timpul
zilelor de concediu precum şi sâmbăta, duminica, sărbătorile legale trebuie să existe un pichet
permanent.
s33 = Serviciul de pompieri de categoria 3 = serviciul de pompieri corespunzător

categoriei 2 dar dotat cu maşină de intervenţie.
s34 = Serviciul de pompieri de categoria 4 = serviciul de pompieri format din

minimum 20 persoane bine instruite şi pregătite pentru intervenţie, alertabile prin telefon
având în dotare maşină de minimum 1200 l apă. În afara zilelor lucrătoare, trei persoane
trebuie să se găsească la sediul serviciului de pompieri gata să plece la intervenţie în
minimum 5 minute.
s35 = Serviciul de pompieri de categoria 5 = corespunde serviciului de pompieri de

categoria 4 dar au în dotare o maşină de minimum 2400 l apă, iar în afara orelor de program
la sediul serviciului se găsesc 5 persoane gata de a pleca la intervenţie în 5 minute.
s36 = Serviciul de pompieri de categoria 6 = corespunde serviciului de categoria 5 la

care se adaugă un pichet permanent din minimum 4 persoane formate pentru intervenţia la
incendiu dar şi pentru protecţie împotriva gazelor.
s37 = Serviciul de pompieri de categoria 7 = serviciul format din pompieri

profesionişti staţionaţi permanent la sediul serviciului situat în zona urbană alertabili în
permanenţă şi gata la orice intervenţie.
s4 - Eşaloanele de intervenţie ale serviciilor comunitare de pompieri
Pentru serviciile comunitare de pompieri timpul de intervenţie (t e) se calculează de la

declanşarea alarmei până la sosirea la locul incendiului a unui prim eşalon pentru intervenţie.
Acest timp ţine cont şi de posibilele obstacole cum ar fi pante mari ale terenului, trafic intens,
pasaje feroviare cu trafic intens. Timpul de parcurs este cel indicat de instanţele competente
sau companiile de asigurări şi este determinat.
s5 - Instalaţii de stingere
Valoarea s31 se referă exclusiv la declanşarea alarmei pe când valorile lui s51 şi s52
califică acţiunea de stingere.
45
Aceste valori prezentate în tabel nu sunt valabile decât pentru o protecţie totală a
construcţiei sau a unui compartiment de incendiu.
Dacă avem de-a face cu o protecţie parţială, valorile prezentate se reduc în

consecinţă. Valorile s51 şi s52 reprezintă cuantificarea protecţiei asigurate printr-o instalaţie
sprinkler evident cu condiţia ca această instalaţie să fie avizată de forurile competente, şi deci
să posede certificatul de conformitate.
s6 - Instalaţii automate de evacuare a căldurii şi fumului
Aceste instalaţii permit să se reducă pericolul de propagare a incendiului ca urmare a

acumulării căldurii sub plafonul unei incinte, îndeosebi cu suprafaţa mare. Din acest punct de
vedere, dacă sarcina termică nu este prea mare se pot lua măsuri de protecţie sigure în ceea ce
priveşte pericolul de propagare a fumului şi căldurii.
Eficacitatea unei asemenea instalaţii nu este însă garantată decât dacă clapetele de
evacuare se închid la timp cu ajutorul unui dispozitiv automat de declanşare.
Instalaţii mecanice de evacuare a fumului şi căldurii
O măsură eficace aplicabilă la clădirile cu mai multe niveluri, constă în instalarea

unui sistem de ventilare mecanică pentru evacuarea regulată şi eficace a fumului şi căldurii,
sau a unei instalaţii de suprapresiune cu dispozitive de evacuare a fumului.
În depozite sau clădiri cu sarcină termică mare dispozitivele de evacuare sau

instalaţiile mecanice de evacuare a căldurii şi fumului nu trebuie să intre în funcţiune înainte
de declanşarea instalaţiei de sprinklere.
CALCULUL MĂSURILOR DE PROTECŢIE LA INCENDIU REFERITOARE LA

REALIZAREA CONSTRUCŢIEI (F) (REZISTENŢA LA FOC)
Factorii f1 ÷ f4 pentru cuantificarea măsurilor de protecţie la incendiu sunt prezentaţi în

tabelul 3.12.
Tabelul 3.12. Coeficienţii corespunzători măsurilor de protecţie la incendiu ce ţin de

realizarea construcţiei (rezistenţa la foc)
Nr.
F Rezistenţa la foc f
crt.
f11 Structura portantă (elemente portante: pereţi, grinzi, stâlpi)

1 f1 F 90 sau mai mult (min) 1,30
f12
1,20
46
Nr.
F Rezistenţa la foc f
crt.
f13 F 30/60 1,00
F < 30
Faţade
Înălţimea ferestrelor ≤ 2/3 din înălţimea unui etaj
2 f2 f21 F 90 sau mai mult (min) 1,15
f22 F 30/60 1,10
f23 F < 30 1,00
Planşee** (separarea orizontală între niveluri)
z+g v v
Comunicări verticale
Număr de
niveluri Nici una
sau Protejate* Neprotejate
obturate
3 f3 ≤2 1,20 1,10 1,00
f31 F 90
>2 1,30 1,15 1,00
f32 ≤2 1,15 1,05 1,00
F30/60
f33 >2 1,20 1,10 1,00
F < 30 ≤2 1,05 1,00 1,00

>2 1,10 1,05 1,00
Suprafaţa celulelor (spaţiilor)
Spaţii compartimentate având F30 şi uşi T30.
Raportul suprafeţelor AF/AZ
≥ 10% < 10% < 5%
4 f4
f41 AZ < 50 m2
f42 1,40 1,30 1,20
AZ < 100
f43 m2 1,30 1,20 1,10
AZ ≤ 200 1,20 1,10 1,00
m2
*gol protejat cu o instalaţie sprinkler sau stingere cu apă

** fără să fie valabile şi pentru acoperişuri
Produsul lor constituie rezistenţa la foc F a compartimentului de incendiu sau a

construcţiei şi este definit de relaţia:
F  f1  f 2  f 3  f 4 (3.7)
Semnificaţia factorilor f1 ÷ f4 este următoarea:
47
f1 – structura portantă. Factorul f1 semnifică rezistenţa la foc a structurii portante a

compartimentului de incendiu considerat sau al construcţiei.
f2 – faţade. Factorul f2 semnifică rezistenţa la foc a faţadelor compartimentului de

incendiu considerat sau construcţiei considerate. Pentru evaluarea acestei rezistenţe se va ţine
cont de tipul de faţadă, de cum este prinsă în structură dar fără a ţine cont de ferestre. Părţile
care au cea mai mică rezistenţă la foc sunt determinante.
f3 – planşee. Factorul f3 cuantifică separarea între niveluri ţinând cont de următorii

parametri:
- rezistenţa la foc a plafonului;

- tipul de pasaje verticale şi deschiderile din planşee (scări, ghene, etc.);
- numărul de niveluri.
f4 – Celule de incendiu. Celulele de incendiu sunt spaţii din construcţie a căror
suprafaţă AZ (la sol) nu depăşeşte 200 m 2 şi care la pereţii ce le separă au rezistenţa la foc de
cel puţin 30 min. (F 30).
Uşile de acces trebuie să fie de tipul T30. Valorile factorului f4 sunt dependente de
dimensiunile celulei, de rezistenţa la foc a elementelor de separare şi de mărimea raportului
între suprafaţa vitrată şi suprafaţa celulei AF/AZ.
CALCULUL PERICOLULUI DE INCENDIU (B)
Pericolul de incendiu se poate determina utilizând relaţia:
P
B (3.8)
N S F
în care:
P  q  c  r  k  i  e  g (pericolul potenţial de incendiu)
N  n1  n 2  n 3  n 4  n 5 (măsuri normale de protecţie la incendiu)
S  s1  s 2  s 3  s 4  s 5  n 6 (măsuri speciale de protecţie la incendiu)
F  f1  f 2  f 3  f 4 (măsuri ce ţin de realizarea construcţiei)
48
PERICOLUL DE ACTIVARE A UNUI INCENDIU (FACTORUL A)
Factorul A reprezintă o aproximare a pericolului de activare, respectiv a probabilităţii

de apariţie a unui incendiu. Corelaţia între factorul de activare A şi pericolul de activare se
prezintă în tabelul 3.13.
Tabelul 3.13. Corelaţia dintre factorul de activare şi pericolul de activare
Nr. Factorul de activare Pericolul de

Exemple
crt. (A) activare
1 0,85 Scăzut Muzee

2 1,00 Normal Hoteluri, locuinţe
Fabricarea de maşini şi
3 1,20 Mediu
aparate
Laboratoare chimice, ateliere
4 1,45 Ridicat
de pictură
Fabricarea de artificii, lacuri şi
5 1,80 Foarte ridicat
vopsele
CALCULUL RISCULUI EFECTIV DE INCENDIU
Funcţie de numărul de persoane dintr-o clădire precum şi de mobilitatea acestora,

riscul normal de incendiu Rn se corelează cu un factor de corecţie p H,E obţinându-se o valoare
a riscului de incendiu acceptat.
R u  R n  p H, E (3.9)
Valoarea factorului de corecţie pH,E este dependentă de numărul de niveluri ale

construcţiei (E), de numărul de persoane (H) aflate în compartimentul de incendiu considerat
precum şi de categoria de punere în pericol a persoanelor şi se prezintă în tabelul 3.14.
Tabelul 3.14. Dependenţa factorului de corecţie a riscului de categoria de punere în pericol a

persoanelor, de numărul de niveluri ale construcţiei şi de numărul de persoane aflate în
compartimentul de incendiu considerat
Categoria de punere în pericol a persoanelor Valoarea
lui
1 2 3
pH,E
Poziţionarea compartimentului de incendiu considerat
49
Etaj Etaj Etaj

Parter Etaj Parter
Etaj Etaj VIII Parter + Etaj VIII Etaj Etaj VIII
+ V÷V +
II÷V V÷VII şi mai etaj 1 II÷V şi mai II÷V V÷VII şi mai
etaj 1 II etaj 1
mult mult mult
>
> 1000 < 30 > 1000 1,00
1000
<
< 30 0,95
100
<
< 100 0,90
300
< <
< 30 < 300 0,85
1000 30
> < < <
< 100 0,80
1000 1000 30 100
> < <
< 300 0,75
1000 100 300
<
< <
< 30 100 < 30 0,70
1000 300
Numărul de persoane admis în compartimentul de incendiu
0
< >
> <
100 < 30 100 < 100 0,65
1000 100
0 0
>
<
100 < 100 < 300 0,60
300
0
< <
< 300 < 30 0,55
1000 1000
> < >
< 100 0,50
1000 1000 1000
>
< 300 0,45
1000
<
0,45
1000
>
0,40
1000
Factorul de corecţie a riscului normal poate fi:
pH,E < 1, pentru un pericol mare pentru persoane;
pH,E = 1, pentru un pericol normal pentru persoane;
pH,E > 1, pentru un pericol scăzut pentru persoane.
Construcţiile care prezintă un risc de incendiu crescut (mare) pentru persoane sunt:
 clădiri cu mari aglomerări de persoane:
- clădiri administrative;
50
- hoteluri.
 clădirile care prezintă un risc de instaurare a panicii:
- mari magazine;
- teatre, cinematografe;
- muzee;
- expoziţii.
 clădiri în care există dificultăţi de evacuare datorate construcţiei şi modului de

organizare:
- clădiri pentru penitenciare.
 clădiri unde există dificultăţi de evacuare datorită particularităţilor specifice pe

care le au aceste construcţii:
- parcaje subterane cu mai multe niveluri.

- construcţii de mare înălţime
Categoria de punere în pericol a persoanelor „p” este definit:
p = 1, pentru expoziţii, muzee, săli de reuniuni (conferinţe), şcoli, restaurante, mari

magazine;
p = 2, pentru hoteluri, pensiuni, tabere de copii, etc.;
p = 3, pentru spitale, localuri pentru vârstnici.
Pentru alte destinaţii faţă de cele menţionate se va lua valoarea lui p H,E = 1,0. Pentru
situaţii speciale valoarea lui pH,E se poate lua mai mare de 1 cu acordul pompierilor dacă însă
măsurile de protecţie la foc luate garantează prezenţa unui pericol potenţial de incendiu
scăzut.
Trebuie reţinut faptul că o creştere a valorii lui pH,E peste 1 nu conduce la

nerespectarea măsurilor de protecţie la foc cerute de reglementările în domeniu.
În general riscul de incendiu acceptat este definit de relaţia:
R a  1,3  p H,E (3.10)
51
EVALUAREA SIGURANŢEI LA FOC PENTRU CONSTRUCŢII ŞI

UTILIZATORI
Siguranţa la foc în conformitate cu această metodă SIA se apreciază prin factorul „Y”
definit de relaţia:
Ra
Y (3.11)
R
în care:
Y = siguranţa la foc;
Ra = riscul de incendiu acceptat;
R = riscul real de incendiu.
Se consideră că avem realizată o siguranţă la foc în construcţiile în care Y ≥ 1, deci

riscul acceptat este mai mare decât riscul de incendiu real.
În situaţia în care Y < 1 rezultă că siguranţa la foc este insuficientă şi ca atare se

impun măsuri pentru creşterea acesteia (fie modificarea măsurilor normale, fie speciale fie
cele legate de construcţie).
La stabilirea unui nou concept de protecţie la foc, este recomandat de a se proceda

conform următoarelor priorităţi:
- respectarea tuturor măsurilor normale de protecţie la incendiu (N);

- ameliorarea conceptului referitor la tipul de clădire:
- acceptarea unui tip de clădire cât mai favorabil; [8]
CAPITOLUL 4
PREZENTAREA GHIDULUI DE EVALUARE A RISCULUI DE
INCENDIU ŞI A SECURITĂŢII LA INCENDIU PENTRU
CĂMINE DE BĂTRÂNI
4.1. Factori de risc specifici
52
Prezenta metodă matematică ia în considerare atât factorii de risc ce decurg din

substanţele şi materialele fixe şi mobile (P1), cât şi factorii de risc derivaţi din concepţia
construcţiei (P2), produsul celor două categorii de factori reprezentând pericolul potenţial (P):
P = P 1 x P2 (4.1)
A. Factorii de risc generaţi de substanţele şi materialele utilizate (P1)

În evaluarea riscului de incendiu aferent căminelor de bătrâni se iau în considerare
următorii factori de risc generaţi de substanţele şi materialele mobile utilizate:
a) densitatea sarcinii termice - factorul q;
b) combustibilitatea materialelor, substanţelor - factorul c;
c) pericolul de fum - factorul r;
d) pericolul de toxicitate prezentat de produsele de ardere - factorul k.
Pe această bază, factorul P1 se determină cu relaţia de mai jos:
P1 = q  c  r  k
(4.2)
B. Factorii de risc rezultaţi din concepţia construcţiei (P2)

În evaluarea riscului de incendiu aferent căminelor de bătrâni se iau în considerare
următorii factori de risc generaţi de concepţia construcţiei:
a) înălţimea construcţiei, compartimentului de incendiu, încăperii factorul e;
b) combustibilitatea elementelor de construcţie -factorul i;
c) mărimea compartimentului de incendiu (suprafaţa şi raportul lungime/lăţime)
-factorul g.
Pe această bază, factorul P2 se determină cu relaţia de mai jos:
P2 = e  i  g (4.3)
C. Factorul q
Factorul „q” ia în considerare densitatea sarcinii termice existentă în încăperea sau
compartimentul de incendiu supus evaluării.
Densitatea sarcinii termice pentru cămine de bătrâni supusă evaluării se determină
potrivit prevederilor STAS 10903/2. [9]
D. Factorul c
53
Factorul „c” ia în considerare combustibilitatea materialelor (echipamente, materiale,

mobilier) existente în spaţiul supus analizei precum şi în finisaje şi structura construcţiei
Potrivit prevederilor P 118/1999 [1], materialele şi elementele de construcţie combustibile se
clasifică în următoarele clase de combustibilitate:
a) CI (CA 2a) - practic neinflamabilc;
b) C2 (CA 2b) - dificil inflamabile;
c) C3 (CA 2c) - mediu inflamabile:
d) C4 (CA 2d)-uşor inflamabile.
Potrivit aceleiaşi reglementări, clasa C0 cuprinde materiale şi elemente de construcţie
incombustibile.
Materialele mobile se iau in analiză pe baza claselor de combustibilitate a materialelor
şi elementelor de construcţie.
E. Factorul r
Factorul „r” ia în considerare pericolul dat de fum.
După emisia de fum. substanţele şi materialele se clasifică în trei clase de pericol
(stabilite prin test. în raport de absorbţia fluxului luminos) astfel:
Pericol de fum normal - absorbţia fluxului luminos (opacitatea) < 50%:
Pericol de fum mediu - absorbţia fluxului luminos 50-90 %:
Pericol de fum mare - absorbţia fluxului luminos > 90 %.
În lipsa unor date privind clasificarea substanţelor şi materialelor în clase de pericol
după emisia de fum se pot utiliza următoarele criterii:
a) hârtia, lemnul, fibrele şi firele naturale, băuturile alcoolice se încadrează în clasa
„pericol normal de fum";
b) ţesăturile realizate din fire naturale în amestec cu fire sintetice, foliile de polietilenă
şi polipropilenă, produsele din piele se încadrează în clasa „pericol mediu";
c) produsele din cauciuc, mase plastice, poliuretan, vopselele se încadrează în clasa
„pericol mare".
Celelalte materiale se clasifică prin asimilare.[6]
F. Factorul k
Factorul „k” ia în considerare toxicitatea/coroziunea produselor rezultate prin ardere
pe timpul incendiului.
După toxicitatea produselor de ardere, substanţele şi materialele ce se pot afla într-un
cămin de bătrâni se pot clasifica în trei clase de pericol:
54
a) pericol normal;
b) pericol mediu:
c) pericol mare.
În lipsa unor date oficiale privind încadrarea produselor de ardere în raport de
toxicitatea pe care o prezintă pentru om, se pot utiliza următoarele criterii:
a) în clasa de pericol normal se pot încadra materialele, substanţele sau mărfurile care
prin ardere dau ca produse de ardere dioxid de carbon şi vapori de apă (exemple: lemnul,
hârtia, textilele realizate din fibre naturale, zahărul, tutunul şi altele asemenea);
b) în clasa de pericol mediu se pot încadra materiale, substanţe şi mărfuri care prin
ardere dau dioxid de carbon, vapori de apă şi alţi produşi secundari netoxici, cum sunt
funinginea, aerosoli etc. (exemple: articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice
poliesterice):
c) în clasa de pericol mare se pot încadra materialele, substanţele şi mărfurile care prin
ardere dau, pe lângă dioxid de carbon şi vapori de apă, produşi secundari toxici, în care apar
combinaţii cu clorul, sulful, azotul, cianul (exemple: carton asfaltat, poliuretan, polistiren,
fibre sintetice poliamidice, PVC etc).[6]
G. Factorul e
Factorul „e” ia în considerare înălţimea utilă a construcţiei sau cota planşeului peste
căminul de bătrâni, la construcţii supraterane.
Pentru diferenţiere, construcţiile parter se pot împărţi în trei grupe:
a) înălţime până la 7,00 m;
b) înălţime cuprinsă între 7 - 10 m:
c) înălţime peste 10 m.
Construcţiile cu mai multe niveluri se diferenţia/ă în funcţie de regimul de înălţime
(numărul de etaje).
H. Factorul i
Factorul „i” ia în considerare prezenţa materialelor combustibile în structura
elementelor de construcţie, atât în structura portantă cât şi în elementele faţadei şi
învelitorilor. În raport de materialele utilizate la structura portanta, construcţiile se pot grupa
în trei categorii:
a) construcţii având structura portantă din materiale incombustibile (beton, metal,
piatră);
55
b) construcţii având structura portantă realizată din lemn masiv sau cu elemente
compuse realizate din scândură (stâlpi, arce, grinzi) protejate cu produse termospumante;
c) construcţii având structura portantă realizată din lemn neprotejat.
În raport de materialele utilizate la realizarea faţadelor şi învelitorilor construcţiile se
pot grupa în următoarele categorii:
a) cu faţade şi/sau învelitori realizate din materiale incombustibile;
b) cu faţade şi/sau învelitori realizate din elemente multistrat cu stratul exterior
incombustibil (combustibile protejate);
c) cu faţade şi/sau învelitori realizate din elemente combustibile (lemn, mase plastice,
carton asfaltat).
I. Factorul g
Factorul „g” ia în considerare suprafaţa care poate fi cuprinsă de incendiu, precum şi
forma suprafeţei respective. I.a aceeaşi suprafaţă şi la aceleaşi materiale utilizate, riscul de
propagare este invers proporţional cu raportul lungime/lăţime (timpul de incendiere totală prin
propagare directă este mai mic la construcţiile având lungimea mult mai mare decât lăţimea).
Totodată acţiunea de limitare a propagării incendiilor este cu atât mai uşoară cu cât raportul
lungime/ lăţime este mai mare.
4.2 Factorul măsurilor de protecţie - factorul „M”

Factorul măsurilor de protecţie (M) ia în considerare toate măsurile de protecţie
adoptate şi/sau realizate pentru diminuarea riscului potenţial de incendiu.[6]
În conformitate cu reglementările privind prevenirea şi stingerea incendiilor, factorul
„M” trebuie să ia în considerare următoarele categorii de măsuri de protecţie împotriva
incendiilor:
- măsurile constructive de siguranţă la foc - factorul F;
- echiparea construcţiei cu instalaţii de semnalizare, alarmare, alertare şi de stingere a
incendiilor - factorul E:
- asigurarea intervenţiei cu forţe şi mijloace proprii - factorul D:
- eficacitatea intervenţiei serviciului de pompieri civili şi/sau a pompierilor militari - factorul
I.
Factorul „M” poate fi determinat cu relaţia:
M = F E DI (4.4)
56
Factorii F, E, D şi I sunt determinaţi prin relaţii de calcul în care intră o serie de

subfactori (care sunt la rândul lor factori specifici categoriei respective).
A. Factorul „F” ia în considerare principalele măsuri de siguranţă la foc cuprinse în
reglementările tehnice de specialitate. Factorul F ia în considerare următorii factori:
- gradul de rezistenţă la foc, corelaţia între gradul de rezistenţă la foc, aria maximă
construită, capacitatea maximă de cazare şi numărul de niveluri admis, compartimentarea
antifoc şi separarea diferitelor spaţii în interiorul compartimentului de incendiu – factorul F1;
- combustibilitatea finisajelor şi desfumarea căilor de evacuare - factorul F2.
- asigurarea evacuării persoanelor - factorul F3.
Pe baza celor de mai sus. relaţia de calcul a factorului F este:
F = F 1 x F2 x F3 (4.5)
în care fiecare dintre elementele relaţiei matematice este determinat de o serie de subfactori
(care sunt la rândul lor factori specifici categorici respective) astfel:
A1. Factorul F1
Factorul F1, ia în considerare cel puţin:
- gradul de rezistenţă la foc al construcţiei - factorul f11;
- corelaţia între gradul de rezistenţa la foc. aria maximă admisă, capacitatea maximă de
cazare şi numărul de niveluri admis - factorul f12;
- separarea căminelor de bătrâni faţă de construcţii cu alte destinaţii - factorul f13;
- separarea între încăperile cu risc mijlociu şi/sau mare faţă de spaţiile de cazare –
factorul f14.
Pe baza celor de mai sus. factorul F1, poate fi determinat cu următoarea relaţie de
calcul:
F1 = f11  f12  f13  f14 (4.6)
A2. Factorul F2
Factorul F2 ia în considerare cel puţin:
- desfumarea circulaţiilor comune şi caselor de scări factorul f21;
- combustibilitatea finisajelor interioare - factorul f22;
- combustibilitatea finisaje exterioare - factorul f 23;
- existenţa plafoanelor suspendate - factorul f24.
Pe baza celor de mai sus. factorul F2 se determină cu relaţia:
57
F2 = f 21  f 22  f 23  f 24 (4.7)
A3. Factorul F3
Factorul F3 ia în considerare:
- numărul căilor de evacuare - factorul f31;
- gabaritul căilor de evacuare - factorul f32;
- alcătuirea constructivă a coridoarelor şi scărilor de evacuare -factorul f33;
- asigurarea căilor de evacuare în interiorul încăperilor - factorul f34;
- marcarea, semnalizarea şi iluminarea căilor de evacuare –factorul f35;
- timpul (lungimea) căilor de evacuare – factorul f36;
- accesul din drumurile publice - factorul f37.
Pe baza celor de mai sus, factorul F3 se determină cu următoarea relaţie de calcul:
F3 = f31 x f32 x f33 x f34 x f 35 x f36 x f37 (4.8)
B. Factorul „E” ia în considerare echiparea construcţiei cu instalaţii de semnalizare şi

stingere a incendiilor.[6]
In cazul căminelor de bătrâni factorul E trebuie să ia în considerare:
- semnalizarea, alarmarea şi alertarea în caz de incendiu - factorul E1;
- echiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor – factorul E2;
- asigurarea alimentării cu apă pentru stingerea incendiilor - factorul E3;
- siguranţa în alimentare cu energie a consumatorilor cu rol de siguranţă la foc -
factorul E4.
Pe baza celor de mai sus, factorul E se poate determina cu următoarea relaţie de calcul:
E = E1  E2  E3  E4 (4.9)
C. Factorul D
Factorul „D” ia în considerare intervenţia pe locul de muncă (ocupare) din căminul de
bătrâni supus analizei astfel:
- dotarea cu mijloace de intervenţie - factorul D1;
- organizarea intervenţiei personalului în caz de incendiu şi calitatea acesteia – factorul D2;
- existenţa persoanelor pentru punerea în aplicare a măsurilor cuprinse în organizarea
intervenţiei pe locul de muncă şi (ocupare) nivelul de instruire al acestora - factorul D3.
58
Pe baza celor de mai sus, factorul D poate fi determinat cu relaţia:
D = D1  D2  D3 (4.10)
D. Factorul I
Factorul „I” ia în considerare capacitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor a
serviciului de pompieri civili şi a pompierilor militari astfel:
- categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului cu care s-a încheiat o
convenţie - factorul I1;
- categoria serviciului de pompieri militari care intervin în caz de incendiu -factorul I2;
- timpul de începere a intervenţiei serviciului de pompieri civili sau militari - factorul I3.
Pe baza celor de mai sus, factorul „I” poate fi determinat cu următoarea relaţie de
calcul:
I = I1  I 2  I 3 (4.11)
D1. Factorul I1
Factorul I1 ia în considerare categoria serviciului de pompieri.
D2. Factorul I2
Factorul I2 ia în considerare tipul subunităţii de intervenţie a pompierilor militari.
D3. Factorul I3
Factorul I3 ia în considerare intervalul scurs între momentul iniţierii arderii până la
realizarea dispozitivului de intervenţie, fiind determinat de :
- timpul de alarmare;
- timpul de alertare;
- timpul de deplasare;
- timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate.
4.3 Factorul de gravitate
Potrivit metodologiei aprobate la aprecierea nivelurilor de gravitate pentru
construcţii publice se au în vedere următoarele consecinţe posibile:
• consecinţe minore:
uşoare deteriorări ale sistemelor materiale;
• consecinţe semnificative:
59
vătămări corporale uşoare (loviri, răniri, arsuri) şi/sau intoxicări uşoare ale unui
număr limitat de persoane (max. 4) şi/sau
deteriorarea sistemelor materiale generând perturbarea desfăşurării normale a
activităţi;
• consecinţe grave:
vătămări corporale uşoare şi/sau intoxicarea unui număr limitat de persoane (peste 4)
şi/sau
distrugeri importante ale sistemelor materiale;
• consecinţe foarte grave:
vătămări corporale şi/sau intoxicări grave ale mai multor persoane (peste 4) sau
decesul unui număr limitat de persoane (13) si/sau
distrugerea completă a sistemelor materiale:
• consecinţe deosebit de grave:
decesul mai multor persoane (peste 3).[6]
4.4 Factorul pericolului de activare factorul „A”

Factorul pericolului de activare cuantifică probabilitatea de apariţie a unui eventual
incendiu.
În lipsa unor date referitoare la probabilitatea de apariţie a incendiilor, în practică
factorul „A” ia în considerare:
prezenţa materialelor şi surselor de aprindere:
condiţiile tehnice de prevenire aplicate mijloacelor purtătoare de surse pentru a nu
favoriza aprinderea şi performanţele acestora:
sursele de pericol generate de factorul uman: ordinea, disciplina, întreţinerea,
exploatarea.
Factorul pericolului de activare (A) se cuantifică în raport de tipul căminului:
pericol de activare normal: A = 1,00 pentru cămin tip hotel şi familial;
pericol de activare mediu: 1.00 < A< 1,2 pentru cămin tip spital şi sanatoriu.
Pentru evaluarea riscului de incendiu în faza de proiectare factorul „A” are valori fixe
indicate în anexă, funcţie de tipul căminelor de bătrâni.
Pentru căminele de bătrâni aflate în exploatare factorul „A” se adoptă în raport de
condiţiile tehnice concrete, constatate de evaluator.
4.5 Riscul de incendiu admis (acceptat)

In metoda matematică riscul de incendiu acceptat se cuantifică în raport de un nivel
60
de risc general acceptat pentru categoria de construcţie în discuţie. Autorii metodelor

exprimă riscul acceptat în raport de riscul mic de incendiu amplificat cu un coeficient
supraunitar:
Ra = c x Rim (4.12)
în care:
c = coeficient de ierarhizare;
Rim = riscul mic de incendiu.
Coeficientul de ierarhizare pentru cămine de bătrâni are valoarea 1,1. iar riscul de
incendiu mic Rim, = 1:
R a = 1 , 1 x Rim
(4.13)
4.6 Siguranţa la foc a căminelor de bătrâni

Pe baza condiţiei ca riscul de incendiu efectiv să nu depăşească riscul de incendiu
admis, se consideră că siguranţa la foc pentru cămine de bătrâni este asigurată ori de
cate ori este îndeplinită condiţia:
Ra
Sig = ≥1 (4.14)
Ri
În toate cazurile, numai scenariul (sau scenariile) conţinând măsurile de protecţie

care asigură condiţia de mai sus reprezintă scenariul (sau scenariile) de siguranţă la foc /
securitate la incendiu. Celelalte variante care nu asigură condiţia de mai sus nu sunt
scenarii de siguranţă la foc / securitate la incendiu.
4.7 Cuantificarea factorilor de risc
Pericolul potenţial — P
P = qcr k ei g (4.15)
61
Tabelul 4.1 Cuantificarea factorului „q”

Densitatea2 sarcinii termice Factor q
Qm(MJ/m )
< 105 0,9
106150 1,0
151210 1,1
211300 1,2
301420 1,3
421630 1,5
631840 1,7
8411,260 2,0
Tabelul 4.2 Cuantificarea factorului „c”

Combustibilitate materialelor Factor c
Materiale şi substanţe solide, mediu 1,20
inflamabile sau uşor combustibile
Materiale şi substanţe solide, dificil 1,10
inflamabile sau normal combustibile
Materiale şi substanţe solide, practic
1,05
neinflamabile sau dificil combustibile
Materiale şi substanţe incombustibile 1,00

Pericolul dat de fum Factor r
Normal 1,10
Mediu 1,20
Mare 1,50
Tabelul 4.4 Cuantificarea factorului „k”

Gradul de pericol de toxicitate sau
coroziune Factor k
Normal 1,10
Mediu 1,20
Mare 1,50
Tabelul 4.5 Cuantificarea factorului „e”

Regimul de înălţime al
Factor e
construcţiei
P+4 1,40
P+3 1,30
P+2 1,20
P+1 1,10
62
P 1,00
Tabelul 4.6 Cuantificarea factorului „i”
Incombustibile Combustibile Combustibile

Elementele faţadei protejate
Structură portantă Co C1C2 C3 C4
Construcţii din beton,

cărămidă, metal, alte 1,0 1,05 1,25
materiale incombustibile
Construcţii din 1,1 1,15 1,35
lemn
Construcţii din
1,30 1,35 1,45
lemn neprotejat
Tabelul 4.7 Cuantificarea factorului „g”

Raportul L: I
Suprafaţa căminelor
2
de bătrâni
(m ) Factor g
5:1 4:1 3:1 2:1 1:1
680 630 580 500 400 0,75
1030 950 870 760 600 0,80
1370 1270 1150 1010 800 0,85
1700 1600 1450 1250 1000 0,90
2500 1900 1750 1500 1200 1,00
3400 3200 2900 2500 2000 1,20
3000 3000 1,40
4.8 Cuantificarea factorilor de protecţie

4.8.1 Factorul privind gradul de rezistenţă la foc, corelarea între
destinaţie, suprafaţă, numărul de niveluri admis, compartimentarea şi
separarea (F1)
63
Tabelul 4.8 Cuantificarea factorului „f11”

Gradul de rezistenţă la foc Factorul f11
Gradul 1 1,73
Gradul II 1,54
Gradul III 1,37
Gradul IV 1,18
Gradul V 1,00
Tabelul 4.9 Factori de corelare între gradul de rezistenta la foc, aria maximă
admisă a compartimentului de incendiu, capacitatea maximă de cazare si numărul
maxim de niveluri
Capacitate Numărul
Grad de Aria Factorul
maximă de maxim de
rezistentă la foc maximă f12
cazare niveluri
gradul III 2.500 500 4 1,00
gradul III 1.800 150 2 0,95
gradul IV 1400 150 1 0,90
gradul V 1.000 150 1 0,85
Notă:
conform NP 023/1997[4] căminele se realizează de gradul III de rezistenţă la foc cu
capacitate de max 500 locuri si maxim 4 niveluri supraterane;
în cazul oricărei necorelări faţă de cerinţele din tabel între aria maximă capacitatea şi numărul
de niveluri admise, pentru fiecare grad de rezistenţă la foc, factorul f12 din tabel se diminuează
cu 0.05 pentru fiecare necorelare.
Tabelul 4.10 Factor referitor la separarea căminelor de bătrâni faţă de

restul construcţiei cu alte destinaţii (f13)
Situaţii posibile f13
Cămin de bătrâni în construcţie 1,00
Există separare intre cămin şi alte compartimente de
incendiu prin perete antifoc conform P 118, fără
0,95
golurile sau cu goluri pentru circulaţie protejate
corespunzător
incendiu prin pereţi antifoc conform P 118, dar golurile
pentru circulaţie nu sunt protejate 0,85
corespunzător
incendiu, dar pereţii nu au RF prevăzută de P118 pentru 0,70
pereţi antifoc. iar golurile pentru circulaţie sunt
protejate corespunzător
Există separare între cămin şi alte compartimente, dar
pereţii nu au RF prevăzută de P 118 pentru pereţi 0,60
antifoc. iar golurile pentru circulaţie nu sunt protejate
corespunzător
64
Tabelul 4.11 Factor referitor la separarea încăperilor cu risc mijlociu faţă de restul
construcţiei (f14)
Există separare prin pereţi şi planşee RF conform P 118, fără
goluri sau cu golurile pentru circulaţie protejate corespunzător 1,00
Există separare prin pereţi şi planşee RF conform P 118, dar cu

0,95
golurile pentru circulaţie neprotejate corespunzător
Există separare, dar pereţii şi/sau planşeele nu au RF prevăzută
de P 118, iar golurile pentru circulaţie sunt protejate 0,85
corespunzător
Există separare, dar pereţii şi/sau planşeele nu au RF
prevăzută de P 118 iar golurile pentru circulaţie nu sunt 0,80
protejate corespunzător
4.8.2 Factor privind combustibilitatea finisajelor şi desfumarea F2
Tabelul 4.12 Desfumarea circulaţiilor comune şi caselor de scări (f21)

Se asigură desfumarea conform prevederilor NP 023[4] 1,20
Nu este obligatorie desfumarea (circulaţiile iluminate
1,00
natural)
Nu se asigură desfumarea 0,80
Tabelul 4.13 Combustibilitatea finisajelor interioare (f22)

Clasa de combustibilitate f22
Incombustibile CO(CA1) 1,00
Practic neinflamabile C1 (CA2a) 0,95
Dificil inflamabile C2 (CA 2b) 0,90
Mediu inflamabile C 3 (CA 2c) 0,80
Uşor inflamabile C4 (CA 2d) 0,70
Tabelul 4.14 Combustibilitatea finisajelor exterioare (f23)

Clasa de combustibilitate f23
Incombustibile CO(CA1) 1,00
Practic neinflamabile C1 (CA2a) 0,95
Dificil inflamabile C2 (CA 2b) 0,90
Mediu inflamabile C3 (CA 2c) 0,80
Uşor inflamabile C4 (C A 2d) 0,70
Tabelul 4.15 Combustibilitatea plafoanelor suspendate (f24)

Clasa de combustibilitate a plafonului suspendat f24
Incombustibile CO (CA1)
Nu sa prevăzut plafoane suspendate 1,00
Practic neinflamabile C1(CA 2a), cu respectarea prevederilor

0,95
din P 118[1]
Dificil inflamabile C2 (CA 2b), cu respectarea prevederilor
din P 118[1] 0,90
65
Mediu inflamabile C3 (CA 2c) 0,80

Uşor inflamabile C4 (CA 2d) 0,70
4.8.3 Factorul privind asigurarea evacuării persoanelor F3
Tabelul 4.16 Factorul privnd umărul căilor de evacuare (f31)

Se asigură numărul căilor de evacuare conform NP 023[4] 1,05
Nu se asigură numărul căilor de evacuare 0,90 0,50
Tabelul 4.17 Factor privind gabaritul căilor de evacuare (f32)

Se asigură gabaritul căilor de evacuare conform NP 023 1,05
Nu se asigură gabaritul căilor de evacuare 0,90 0,50
Tabelul 4.18 Factorul privind alcătuirile constructive ale coridoarelor si scărilor de

evacuare (f33)
Coridoare, scări şi uşi alcătuite corespunzător P 118 şi 1,05
NP 023
Coridoare, scări şi uşi neconforme cu cerinţele din P 118
şi NP 023 0,90 0.50
Tabelul 4.19 Factorul privind căile de evacuare în interiorul încăperilor

căminelor de bătrâni (f34)
Situaţie po sib ila f34
Se respectă cerinţele din NP 023 pentru circulaţii din
interiorul încăperilor 1,05
Nu se asigură cerinţele din NP 023 pentru circulaţii din
interiorul încăperilor 0,90 0,70
Tabelul 4.20 Factorul privind accesul din drumurile publice (f35)

Se asigură condiţiile de acces direct din drumurile publice şi
circulaţiile în incintă conform NP 023 1,05
Nu se asigură condiţiile de acces şi circulaţii in incintă 0,90 0,70
Tabelul 4.21 Factorul privind timpul (lungimea) căilor de evacuare (f36)

Se asigură timpii (lungimile) căilor de evacuare 1,05
Nu se asigură timpii şi/sau lungimile prevăzute în NP 118 0,90 0,70
Tabelul 4.22 Factorul privind marcarea, semnalizarea şi iluminarea căilor de evacuare (f37)
66
Se respectă marcarea, semnalizarea şi iluminatul

conform NP 023 şi I 7[3] 1,00
Nu se asigură marcarea, semnalizarea şi/sau iluminatul conform

normativelor NP 023 şi I 7[3] 0,90
Notă :
valorile factorilor f31 f37 se adoptă de către evaluator în raport de diferenţele existente între
cerinţa reglementărilor tehnice P 11899[1] şi NP 023[4] şi situaţiile de stare, în cazul
construcţiilor existente ori faţă de situaţiile preconizate prin proiectele tehnice;
la construcţiile aflate în fază de proiectare, proiectantul trebuie să asigure, in mod
obligatoriu, condiţiile pentru încadrare in valorile maxime ale factorilor f31 f37.
4.8.4 Echiparea construcţiei cu instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor

factorul „E”
Tabelul 4.23 Observarea, semnalizarea, alarmarea şi alertarea factorul E1

Situaţii posibile Factorul E1
Construcţia nu este echipată cu instalaţii de semnalizare a 1,00
incendiilor
Detectarea incendiului prin instalaţii automate de detectare-
semnalizare şi alertarea se face prin telefon dispus întrun loc
unde există:
permanent o persoană; 1,25
permanent doua persoane 1,30
Notă: În situaţia în care au fost prevăzute suplimentar şi alte instalaţii care au rol de
supraveghere şi alarmare (camere video cu circuit închis ori sa prevăzut retranslaţia
semnalului de incendiu la pompieri), se acordă bonificaţii în cuantificarea factorului E1
de 0,10 pentru fiecare tip de sistem.
Tabelul 4.24 Echiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor factorul E2

Tipul instalaţiei de stingere Factor E2
Instalaţie de hidranţi interiori 1,10
Instalaţie de hidranti exteriori care asigura servirea tuturor 1,20
punctelor protejate cu debitul de calcul
Notă: Când debilul instalaţiilor de apa este mai mic decât debitul de calcul, pentru
fiecare 5 litri/sec. mai puţin, factorul E 2 se diminuează cu 0,05.
Tabelul 4.25 Asigurarea alimentarii cu apă pentru stingerea incendiului E3

Situaţii posibile E3
67
Se asigură alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

conform prevederilor STAS 1478 şi Normativului I.9 (NP 1,00
086/2005)[2]
Nu se asigura alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor
conform prevederilor STAS 1478 şi Normativului I.9 (NP 0,95 0,70
086/2005)[2]
Notă : Valoarea factorului E3, se adopta în raport cu deficienţele existente în

alimentarea cu apa (debite, rezerva de apa. pompe de incendiu, presiuni etc).
Tabelul 4.26 Siguranţă în alimentare cu energie a consumatorilor cu rol de siguranţă la foc

factorul E4
Situaţii posibile E4
Se asigura alimentarea cu energie potrivit Normativului I.7[3] 1,00
Nu se asigura alimentarea cu energie potrivit Normativului 0,90 0,70
I 7[3]
4.8.5 Asigurarea intervenţiei pe locul de muncă factorul „D”
Tabelul 4.27 Dotarea cu stingătoare portabile – D1

Dotarea cu stingătoare
Factorul
Suficiente Insuficiente
D1 1,00 0,95 0,80
Tabelul 4.28 Organizarea intervenţiei personalului în caz de incendiu factorul D2

Există organizarea Există organizarea
Nu există
intervenţiei şi este în intervenţiei dar nu este
organizarea
conformitate cu în conformitate cu
intervenţiei
O.M.A.I 163/2007[18] O.M.A.I 163/2007[18]
D2 1,00 0,90 0,80
Notă : La construcţiile aflate în fază de proiectare factorul D2 are valoarea egală cu

unitatea (D2= 1).
Tabelul 4.29 Existenţa personalului pentru punerea in aplicare a măsurilor cuprinse în organizarea intervenţiei factorul D3
Există salariaţi Nu există salariaţi

Există salariaţi disponibili
disponibili pentru disponibili pentru
pentru operaţiunile de
operaţiunile de operaţiunile de
intervenţie, dar nu sunt
intervenţie şi sunt realizare a
instruiţi
instruiţi intervenţiei
68
D3 1,00 0,90 0,80
Notă : La construcţiile aflate în faza de proiectare factorul D3, are valoarea egală cu
unitatea (D3 = 1).
4.8.6 Capacitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor a serviciilor de

pompieri factorul „I”
Tabelul 4.30 Categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului de

pompieri civili cu care este încheiata o convenţie potrivit legii factorul I1
III
Categoria I II
serviciului de Două maşini cu
Motopompă sau 0 maşină cu apă
pompieri civili apă
instalaţii fixe şi spumă
şi spumă
I1 1,10 1,15 1,20

Notă : În cazul neconstituirii serviciului de pompieri precum şi în lipsa unei
convenţii cu un serviciu din exterior factorul I1, este egal cu unitatea.
Tabelul 4.31 Categoria serviciului de pompieri militari factorul I2

Categoria I II III IV V
serviciului Pichet Staţie Secţie Detaşament Batalion
de pompieri
militari
I2 1,25 1,30 1,35 1,40 1,50
Notă: Dotarea subunităţii de intervenţie cu autospeciale de stingere numărul de

maşini cu apă şi spumă pentru intervenţie fiind de 2 pentru pichet, 4 pentru staţie, 6
pentru secţie, 8 pentru detaşament, 12 pentru batalion.
Tabelul 4.32 Timpul ele începere a intervenţiei serviciului ele pompieri factorul I3
Timpul de Max. 1015 1520 Peste 20 min.
începere 10 min. min. min. sau nedeterminat
al intervenţiei (fără instalaţie de
Serviciul semnalizare)
Pompieri civili i3 =1,00 i3 i3 = 0,80 i3 = 0,70

Sau
pompieri =0,90
militari
Notă : Factorul I3, timpul de începere a intervenţiei este suma următorilor timpi:
• timp de alarmare;
• timp de alertare:
• timpul de deplasare:
• timpul de intrare în acţiune a forţelor concentrate.
69
4.9 Cuantificarea factorului de activare „A”
Tabelul 4.32 Cuantificarea factorului de activare

„A”
Nr. Destinaţia căminelor de bătrâni Factorul A
crt.
1. Cămin spital 1,01,2
2. Cămin sanatoriu 1,01,2
3. Cămin hotel 1,0
4. Locuinţă organizată in sistem 1,0
4.10 Cuantificarea factorului privind gravitatea „G”

A. Cămin de bătrâni dispus în construcţii supraterane
Tabelul 4.33 Cuantificarea factorului privind gravitatea „g” pentru un cămin de bătrâni
dispus în construcţii supraterane
Nr. pers. Tipul Nr. Factorul g
/nivel construcţie nivele bătrâni handicapaţii
max. 20 i Spital P 1,00 1,00
P + 1E 1,00 1,12
P + 2E 1,05 1,18
P + 3E 1,12 1,25
Sanatoriu P 1,00 1,00
P + 1E 1,00 1,12
P + 2E 1,05 1,18
P+3E 1,12 1.25
Hotel P 1,00 1,00
P + 1E 1,00 1,05
P + 2E 1,05 1,12
P + 3E 1,12 1,18
max. 40 Spital P 1,00 1,00
P + 1E 1 05 1,18
P + 2E 1,12 1,25
P + 3E 1,18 1,33
P + 1E 1,05 1,18
P + 2E 1,12 1,25
P + 3E 1,18 1,33
Hotel P 1,00 1,00
P + 1E 1.05 1,12
P + 2E 1.12 1,18
P + 3E 1,18 1,25
max. 50 Spital P 1.00 1,00

P + 1E 1,12 1,25
P + 2E 1,18 1,33
P + 3E 1,25 1,42
P + 1E 1,12 1,25
P + 2E 1,18 1,33
P + 3E 1,25 1,42
70
Hotel P 1,00 1,00

P + 1E 1,12 1,18
P + 2E 1,18 1,25
P + 3E 1,25 1,33
max. 75 Spital P 1,05 1,12
P + 1E 1,33 1,53
P + 2E 1,42 1,66
P + 3E 1,53 1,82
P + 1E 1,33 1,53
P + 2E 1,42 1,66
P + 3E 1,53 1,82
Hotel P 1,05 1,12
P+1E 1,33 1,42
P+2E 1,42 1,53
P+3E 1,53 1,66
max. 100 Spital P 1,12 1,18
P+1E 1,42 1,66
P+2E 1,53 1,82
P+3E 1,66 2,00
P+1E 1,42 1,66
P+2E 1,53 1,82
P+3E 1,66 2,00
Hotel P 1,12 1,18
P+1E 1,42 1,53
P+2E 1,53 1,66
P+3E 1,66 1,82
B. Cămin de bătrâni dispus în locuinţe sistem pavilionar
Tabelul 4.34 Cuantificarea factorului privind gravitatea „g” pentru un cămin de bătrâni
dispus în locuinţe sistem pavilionar
Nr.pers. Nr. nivele Factorul G
/nivel bătrâni handicapaţi
max. 4 P 1,00 1,00
max. 8 P 1,00 1,00
P + 1E 1,00 1,05
max. 12 P 1,00 1,00
P + 1E 1,00 1,05
P + 2E 1,05 1,12
max. P 1,00 1,00
16 P + 1E 1,05 1,12
P + 2E 1,12 1,18
max P 1,00 1,00
20 P + 1E 1,00 1,12
P + 2E 1,05 1,18
P + 3E 1,12 1,25
4.11 Controlul riscului de incendiu
71
Lucrările de identificare şi evaluare a riscului de incendiu se finalizează prin

recomandări privind controlul riscului de incendiu.
Controlul riscului de incendiu presupune:
urmărirea cu predilecţie a factorilor de risc care se pot modifica cu cea mai mare frecvenţă;
menţinerea măsurilor de protecţie pasivă luate în considerare prin scenariile de securitate la
incendiu;
menţinerea performanţelor măsurilor de siguranţă în funcţionare aplicate instalaţiilor,
sistemelor şi echipamentelor utilitare;
menţinerea şi/sau îmbunătăţirea privind pregătirea şi instruirea salariaţilor şi a
capacităţii de intervenţie a serviciului propriu privat pentru situaţii de urgenţă;
supravegherea respectării regulilor de prevenire a incendiilor de către utilizatori;
îmbunătăţirea sistemului de indicatoare, avertizare, de interdicţii şi de orientare a
utilizatorilor.
CAPITOLUL 5
IDENTIFICAREA ŞI EVALUARE RISCULUI DE INCENDIU LA
UN CĂMIN DE BĂTRÂNI UTILIZÂND REGLEMENTAREA
TEHNICĂ - „GHID DE EVALUARE A RISCULUI DE
INCENDIU ŞI A SIGURANŢEI LA FOC PENTRU CĂMINE DE
BĂTRÂNI ŞI PERSOANE CU HANDICAP"
72
INDICATIV GT 050/02
- CAZ PARTICULAR -
Identificarea şi evaluarea riscului de incendiu se va face pentru o extindere a unui

cămin de bătrâni. Elementele de construcţie ale extinderii propuse au o comportare la foc
corespunzătoare gradului I de rezistenţă la foc. Clădirea existentă se încadrează în gradul I de
rezistenţă la foc.
Extinderea propusă este amplasată la distanţa de 7.02 m de clădirea existentă, astfel
sunt respectate distanţele minime de siguranţă din Tabelul 2.2.2 din P118/99. Legătura dintre
cele două construcţii se face prin intermediul a două rampe situate la nivelul 1 si 2, proiectate
şi realizate astfel încât să corespundă gradului I de rezistenţă la foc.
Sarcina termică. densitatea sarcinii termice

Determinarea densităţii sarcinii termice s-a efectuat conform STAS 10903/2,
rezultând următoarele valori:
PARTER
Nr.
Cod Funcţie Suprafaţă [m2] Finisaj pardoseală
crt.
Hol şi casa
1. 157,953 Pardoseală gresie
scării
2. Recepţie 3,085 Pardoseală parchet
Birou director
3. adjunct centru 14,760 Pardoseală parchet
social
Birou asistentă
4. 14,760 Pardoseală parchet
socială
5. Cabinet EK6 14,760 Pardoseală parchet
Cabinet
6. 14,780 Pardoseală parchet
fizioterapie
7. Contabilitate 8,180 Pardoseală parchet
Grup sanitar
femei
Grup sanitar
bărbaţi
10. Administrativ 20,040 Pardoseală parchet
11. Depozit 1 29,381 Pardoseală gresie
15. Spaţiu pentru 4,576 Pardoseală gresie
73
personal
Depozit pentru
central social
17. Sală aşteptare 4,560 Pardoseală gresie
Cabinet
18. medicină 15,216 Pardoseală parchet
generală
19. Casierie 10,576 Pardoseală parchet
Suprafaţă totală 457,943
Calculul densităţii de sarcină termică pentru incăperi
Obiectiv: Hol şi casa scării.
Pe hol, la nivelul accesului principal există două fotolii cu două măsuţe, iar la nivelul
accesului secundar există două fotolii cu o masă.
Sarcina termică
Nr. Cantitate Sarcina termică
Denumirea produsului specifică
crt. [kg]sau [m3] [MJ]
[MJ/kg]
1. Lemn de esenţă moale 13,80 50 690
2. Lemn de esenţă tare 19,25 50 962,5
3. Ţesături textile 16,75 30 502,5
Total sarcină termică: 2155
Suprafaţă [m2]: 157,953
Densitatea sarcinii termice [MJ/m2]: 13,65
Qs = 13,65 MJ/m2 < 420 MJ/m2

Conform art. 2.1.2 din P118-1/99 riscul de incendiu este mic în funcţie de densitatea
sarcinii termice.
Obiectiv: Recepţie
74
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
2. Lemn convenţional 18,40 10 184
3. Lemn esenţă moale 13,80 10 138
4. Mase plastice 10 460

46,00
Total sarcină termică: 930,95
Qs = 301,77 MJ/m2 < 420 MJ/m2

sarcinii termice.
Obiectiv: Birou director adjunct centru social
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 4 65,2
2. Hârtie 16,30 4 65,2
75
5. Lemn esenţă tare 19,25 15 288,75
6. Mase plastice 46,00 30 1380
Densitatea sarcinii termice [MJ/m2]: 180
Qs = 180 MJ/m2 < 420 MJ/m2

sarcinii termice.
Obiectiv: Birou asistenţă socială.
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 4 65,2
2. Hârtie 16,30 4 65,2
76
Densitatea sarcinii termice [MJ/m2]: 180
Qs = 180 MJ/m2 < 420 MJ/m2

sarcinii termice.
Obiectiv: Cabinet EK 6.
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 4 65,2
2. Hârtie 16,30 4 65,2
5. Mase plastice 46,00 120 5520
77
Qs = 440,91 MJ/m2 < 840 MJ/m2

Conform NP023-1997, cap. V, subcap. V.3.2.1, se recomandă reducerea densităţii de
sarcină termică rezultată din dotări şi echipamente la maxim 420 MJ/m2. Astfel vor fi limitate
cantităţile de carton la 2 kg, hârtie la 2kg, textile la 5kg. Obţinem:
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 2 32,6
2. Hârtie 16,30 2 32,6
46,00
Qs = 405,9 MJ/m2 < 420 MJ/m2

sarcinii termice.
Obiectiv: Cabinet fizioterapie
Sarcina termică
[MJ/kg]
78
1. Carton 16,30 4 65,2
2. Hârtie 16,30 4 65,2
4. Lemn esenţă moale 19,25 30 577,5
5. Lemn esenţă tare 46,00 90 4140
24,00
Qs = 395,63 MJ/m2 < 420 MJ/m2

sarcinii termice.
Obiectiv: Contabilitate
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 10 163
2. Hârtie 16,30 10 163
79
46,00
6. Ţesături textile 16,75 4 67
Total sarcină termică: 2986
Qs = 365,04 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Grup sanitar femei,Grup sanitar bărbaţi.

Risc de incendiu mic.
Obiectiv: Administrativ
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 8 130,4
2. Hârtie 16,30 8 130,4
80
24,00
7. Poliuretan 4 96
Qs = 168,91 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Depozit 1
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carne grasă 26,35 450 11857,5
Carne slabă,produse din

2. 23,65 100 2365
carne slabă
3. Margarină 31,20 20 624
4. Unt 10 382
38,20
5. Brânză,lactate 13,3 100 1330
81
Qs = 563.38 MJ/m2 < 840 MJ/m2.

Conform art. 2.1.2 din P118-1/99 riscul de incendiu este mijlociu în funcţie de
densitatea sarcinii termice.
Obiectiv: Depozit 2
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Fructe şi legume 15,40 1000 15400
Rafturi din lemn de esenţă

2. 19,25 105 2021,25
tare
3. Mase plastic (navete) 46,00 20 920
Qs = 677,57 MJ/m2 < 840 MJ/m2.

Obiectiv: Depozit 3
Sarcina termică
[MJ/kg]
82
1. Supe 14,65 100 1465
2. Conserve în ulei 39,85 150 5977,5
3. Ceai 20,10 10 201
4. Cacao 20,75 12 249
5. Marmeladă 14,00 80 1120
6. Dulciuri 14,65 50 732,5
10,45
7. Condimente 10 104,5
8. Făină 16,00 600 9600
9. Zahăr 16,75 200 3350
10. Cereale 15,25 100 1525
11. Hârtie 16,30 8 130,4
12. Carton 16,30 20 336
Rafturi din lemn esenţă

14. 19,25 105 2021,25
tare
Qs = 623,08 MJ/m2 < 840 MJ/m2.
83
Obiectiv: Depozit pentru centrul social
Această încăpere este destinată depozitării lenjeriei.
Sarcina termică
[MJ/kg]
2. Rafturi din lemn esenţă tare 19,25 105 2021,25
Qs = 609,47 MJ/m2 < 840 MJ/m2.

Obiectiv: Spaţiu pentru personal
Sarcina termică
[MJ/kg]
Dulap din lemn esenţă
1. 13,80 40 552
moale
84
Qs = 127,95 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Depozit 4
Acest spaţiu este destinat depozitării materialelor necesare personalului administrative,

încadrate în clasa de reacţie la foc A1:
- schelet metalic paturi;
- gresie, faianţă;
- obiecte de lăcătuşerie;
Obiectiv: Sală de aşteptare
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Lemn convenţional 18,40 6 110,4
2. Hârtie 16,30 1 16,30
85
Qs = 35,14 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Cabinet medicină generală
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Carton 16,30 2 32,60
2. Hârtie 16,30 2 32,60
46,00
Qs = 167,8 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Casierie
Sarcina termică
[MJ/kg]
86
1. Carton 16,30 3 48,9
2. Hârtie 16,30 4 65,2
46,00
Qs = 168,92 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
ETAJ 1
Nr.
crt.
1. Hol şi casa scării 102,198 Pardoseală gresie
Pardoseală parchet şi
2. Stomatologie 15,840
parţial gresie
Cabinet medical Pardoseală parchet şi
3. 15,480
tratamente parţial gresie
4. Medic generalist 15,480
parţial gresie
5. Recuperare,Fizioterapie 15,480
parţial gresie
6. Urgenţă medicală 8,924
parţial gresie
7. Spaţiu infirmerie 7,941 Pardoseală gresie
8. Depozite 7,199 Pardoseală gresie
9. Hol grup sanitar 2,504 Pardoseală gresie
87
Grup sanitar pentru

personal cu dizabilităţi
11. Hol grup sanitar 4,110 Pardoseală gresie
12. Grup sanitar femei 7,790 Pardoseală gresie
13. Grup sanitar barbaţi 7,790 Pardoseală gresie
14. Contabilitate financiar 19,625
parţial gresie
15. Contabil şef 14,165 Pardoseală gresie
16. Director 13,961 Pardoseală parchet
17. Masaj 14,840 Pardoseală parchet
18. Sală aşteptare 7,200 Pardoseală parchet
19. Zonă socializare 188,777 Pardoseală parchet
20. Cabinet psiholog 10,742 Pardoseală parchet
Obiectiv: Hol şi casa scării
Pe holul şi casa scării de la nivelul etajului 1 nu sunt amplasate obiecte din material
combustibile .
Obiectiv: Stomatologie
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
46,00
88
Qs = 101,75 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Cabinet medical tratamente
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
46,00
Qs = 106,2 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Medic generalist
Nr. Denumirea produsului Sarcina termică Cantitate Sarcina termică

89
specifică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
46,00
Qs = 106,2 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Recuperare, Fizioterapie
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
2. Carton 16,30 4 65,2
90
46,00
Qs = 123,79 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Urgenţă medicală
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 2 32,60
46,00
91
Qs = 117,54 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Spaţiu infirmerie
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
Qs = 50,46 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiective: Depozite
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Depozit materiale aseptice Ţesături textile 16,75 40
Bumbac (Vată) 16,75 30
92
Mase plastice
46,00 2
(pungi,ambalaje)
Gel, creme 39,75 60

Produse farmaceutice sub
2.
formă de gel,creme
Carton (cutii
16,30 4
ambalaj)
Produse
15,6 50
Depozit produse farmaceutice
3. farmaceutice sub formă de
tablete
Carton 16,30 4
Apă pentru
preparat 0
injectabilele
Depozit produse
Ser
4. farmaceutice fără acţiune 0
fiziologic(fiole)
terapeutică
Carton 16,30 8
Depozit suplimente
5. 15,60 50 780
alimentare
Qs = 761,78 MJ/m2 < 840 MJ/m2.

Obiectiv: Hol grup sanitar, Grup sanitar pentru personal cu dizabilităţi, Hol grup
sanitar, Grup sanitar femei, Grup sanitar bărbaţi.
Obiectiv: Contabilitate financiar
93
Sarcina termică
Nr. specifică Cantitate Sarcina termică
Denumirea produsului
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 8 130,4
2. Carton 16,30 8 130,4
46,00
Qs = 104,31 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice
Obiectiv: Director
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 4 65,2
94
2. Carton 16,30 4 65,2
46,00
Qs = 130,62 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Masaj
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 2 32,60
2. Carton 16,30 2 32,60
46,00
95
Qs = 142,78 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Sală aşteptare
Sarcina termică
[MJ/kg]
Qs = 102,82 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Zona socializare
96
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 8 130,4
2. Carton 16,30 8 130,4
46,00
Qs = 69,95 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Cabinet psiholog
Sarcina termică
[MJ/kg]
1. Hârtie 16,30 2 32,60
97
2. Carton 16,30 2 32,60
46,00
Qs = 149,34 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
ETAJUL 2
Nr.
crt.
1. Camera 1 12,195 Pardoseală parchet
4. Camera 4 11,950
parţial gresie
14. Oficiu 7,095 Pardoseală gresie
98

16. Hol 205,478 Pardoseală gresie
Obiectiv: Camera 1
Sarcina termică
[MJ/kg]
2. Burete poliuretan 37,7 30 1138
Qs = 212,1 MJ/m2 < 420 MJ/m2.

sarcinii termice.
Obiectiv: Camera 2,3,4
Sarcina termică
[MJ/kg]
2. Burete poliuretan 37,7 30 1138
99
TRACHE Ştefan Nicolae

Limbă

Lucrarea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Lucrarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR

EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU PENTRU

Lista tabelelor şi a figurilor

Fig.nr.1.Incendiu la un cămin de bătrâni în Sidney – Australia

Tabelul 4.20 Factorul privind accesul din drumurile publice (f35)

Tabelul 4.21 Factorul privind timpul (lungimea) căilor de evacuare (f36)

Tabelul 4.25 Asigurarea alimentarii cu apă pentru stingerea incendiului E 3

Tabelul 4.29 Existenţa personalului pentru punerea in aplicare a măsurilor cuprinse

Fiecare stat protejează drepturile şi libertăţile cetăţenilor săi vârstnici, în funcţie de

Each state protects its citizens' rights and freedoms of the elderly, according to the

Analiza problematicii protecţiei sociale a vârstnicilor se plasează în contextual

Fig.nr.1.Incendiu la un cămin de bătrâni în Sidney – Australia

Pe 19 noiembrie 2011 un incendiu izbucnit în cursul nopţii la un complex al

Fig.nr.2. Incendiu la un cămin de bătrâni din La Rochefoucauld (Franţa)

Complexitatea noilor ameninţări la adresa realizării obiectivelor unui organism a

1.1 Date generale, tipuri de cămine de bătrâni

Zonele în care se organizează căminele de bătrâni sunt, de regulă, localităţile sau

1.2 Organizarea funcţională şi generală

1.3 Organizarea funcţională şi tehnologică

2.1 Domeniu de aplicare

2.2 Managementul riscurilor de incendiu

2.2.2 Stabilirea sistemului/procesului supus evaluãrii de risc

2.2.3 Stabilirea nivelului de acceptabilitate a riscului

2.2.4 Alegerea metodei şi a instrumentelor de lucru

Tabelul 2.1 Categorii de metode de evaluare a riscului de incendiu

la incendiu adoptate cazul unui defect particular sau

Metoda de calcul pentru evaluarea riscului de incendiu şi a siguranţei la foc a fost

Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului

Utilizarea metodelor grafice de evaluare a riscului tehnic/ tehnologic presupune in

Materializarea corelaţiei probabilitate – gravitate presupune, în prealabil stabilirea

Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau în identificarea şi

Metodele analitice au în general avantajul flexibilităţii şi eficienţei, fiind metode foarte

O altă metodă de evaluare este Metoda de Analiză a Disfuncţiilor Sistemelor – Metodă

2.2.5 Identificarea pericolelor de incendiu

În ceea ce priveşte sursele de aprindere acestea se clasificã, dupã natura lor, în

o) explozie urmatã de incendiu;

2.2.6 Identificarea riscurilor de incendiu

Tabelul 2.2 Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecinţele directe şi clasificarea

2 Minore Început de incendiu

3 Semnificative/modrate Incendiu notabil sau moderat

4 Grave Incendiu important sau mare

Ţinând seama de probabilitãţile de iniţiere şi de nivelurile de gravitate estimate ale

c) influenţa sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea şi fiabilitatea acestora în

2.2.8 Controlul riscurilor de incendiu

Implementarea mãsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeazã, dupã caz,

2.2.9 Monitorizarea riscului de incendiu

3.1 Consideraţii generale asupra metodei

Această metodă elaborată de o asociaţie a inginerilor şi arhitecţilor din Elveţia permite

F = rezistenţa la foc, factor al ansamblului de măsuri de protecţie la foc;

3.2 Elaborarea metodei

În aceste relaţii semnificaţia termenilor este:

Tabelul 3.1. Cuantificarea factorului „q” funcţie de densitatea de sarcină termică

Până la 401 - 5001 -

c = combustibilitate, acest termen cuantifică inflamabilitatea şi viteza de ardere a

Tabelul 3.2. Cuantificarea factorului de combustibilitate „c”

Clasificarea Gradul de pericol dat de Factorul

Clasificarea materialelor şi mărfurilor Pericolul Factorul k

Materialele care au valoarea coeficientului k cea mai mare se iau în calcul cu

Structură Incombustibil Combustibil/protejat Combustibil

Construcţii uşoare de lemn

e = factor dat de înălţimea utilă a localului, construcţiei, nivelului.

Tabelul 3.6. Determinarea factorului „e” pentru construcţii cu un singur nivel

Construcţii cu un singur nivel

Qm redusă  200 Mj/m2;