Sunteți pe pagina 1din 4

Fișa de aplicație 2.

Sarcină de lucru:

Citiți materialul pe care îl găsiți la linkul de mai jos, utilizând metoda SINELG.
10. p.67-76.pdf

Marcați pe marginea textului următoarele semne:


√ pentru idei care confirmă ceea ce ştiați deja;
+ dacă informația citită este nouă pentru dvs.;
- dacă informația contrazice sau diferă de ceea ce ştiați;
? pentru ideile pe care le găsiți neclare sau în legătură cu care doriți explicare suplimentară.

Elaborați apoi tabelul SINELG cu patru coloane, corespunzătoare celor patru categorii de
informații.

V +

* ​profesia de pedagog aparține unui grup de * 1. Competenţa de a fi proactiv, de a se


profesii, al cărui subiect este o altă persoană.comporta conform unei opţiuni conştiente,
Având ca scop al activităților sale stabilirea şi
bazate pe valori şi nu pe condiţii supuse unor
transformarea personalităţii celui educat, criterii afective.
profesorul este chemat să gestioneze procesul de 2. Competenţa de a proiecta finalul în
dezvoltare intelectuală, emoțională și fizică
memorie (de a elabora finalităţi, de a
anticipa activitatea şi rezultatele).
* În principiu, cunoştinţele şi competenţele
3. Competenţa de a planifica în funcţie de
de care are nevoie profesorul pentru a-şi
priorităţi.
desfăşura activitatea pot fi împărţite în două
4. Competenţa de a raţiona avantaj/avantaj.
mari categorii:
Aceasta presupune capacitatea conducerii
− c​ unoştinţe şi competenţe necesare
interpresonale, capacitatea de conştientizare,
pentru a preda (cunoştinţe de
imaginaţia, conştiinţa morală şi voinţa,
specialitate din domeniul curricular
corespunzător); autonomia în relaţiile cu ceilalţi, în realizarea
− c​ unoştinţe şi competenţe despre a obiectivelor.
preda şi a organiza procesul de 5. Competenţa de a înţelege şi de a fi
învăţare al elevilor (cunoştinţe din înţeles.
sfera psihopedagogiei şi didacticii de 6. Competenţa de a acţiona prin cooperare
specialitate) [4, p.173]. creativă, comunicare sinergică, valorificarea
diferenţelor etc. 7. Competenţa unei
*G.Mialaret consideră că dacă aptitudinea autoreînnoiri echilibrate, o autoreînnoire fizică,
este asociată cu ideea de înnăscut, spirituală, mentală, socioafectivă a
competenţele se dobândesc, se câştigă, devii personalităţii (capacitatea de a produce), care
competent datorită unei formaţii înseamnă păstrarea şi sporirea propriei
corespunzătoare [6, p.110]. personalităţi. Această competenţă este cea care
le face posibile pe toate celelalte [Apud 9,
p.121].
*Competenţele au o sferă de cuprindere
mai mare decât a aptitudinilor, ele
presupunând şi rezultatele acti vităţii, pe lângă
cunoaştere, şi capacitatea de a efectua un lucru
bine, corect. *R.Hubert menţionează că în structura
personalităţii profesorului pot fi cristalizate
unele calităţi profesionale (facultăţi
pedagogice) care influenţează nemijlocit
*Pe lângă aceste competenţe şi aptitudini specifice, asupra formării personalităţii elevului, asupra
menţionăm şi o altă trăsătură definitorie pentru un orientărilor sale axiologice şi manifestărilor
profesor: ​vocaţia pedagogică. psihice şi care determină caracterul activ şi
independent al implicării elevului în procesul
instructiv-educativ. Sunt trasate următoarele
*principala calitate a profesorului reprezintă tipuri de facultăţi pedagogice:
vocaţia pedagogică, exprimată prin ,,​a te simţi 1. ​Facultăţile constructive ​permit
chemat, ales pentru această sarcină şi apt pentru a profesorului să formeze cu succes
o îndeplini”, r​ elevând cele trei elemente
componente care îi sunt caracteristice vocaţiei personalitatea elevului, să prevadă
pedagogice, şi anume: iubirea pedagogică, comportarea lui în diverse situaţii şi sunt
credinţa în valorile sociale şi culturale, conştiinţa necesare pentru efectuarea cu succes a
responsabilitaţii faţă de copil (de patrie, întreaga funcţiilor de organizare, de mobilizare şi de
umanitate) . comunicare ale profesorului.
2. ​Facultăţile perceptive ​permit profesorului
*Profesorul trebuie să fie înzestrat cu calități să perceapă în mod adecvat psihologia
intelectuale, spirit de observație, gândire copilului. Având aceste calităţi, profesorul
sistematică, imaginație, memorie, calități poate să dirijeze cu succes procesul
afective și morale. instructiv-educativ (funcţia constructivă şi
funcţia de organizare ale profesorului), să
*că profesorul cu vocaţie nu trebuie înţeles ca
înţeleagă interesele elevilor şi să stabilească cu
un pedagog ideal, ci ca o persoană ca toate
celelalte, dar cu vocaţie în domeniul educaţiei elevii relaţii corecte (funcţii de mobilizare şi
care îşi dezvoltă permanent prin munca iubită de comunicare ale profesorului), să proiecteze
de el aptitudini speciale procesul de dezvoltare a elevilor (funcţii de
dezvoltare, de organizare), să controleze şi să
organizeze instruirea lor (funcţia de
organizare).
3. ​Facultăţile de exprimare ​contribuie la
exteriorizarea (prin vorbă, mimică,
pantomimică) cunoştinţelor, convingerilor şi a
simţurilor, ceea ce este important în activitatea
pedagogică pentru a efectua funcţiile infor
mativă şi de comunicare ale profesorului.
4. ​Facultăţile de comunicare ​– tactul
pedagogic, înţelegerea particularităţilor
individuale şi de vârstă ale elevilor – ajută
profesorului să stabilească relaţii cu elevii şi
sunt necesare pentru realizarea tuturor
funcţiilor profesorului.
5. ​Facultăţile organizatorice ​– contribuie la
efectuarea funcţiei organizatorice, ca una dintre
cele mai importante funcţii ale pedagogului
[31, p.34].

- ​?

- O altă abordare întâlnim la A.S. Makarenko, care


a declarat că în profesia de pedagog nu e
obligatoriu vocaţia, ci doar cunoaşterea bună a
meseriei, şi că pedagog poate să devină oricine care
însuşeşte meseria.