Sunteți pe pagina 1din 49

-SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENŢIAT 2020-

1. *Despre Tehnica lui BARREIRO NU sunt adevărate următoarele:


a) Folosirea acestei tehnici reduce riscul de fractură
b) Resturile de pulpă coronară vor fi fixate ulterior cu formocrezol
c) Pulpa coronară este îndepărtată prin peretele aproximal
d) Presupune o tehnică conservativă de pulpectomie care păstrează intact tavanul
camerei pulpare
e) Refacerea distrucţiei coronare se face cu răşini compozite

R: D (pag 149, vol 2 Luca)


2. *Lățimea istmului casetei duble ocluzo-proximale (la prepararea pentru inlay) se
recomandă să fie:
a) 1/2 din diametrul ocluzal
b) 1/3 din diametrul ocluzal
c) 1/4 din diametrul ocluzal
d) 1/5 din diametrul ocluzal
e) toate variantele de mai sus sunt false

R: B( pag 181, Vol I FORNA)


3. *Doza maximă de articaină ce se poate administra la copiii peste 4 ani este de:
a) 12,5 ml
b) 500 mg într-o ședință
c) 7 mg pe kg/corp
d) 1,75 ml soluție pe kg/corp
e) 5 mg pe kg/corp

R: C
4. *Granulomul intern Palazzi:
a) Se caracterizează prin multiplicarea activă a țesutului epitelial
b) Se caracterizează prin apariția unui țesut conjunctiv lax de tip primitiv
c) Prin transparența smalțului se observă pulpa de culoare mov
d) Diagnosticul pozitiv este clar și se poate pune cu ușurință
e) Radiologic nu se observă modificări concludente

R: B (pag 90 GAFAR Endo)

5. *Profilaxia primară la nivelul parodonțiului marginal are ca scop:


a) Oprirea evoluției formelor incipiente de îmbolnăvire ale parodonțiului marginal
b) Prevenirea recidivelor după tratamentul formelor manifeste ale bolii
parodontale
c) Împiedicarea instalării gingivitelor cronice și parodontitelor marginale
d) Oprirea evoluției parodontitelor agresive
e) Prevenirea recidivelor la pacienții cu afecțiuni generale
R: C
6. *Panta tuberculului articular are, în medie, o înclinație de:
a) 610
b) 580
c) 330
d) 750
e) 650

R: C ( pag 36, Vol I FORNA)


7. *În gingivostomatita aftoasă recidivantă nu se indică:
a) Pulverizații cu spray Codecam
b) Aplicații de colutorii cu antibiotice
c) Clătirea gurii cu soluții de Romazulan
d) Infiltrații cu penicilină și xilină sau hidrocortizon
e) Spălături cu soluții slab antiseptice
R: d
8. *Vârsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este:
a) între 52 și 58 de ani
b) între 40 și 50 de ani
c) între 65 și 70 de ani
d) între 70 și 75 de ani
e) între 20 și 30 de ani

R: A, pag. 916
9. *În cadrul testării cu biomarkeri a afecțiunilor gingivo-parodontale, testul Periocheck
evidențiază din lichidul șanțului gingival:
a) Aspartat-aminotrasferaza
b) Eslataza
c) Proteinazele neutre
d) Prezența a trei microbi patogeni
e) Metaboliți toxici
R: C
10. *Leziunile osteice periapicale cu imagine radiologică conturată pot fi, mai puțin:
a) granulomul epitelial
b) abces cronic apical
c) Merkior
d) parodontita apicală cronică fibroasă
e) parodontita apicală cronică condensată

R: E (p113 GAFAR ENDO)

11. *Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:


a) Apare doar la mandibulă
b) Coroana are forma unui incisiv central normal
c) Tinde să ocupe o poziție cât mai distală pe arcadă
d) Apare doar la maxilarul superior
e) Este pluricuspidat, pluriradiculat

R: D pag 51 (Cap. 54 Dinţii supranumerari; Ecaterina)


12. *Conectorul principal metalic sub formă de plăcuță are următoarele dimensiuni:
a) lățime mai mică de 10 mm și grosime de 0,3-0,5 mm
b) lățime mai mare de 10 mm și grosime de 0,7 mm
c) lățime mai mică de 10 mm și grosime de 0,7 mm
d) lățime mai mare de 10 mm și grosime de 0,5-0,7 mm
e) lățime mai mare de 10 mm și grosime de 0,3-0,5 mm

R: E- (pag 119, Vol II FORNA)


13. *Diagnosticul de gangrenă simplă totală la copil NU cuprinde următoarele semne:
a) Absenţa durerii
b) Teste de vitalitate negative
c) Sensibilitate şi sângerare la palpare
d) Absenţa modificărilor radiologice
e) Camera pulpară deschisă

R: C (pag 117, vol 2 Luca)


14. *Factorii cauzali ai necrozei pulpare:
a) Factorii generali au acțiune determinantă
b) Modificarea calității pereților vaselor sanguine apare în unele afecțiuni generale cum
ar fi tromboza arterială sau maladia Reynaud
c) La acțiunea factorilor termici cum ar fi o creștere a temperaturii cu 5 grade C, apare
dilatarea vaselor sanguine apoi apariția intermediarilor biochimici toxici
d) Grupul aminelor biogene din cadrul factorilor locali chimici au efect de precipitare
proteică
e) Substanțele alcaline determină paralizia pereților vasculari și blocarea respirației
celulare

R: C (pag 94 GAFAR Endo)


15. *Marginea (muchia) activă a suprafeței faciale la chiuretele parodontale speciale se
află pe partea cu unghiul de:
a) 70o
b) 110o
c) 45o
d) 75o
e) 99-100o
R: B

16. *Tehnica slice-lock:


a) Este o variantă a tehnicii Ward
b) Este recomandată doar la cavități simple
c) Presupune realizarea unei retenții verticale în T, în peretele axial
d) Este recomandată exclusiv în cavități duble
e) Este recomandată când cavitatea ocluzală nu are retenție (istm)

R: C(pag 193, VOL. I FORNA)

17. *În transpoziția completă canin-premolar 1:


a) Se efectuează şlefuiri selective într-o singură ședință ale cuspidului palatinal al
premolarului
b) Realizarea morfologiei caninului ca premolar este necesară prin șlefuire
c) Inversiunea afectează cel mai mult caninul
d) Se efectuează șlefuiri selective ale feței orale a premolarului
e) Realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesară

R: E pag 153-154 (Cap. 59 Transpoziția dentară; Ecaterina)


18. *”Hernia” salivară:
a) reprezintă tumefacția în ”creastă de cocoș” apărută în litiaza glandei
submandibulare
b) corespunde blocajului momentan, total al secreției salivare
c) corespunde blocajului momentan, dar parțial, al secreției salivare
d) tumefacția apare în timpul meselor și dispare treptat în timp de 60-90 de minute
e) nu este însoțită de jenă dureroasă

R: C, pag. 726
19. *În următoarea formă anatomoclinică a pulpitelor este obligatorie asocierea
tratamentului medicamentos la extirparea vitală:
a) Pulpita acută purulentă totală
b) Pulpita acută purulentă parțială
c) Pulpita acută seroasă totală
d) Pulpita acută seroasă parțială
e) Pulpita cronică deschisă ulceroasă

R:A (pag 80 GAFAR Endo)

20. *Mușchiul maseter:


a) Este cel mai puternic mușchi masticator
b) Forța mușchiului crește cu cât arcadele dentare sunt mai apropiate
c) Nu atinge forța de contracție a mușchiului temporal
d) Este alcătuit din 3 porțiuni
e) Este un mușchi puternic, patrulater și subțire

R: C(VOL. I FORNA, pag 39)


21. *În cadrul tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii (varianta originală),
conul principal de gutapercă trebuie să se blocheze la următoarea distanță față de
apex:
a) 2 mm
b) 0,5-1 mm
c) 3-5 mm
d) 1,5 mm
e) 1-1,5 mm
R: D(p 235- GAFAR Endo)

22. *În caria rampantă, disfuncţia salivară este generată de următoarele situaţii, cu
excepţia:
a) Utilizarea unor medicamente ( clorpromazina)
b) Miastenia gravis
c) Tulburări psihice sau emoţionale
d) Afecţiuni genetice (displazia ectodermală)
e) Deficienţe ale vitaminei A
R: E ( pag 67, vol 2 Luca)

23. *Abcesul parodontal marginal:


a) Este o complicație a gingivitelor
b) Se formează strict pe marginea gingivală
c) Se produce prin exacerbarea virulenței germenilor din pungile parodontale
d) Este localizat numai vestibular
e) Nu recidivează dacă se evacuează conținutul pungilor prin înțepare și exprimare
R: C
24. *Pulpitele cronice închise:
a. Se întâlnesc rar în clinic
b. Se dezvoltă în condițiile unei camere pulpare deschise
c. În structura pulpei se găsește țesut necrozat
d. Granulomul intern este specific molarilor și premolarilor
e. Pulpita cronică propriu-zisă se dezvoltă sub influența unor factori umorali

R: A (pag 88 GAFAR Endo)

25. *Croșetul în formă de agrafă de păr:


a) Face parte din sistemul de croșete Roach
b) Nu este un croșet special
c) Este folosit pe molarii de minte de formă conică
d) Este cel mai frecvent utilizat
e) Se aplică pe premolari sau pe molari în malpoziție secundară

R: E( VOL. II FORNA, pag 148)


26. *Modificare facială specifică în anodonția subtotală și totală este:
a) Profil convex
b) Șanț labiomentonier șters
c) Profil concav
d) Etaj inferior mărit
e) Deplasarea punctului Gnation posterior de planul Simon

R: C pag 31 (Cap. 53 Anodonția; Ecaterina)


27. *Pentru coroanele mixte este recomandat ca fețele proximale să se prepare cu o
convergență de:
a) 300
b) 12-150
c) 1-50
d) 2-60
e) 6-120

R:D- pag 234, Vol I FORNA


28. *Funcția de stabilizare a croșetelor:
a) Se datorează brațului retentiv al croșetului
b) Împiedică desprinderea involuntară a protezei de pe câmpul protetic
c) Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
d) Este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
e) Este funcția croșetului prin care se neutralizează efectul porțiunii flexibile a brațului
retentiv

R: D (VOL. II FORNA, pag 130)


29. *Tratamentul medicamentos el nevralgiei de trigemen utilizează:
a) medicația antispastică
b) medicația antipiretică
c) medicația anticonvulsivantă
d) medicația topică
e) nu se utilizează tratament medicamentos în nevralgia de trigemen

R:C
30. *Abcesul Phonix apare în cadrul următoarei forme de parodontită:
a) Parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch
b) Parodontita apicală acută purulentă în stadiul submucos
c) Granulomul epitelial
d) Parodontita apicală cronică fibroasă
e) Granulomul simplu conjunctiv

R: E (pag 119 GAFAR Endo)

31. *În stadiul de cupă, organul smalţului intervine în:


a) Determinarea tiparului radicular ( funcţie morfogenetică)
b) Iniţierea dentinogenezei coronare şi radiculare ( funcţie de inducţie)
c) Formarea joncţiunii smalţ-cement
d) Formarea cementului
e) Emergenţa dintelui în cavitatea bucală cu sângerare în timpul mişcării sale
eruptive

R: B ( pag 13-14, vol 1 Luca)


32. *În parodontitele marginale, severitatea este considerată moderată când adâncimea
pungilor parodontale este:
a) Mai mare de 6mm
b) 3-5mm
c) 5-7mm
d) 1-3mm
e) Mai mare de 8mm
R:B
33. *Diastema secundară sau falsă poate fi cauzată de:
a) Dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare
b) Un fren lat cu inserție înaltă
c) Anodonția incisivului lateral
d) Parodontopatii marginale
e) Sept fibros interincisiv

R: C pag 133 (Cap. 58 Diastema;Ecaterina)


34. *Criterii de diagnostic pozitiv în nevralgia trigeminală clasică:
a) atacuri paroxistice de durere cu durată de până la 15 minute
b) sunt mereu atribuite altor afecțiuni
c) atacurile nu sunt stereotipe la fiecare pacient
d) nu există deficit neurologic evident clinic
e) durerile sunt asociate constant cu deficit motor în zona trigger
R: D, pag. 917
35. *Contraindicațiile relative ale inlay-urilor sunt următoarele, cu excepția:
a) Ocluzii nefavorabile
b) Igienă bucală deficitară
c) Pe dinți depulpați
d) Procese carioase prea extinse
e) Tineri peste 18 ani

R: E (VOL. I FORNA, p. 171)

36. *Cavitățile de clasa I:


a) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează pe suprafața
proximală a molarilor și premolarilor (clsa I A)
b) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în toate fosele și
fisurile de pe suprafața ocluzală a molarilor și premolarilor (clsa I C)
c) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în toate fisurile și
fosele din cele 2/3 ocluzale vestibulare şi orale ale molarilor (clsa I B)
d) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în toate fosele și
fisurile de la nivelul suprafeței linguale ale frontalilor mandibulari (clsa I C)
e) Rezultă în urma tratamentului leziunilor coronare care evoluează în 1/3 gingivală a
fețelor vestibulare și orale ale molarilor (clasa I B)

R: C (pag 173 GAFAR Cario)


37. *Modalitate de răspuns la agresiuni şi traumatisme ale dintelui temporar în perioada
de imaturitate este:
a) Reparaţie cu conservarea vitalităţii
b) Reacţie cementară şi osoasă cu accelerarea înlocuirii dinţilor traumatizaţi
c) Mortificare pulpară, adesea simptomatică
d) Dentinogeneză anormală cu obstruarea incompletă a canalului radicular
e) Reparaţie cu pierderea vitalităţii

R: A (pag 146, vol 1 Luca)


38. *Reincluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent:
a) Molar prim temporar superior
b) Incisiv central inferior permanent
c) Molarul secund temporar inferior
d) Molarul de 6 ani inferior
e) Molarul secund temporar superior

R: C pag 108-109 (Cap.56 Reincluzia dentară; Ecaterina)


39. *Timpul de înjumătățire plasmatică al articainei este de:
a) 30-45 de minute
b) 90 de minute
c) 100-110 minute
d) 120-130 de minute
e) peste 3 ore
R: C
40. *Cimenturile antiseptice:
a) Realizează doar dezinfecția plăgii
b) Realizează doar obturația de bază
c) Cimentul Fuoco conține argint
d) Cimentul Argyrol conține cupru
e) Cimentul Fuoco conține timol

R: E (pag 301 GAFAR Cario)

41. *Tratamentul gingivitelor și parodontitelor marginale prin igienizarea făcută de


medici constă în următoarele proceduri, CU EXCEPȚIA:
a) Debridarea gingivală prin îndepărtarea plăcii bacteriene, a biofilmului oral și a
produșilor acestora
b) Detartrajul supragingival
c) Detartrajul subgingival profesional
d) Suprimarea unor procese inflamatorii întreținute de resturi radiculare
e) Suprimarea chirurgicală propriu-zisă a pungilor parodontale.
R: E
42. *Molarii temporari se diferenţiază de omologii permanenţi prin următoarele, cu
excepţia:
a) Cameră pulpară foarte largă cu coarne pulpare destul de superficiale
b) Numeroase canalicule accesorii în podeaua camerei pulpare
c) Canale radiculare neregulate, în formă de „ panglică”
d) Convergenţa spre ocluzal a suprafeţelor V şi Or plate, ceea ce face ca perimetrul
suprafeţei ocluzale să fie mai mare
e) Îngustare cervicală marcată
R: D (pag 128, vol 1 Luca)

43. *Valoarea deplasării posterioare a condilului din poziția stabilă musculo-scheletală,


într-o articulație sănătoasă este:
a) 1,2 mm
b) 2 mm
c) 4 mm
d) 1 mm sau mai puțin
e) 1, 75 mm

R: D- pag 47, Vol I FORNA


44. *Referitor la stereotipurile dinamice de masticație, următorul enunț este ADEVĂRAT:
a) Stereotipul dinamic tocător sinonim cu tipul de masticație pterigoidian
b) Stereotipul dinamic frecător prezintă o masticație viguroasă
c) Stereotipul dinamic frecător prezintă o dezvoltare atenuată a aparatului dento-maxilar
d) Stereotipul dinamic tocător se caracterizează prin infraocluzie incisivă
e) Stereotipul dinamic tocător prezintă o pantă atenuată a tuberculului articular

R: B pag 335 (Cap. 52 Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar;


Boboc
45. *Despre formarea rădăcinii sunt adevărate următoarele:
a) Un rol important îi revine tecii Hertwig, formaţiune de natură endotelială cu rol
inductor
b) Este independentă de interacţiunea dintre structurile epiteliale şi cele
ectomezenchimale
c) Pe măsură ce rădăcina se formează, în aceeaşi măsură dintele se deplasează în os în
direcţie orizontală, perforează mucoasa şi vine în contact cu dintele antagonist
d) Dezvoltarea rădăcinii începe în momentul în care formarea smalţului şi a dentinei a
ajuns la viitoarea joncţiune smalţ-cement
e) În momentul începerii formării rădăcinii, formarea coroanei este neîncheiată
R: D (pag 34-37, vol 1 Luca)
46. *Stadiul de „leziune inițială” din gingivita cronică prin inflamație de cauză microbiană
se caracterizează prin:
a) Hiperemie activă și flux de sânge crescut în teritoriul capilar și venular
b) Creșterea numărului limfocitelor B
c) Lamina bazală fragmentată
d) Creșterea activității enzimatice
e) Microulcerații în epiteliu
R: A
47. *Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase constă în următoarele
substanțe medicamentoase:
a. Antialgice – Fenilbutanoză
b. Antibiotice – Aminfenazonă
c. Antiinflamatoare – Algocalmin
d. Antialgice – Acetat de hidrocortizon
e. Antialgic – Diclofenac

R: E (pag 253 GAFAR Endo)

48. *Conform clasificării TNM pentru carcinoame de mezostructură, T2 reprezintă:


a) tumoră in situ
b) tumoră limitată la mucoasa sinusului maxilar, fără infiltrarea structurilor osoase
c) tumoră care infiltrează podeaua sau peretele medial al sinusului maxilar, dar nu
interesează peretele posterior al sinusului
d) tumoră care invadează peretele posterior sinusal, țesutul subcutanat sau
tegumentul obrazului
e) tumoră care invadează structuri dincolo de podeaua sau peretele medial al
sinusului

R: C, pag. 644
49. *Principalul semn clinic obiectiv din gingivita cronică simplă este:
a) Culoarea roșie deschisă a gingiei
b) Senzația de usturime
c) Mărirea de volum a papilelor gingivale
d) Sângerarea gingivală
e) Durerea discretă la explorare cu sonda
R: D

50. *Metodele conservatoare de creare a spațiului în terapia incluziei dentare vizează:


a) Micșorarea perimetrului arcadei
b) Distalizarea zonelor laterale în cazul meziopozițiilor generalizate
c) Mezializarea zonelor laterale în cazul meziopozițiilor generalizate
d) Extracția altui dinte
e) Nu este nevoie de spațiu pentru dintele inclus

R: B pag 90 (Cap. 55 Incluzia dentară; Ecaterina)


51. În ceea ce privește administrarea mepivacainei în timpul gravidității și a lactației SUNT
ADEVĂRATE următoarele:
a) Mepivacaina este singurul anestezic utilizat în primul trimestru al sarcinii
b) Se încadrează în clasa de toxicitate C
c) Eliminarea mepivacainei în laptele matern este incertă
d) Se recomandă înlocuirea alimentației la sân pentru 12 ore după administrarea
mepivacainei
e) Traversează bariera feto-placentară în proporție de 70%

R: BC (pag. 11,12)

52. Pulpita acută purulentă parțială poate evolua spre:


a) Necroză pulpară
b) Gangrenă pulpară
c) Pulpită cronică deschisă ulceroasă
d) Pulpită cronică deschisă granulomatoasă
e) Pulpită seroasă corono-radiculară

R: BC ( pag 79 Gafar Endo)

53. Orificiul comun nazobucal are la început un contur aproximativ pentagonal, ale căror
laturi sunt formate de către mugurii faciali, aceștia fiind:
a) Unul sau doi muguri nazali interni
b) Doi muguri mandibulari, ce formează laturile oblice infero-laterale
c) Doi muguri frontali ce formează latura verticală superioară a pentagonului
stomodeal
d) Doi mugurI nazali externi
e) Doi muguri maxilari superiori, ce formează laturile oblice supero-laterale

R: ABDE pag 22 (Cap 51. Formarea aparatului dento-maxilar; Boboc )

54. După expunerea la formocrezol, în ţesutul pulpar al dinţilor temporari devin evidente
următoarele zone:
a) O zonă de fixare, largă, acidofilă, în porţiunea coronară a pulpei radiculare
b) O zonă de fixare, largă, acidofilă, în porţiunea mijlocie a pulpei radiculare
c) O zonă atrofică, largă, colorată slab în regiunea mijlocie a pulpei radiculare
d) O zonă largă, cu celule inflamatorii ce difuzează adânc în ţesutul pulpar normal
subiacent, fără tendinţă la delimitare prin ţesut fibros sau barieră calcică
e) O zonă largă, cu celule inflamatorii ce difuzează adânc în ţesutul pulpar normal
subiacent, cu tendinţă la delimitare prin ţesut fibros sau barieră calcică

R: ACD (pag 140, vol 2 Luca)


55. Efectele secundare care pot apărea la utilizarea prelungită a clorhexidinei sunt:
a) Descuamări superficiale ale mucoasei bucale
b) Necroze pulpare
c) Pulpite acute laterograde
d) Depunerea crescută de tartru supragingival
e) Reacții alergice
R: ADE

56. Intermediarii în șa:


a) Realizează un contact punctiform cu creasta edentată
b) Produc reacții inflamatorii tisulare
c) Au un design foarte asemănător cu cel al dinților naturali
d) Sunt imposibil de igienizat la nivelul suprafeței mucozale
e) Se igienizează ușor cu mătasea dentară
R: BCD (pag. 457-458 vol I FORNA)

57. În tehnica drenajului endodontic din cadrul tratamentului parodontitei apicale acute
exudative seroase, după ce se îndepărtează conținutul camerei pulpare, se fac
spălături abundente cu:
a) Ser fiziologic
b) Apă oxigenată
c) Hipoclorit de sodiu 2,5%
d) Clorhexidină
e) Cloramină 30%
R: BC (pag. 253 Gafar Endo )

58. În formarea musculaturii orofaciale, din primul arc branhial iau naștere următorii
mușchi:
a) Digastric
b) Temporal
c) Pterigoidian intern
d) Pterigoidian extern
e) Maseter
R: BCDE pag 30 (Cap 51. Formarea aparatului dento-maxilar; Boboc)
59. Reacțiile adverse și supradozajul de articaină se manifestă prin:

a) Manifestări respiratorii: tahicardie urmată de prăbușirea tensiunii arteriale

b) Manifestări SNC: rash, prurit persistent, edeme

c) Manifestări alergice: sunt foarte rare și pot fi de tip reacție anafilactică

d) Manifestări cardiace: creșterea puterii de contracție a miocardului

e) Manifestări SNC: greață, cefalee, nistagmus, tinitus

R: CE (pag. 14)

60. Despre Trioxidul Mineral Agregat (MTA) SUNT ADEVĂRATE următoarele:


a) Este folosit pentru tratamentul diferitelor tipuri de perforaţii radiculare
b) Rezultatele folosirii lui nu arată resorbţii interne ca în cazul formocrezolului sau
sulfatului feric
c) Proroot MTA stimulează citokinele din celulele osoase, favorizând formarea
ţesuturilor dure
d) Folosirea lui provoacă resorbţii interne la nivel radicular
e) Este un agent hemostatic

R: ABC (pag 144 vol 1 Luca)


61. Culoarea normală a gingiei sănătoase variază în raport cu:
a) Morfologia osului alveolar propriu-zis
b) Grosimea stratului epitelial
c) Gradul de keratinizare
d) Gradul de vascularizație din corionul gingival
e) Prezența și numărul celulelor melaninoformatoare
R: BCDE

62. Cavitățile (inlay-urile) MOD:


a) Se poate utiliza această tehnică la cuspizii de ghidaj superiori
b) Se poate utiliza această tehnică la cuspizii de sprijin inferiori
c) Au o convergență de 6o spre ocluzal
d) Se mai numesc și inlay în șa
e) La prepararea acestora se folosește tehnica ,,slice”
R: ABDE (pag 184 vol I Forna)
63. Morfopatologia granulomului simplu conjuctiv:
a) Zona exudativă conține lichid purulent, neutrofile și microorganisme
b) În zona de iritație are loc o proliferare granulomatoasă
c) În zona de stimulare se găsesc plasmocite, limfocite T și bazofile
d) Zona periferică se mai numește și zonă de încapsulare
e) Zona de infecție mai poate conține și exo/endotoxine, antigene, enzime
bacteriene şi factori chemotactici
R: BDE (pag 118 Gafar Endo)

64. După Boboc, timpul II sau faringian este:


a) Scurt
b) Voluntar
c) Autonom
d) Lung
e) Reflex

R: AC pag 351 (Cap 52. Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar;
Boboc)

65. Următoarele afirmaţii SUNT ADEVĂRATE cu privire la elementele de diagnostic în cazul


pulpitelor la dinţii temporari:
a) Din punct de vedere subiectiv, simptomatologia este ştearsă, incertă ca element
de stabilire a diagnosticului
b) La inspecţie, dintele poate prezenta un proces carios superficial, cu dentină
alterată în cantitate mică
c) La inspecţie, se poate observa fractură coronară posttraumatică, mai frecvent la
dinţii frontali
d) Utilizarea testelor de vitalitate nu este recomandată de unii practicieni
e) Prin palpare se observă existenţa unui eventual orificiu de deschidere a camerei
pulpare şi mărimea acestuia

R: ACDE (pag 105-109 vol 2 Luca)


66. Reperele folosite pentru anestezia "la tuberozitate" sunt:

a) Tuberozitatea maxilară

b) Molarul de minte superior

c) Creasta zigomatico-alveolară
d) Mucoasa mobilă

e) Rădăcina mezială a molarului de 6 ani

R: CD (pag. 24)

67. În parodontita marginală cronică profundă lent progresivă se descriu următoarele


aspecte radiologice particulare:
a) Halistereza marginală
b) Craterul septal interproximal
c) Halisteza axială
d) Craterul septal aproximal
e) Resorbția crenelată
R: BDE

68. Metoda Brill de determinare a relației centrice la dentat:


a) Utilizează o piesă mică acrilică
b) Urmărește înregistrarea relației ligamentare
c) Utilizează poziția culcat
d) Avantajul acesteia este că elimină contracția musculară antigravifică
e) Nu are dezavantaje
R: BCD (51 vol I Forna)

69. Dezavantajele tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercii:


a) Frecvența mare a obturațiilor cu depășire
b) Este o tehnică laborioasă
c) Induce resorbție radiculară externă
d) Consum mare de conuri de gutapercă
e) Contractarea gutapercii după răcire și afectarea sigilării
R: ADE (pag 229 Gafar Endo)

70. Complicațiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

a) Pareza facială tranzitorie

b) Durerea datorită distensiei bruște sau a dilacerări țesuturilor

c) Necroza mucoasei

d) Trismus persistent
e) Injectatele postanestezice

R: CDE, pag. 39

71. După Maronneaud, în triturarea alimentelor se disting următoarele etape:


a) O fază de ocluzie
b) O fază de dezorientare numită și prejuxtaocluzală
c) O fază de orientare numită și prejuxtaocluzală
d) O fază juxtaocluzală
e) O fază de atac sau fază liberă

R: ACDE pag 337 (Cap 52. Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-
maxilar; Boboc)

72. NU sunt complicaţii asimptomatice întâlnite în gangrena dinţilor temporari şi a dinţilor


permanenţi:
a) Infecţia de focar
b) Granulomul periapical
c) Parodontita apicală acută
d) Parodontita apicală cronică
e) Chistul pericoronar

R: CE (114-115, vol 2 Luca)


73. Următoarele afirmații sunt CORECTE:
a) Articulatoarele utilizează ca referință planul lui Camper
b) Tabla ocluzală reprezintă aproximativ 80% din dimensiunea V-O a dinților
posteriori
c) Planul ocluzal este înclinat caudal cu aproximativ 70 față de planul Camper
d) La mandibulă, atât dinții anteriori, cât și cei posteriori sunt înclinați distal
e) Curba lui Wilson este convexă la maxilar și concavă la mandibulă
R: CE (27-29 vol I Forna )

74. În gingivo-stomatita ulcero-necrotică, din punct de vedere histopatologic, Listgarten


descrie următoarele zone:
a) Zona hipercheratozică
b) Zona bacteriană
c) Zona bogată în leucocite
d) Zona de necroză
e) Zona de infiltrație spirochetară
R: BCDE
75. Extracția dentară este contraindicată absolut la:

a) Pacienții care urmează sau au urmat recent un tratament radioterapeutic la nivelul


extremității cefalice

b) Pacienții cu leucemie acută

c) Pacienții cu tratamente imunosupresoare

d) Pacienții cu infarct miocardic recent

e) Pacienții cu tratament cronic cu bisfosfonați

R:BD, pag. 67

76. Parodontita apicală acută abortivă:


a) Este continuarea parodontitei apicale hiperemice
b) Dacă este o complicație a necrozei, simptomatologia este mai puțin evidentă,
urmare a durerii intense din necroză
c) Dacă este o complicație a unei pulpite acute totale, apare sensibilitatea mare la
atingere și senzația de agresiune a dintelui
d) Forma iritativ-mecanică este cea mai dureroasă
e) După o obturație radiculară cu depășire, pot apărea dureri foarte puternice timp
de 7-8-14 zile
R: DE (pag 106 Gafar Endo)

77. Mucoasa nazală prezintă punctul de plecare pentru numeroase reflexe:


a) Nazolaringiene
b) Olfactorenale
c) Nazovasculare
d) Nazocardiace
e) Laringoglotice

R: ACD pag 319 (Cap 52. Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-
maxilar; Boboc)

78. Examenul radiologic în cazul gangrenei complicate cu proces cronic parodontal la


dinţii temporari NU relevă :
a) Modificări ale spaţiului periodontal
b) Modificări ale osului alveolar
c) Liza tăbliei alveolare
d) Lărgirea spaţiului periodontal interradicular
e) Distrucţia osoasă pe ambele părţi a septului interraadicular

R: CE ( pag 119 vol 2 Luca)

79. Contraindicațiile coroanelor mixte sunt:


a) Dinți scurți
b) Tineri sub 20 ani
c) Dinți cu retenție redusă
d) Dinți cu distrucții mari (contraindicație temporară)
e) Dinți în oropoziție
R: ABCD (pag 229 vol I Forna)

80. Următoarele afirmații corespund plăcii subgingivale asociată suprafeței dentare:


a) Compoziția bacteriană dominantă este gram-negativă
b) Structură apropiată de cea a plăcii supragingivale
c) Marginea apicală a plăcii asociată dintelui este la distanță față de epiteliul
joncțional
d) Flora dentară este gram-pozitivă
e) Poate fi prezent și un număr mic de bacili și coci gram-negativi
R: BCDE

81. Pulpitele cronice deschise:


a) Sunt îmbolnăviri ale pulpei dentare, consecutive unui proces inflamator cronic
b) Pot să succeadă hiperemiei preinflamatorii pulpare
c) Pot să succeadă pulpitelor seroase
d) Pot să succeadă pulpitei purulente totale
e) Condiția cronicizării este deschiderea camerei pulpare în cursul evoluției
R: BCE (pag 80 Gafar Endo)

82. Care din următoarele afirmații sunt CORECTE?


a) Sugerea policelui cu fața palmară în jos are efect de pârghie mai redus asupra
arcadei superioare
b) Sugerea degetului cu fața palmară în sus determină prodenția incisivilor superiori
c) Dacă policele are o poziție orizontală duce la apariția denivelării planului ocluzal
inferior în regiunea incisivă (infraalveolodenție)
d) Sugerea policelui este o parafuncție heterotropă
e) Sugerea policelui este un reflex necondiționat

R: ABC pag 439-440 (Cap 52. Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-
maxilar; Boboc)
83. Tulburările trofice cauzate de erupţia molarului de minte inferior sunt
caracterizate de:

a) Prezența pericoronaritei sau openculitei

b) Modificări palpare și resorbții radiculare ale molarului de 12 ani

c) Apariția de ulcerații acoperite cu depozite alb-gălbui pe mucoasa obrazului strict


unilateral

d) Sunt reprezentate de gingivo-stomatita odontiazică

e) Prezența parezelor faciale

R: CD, pag. 144

84. Perioada de eliminare a dinţilor temporari:


a) Se mai numeşte perioada de resorbţie
b) Are o durată de 3-4 ani
c) Modificările apărute scad capacitatea de apărare şi de reacţie faţă de agenţii
agresori
d) Patologia este dominată de fenomene inflamatorii cronice
e) Cuprinde intervalul de la închiderea apexului până la debutul resorbţiei rădăcinii
dintelui

R:ABCD (pag 147-148,vol 1 Luca)


85. În ceea ce privește prepararea cavităților pentru inlay, ESTE ADEVĂRAT:
a) Pereții prea subțiri se scurtează
b) Cavitatea trebuie să aibă un ax retentiv pentru inserție
c) Marginile cavității se bizotează la 300 pentru inlay-urile metalice
d) Pereții verticali sunt divergenți spre ocluzal (2-40)
e) Pereții verticali sunt paraleli
R: AD (pag 174 vol I Forna)

86. În gingivitele și parodontitele marginale, următoarele antiseptice blochează enzimele


microbiene:
a) Acidul citric
b) Acidul cromic
c) Peroxidul de hidrogen
d) Permanganatul de potasiu
e) Acidul tanic
R: CD

87. Formele de deglutiție patologică includ:


a) Deglutiția cu arcadele depărtate, fără presiunea limbii, limba făcând contact cu
bolta palatină mai posterior
b) Deglutiția cu împingerea limbii, arcadele în contact cel puțin în regiunile
posterioare produce ocluzie deschisă
c) Deglutiția cu împingerea limbii, arcadele în contact cel puțin în regiunile
posterioare produce vestibularizare incisivă cu inocluzie sagitală
d) Deglutiția cu împingerea limbii , arcadele depărtate, cu presiune asupra
incisivilor, palatinizându-i
e) Deglutiția cu arcadele depărtate, cu presiunea limbii

R: ABC pag 358 (Cap 52. Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar;
Boboc)

88. Antibioterapia țintită conform antibiogramei, în cazul supurațiilor oro-maxilo-faciale,


este indicată în:

a) Stare generală alterată, cu febră 38°

b) Supurații care interesează spațiile fasciale secundare, profunde

c) Tratamentul inițial antibiotic ineficient

d) Pacienții în vârstă, imunocompromiși

e) Pacienții cu alergie la antibiotice uzuale

R: BCDE, pag. 246

89. Evoluția și complicațiile granulomului epitelial:


a) Stagnează în această formă
b) Evoluează spre parodontită apicală cronică cu leziuni osteitice mai mari
c) Determină nevralgie de trigemen
d) Se reacutizează și determină infecția părților moi
e) Determină sinuzită odontogenă mai ales dacă punctul de plecare a fost un molar
inferior
R: CD (pag 121 Gafar Endo)
90. La nivelul parodonțiului marginal, tetraciclina exercită următoarele acțiuni:
a) Colagenolitică
b) Antimicrobiană
c) Antialergică
d) Antiinflamatorie
e) Reparatorie și regenerativă
R: BDE

91. Următoarele afirmaţii sunt FALSE despre odontoclaste:


a) Există sub forma unei linii permanente la nivelul dintelui
b) Se formează prin unirea mai multor monocite sangvine, originare din sistemul
reticulo-endotelial
c) Sunt celule mari, uninucleate, cu citoplasma bogată în organite celulare
d) Sunt capabile să resoarbă toate ţesuturile dure dentare, inclusiv smalţul
e) Sunt capabile să resoarbă toate ţesuturile dure dentare, exceptând smalţul

R: ACE (pag 139-140,vol 1 Luca)


92. Metodele antropometrice fără repere preextracționale de determinare a dimensiunii
verticale a etajului inferior sunt:
a) Metoda compasului de aur Appenrodt
b) Metoda Boianov
c) Metoda Swenson
d) Metoda Wright
e) Metoda Robinson
R: AB (555 vol II Forna)

93. "Angina Ludwig" are ca punct de plecare:

a) Pericoronarite supurate ale molarilor de minte inferior

b) Traumatisme cranio-faciale

c) Stafilococii cutanate

d) Procese septice dento-parodontale

e) Litiaza glandei submandibulare


R: AD, pag 270
94. Factorii generali incriminați în apariția anodonției:
a) Hipertonia uterină
b) Osteomielita acută a maxilarelor
c) Scarlatina la mamă în timpul sarcinii
d) Carențe vitaminice în timpul sarcinii
e) Tumori ale maxilarelor

R: ACD pag 22-23 (Cap. 53 Anodonția; Ecaterina)


95. Teaca Hertwig:
a) Este rezultatul activității mitocondriale de la nivelul sacului cervical
b) Este o formațiune de natură epitelială cu rol inductor
c) Prefigurează forma rădăcinii şi iniţiază formarea dentinei radiculare
d) În timpul creșterii radiculare dă naștere unui inel de cement
e) Conține multe celule din reticulul stelat

R: BC (pag 34-35 vol1 Luca)


96. Care dintre următoarele bacterii sunt considerate patogene în producerea
parodontitei juvenile:
a) Aggregatibacter actinomycetemcomitans
b) Campilobacter rectus
c) Capnocytophaga sputigena
d) Actinomyces viscosus
e) Micromonas micros
R: AC
97. Biocalexul:
a) Principiul metodei constă în obturarea canalului cu ajutorul hidroxidului de calciu
b) Principiul metodei constă în sterilizarea canalului cu ajutorul hidroxidului de
calciu
c) Principiul metodei constă în obturarea canalului cu ajutorul carbonatului de
calciu
d) Reacția chimică dintre oxidul de calciu și apa din canal are caracter exoterm
e) Biocalex 6:9 are o expansiune volumetrică mult mai mică decât Biocalex 4 de
aceea medicii îl preferă pe cel din urmă
R: BCD (pag 217 Gafar Endo)

98. Următoarele afirmații referitoare la anodonția întinsă sunt FALSE:


a) Interesează frecvent maxilarul superior
b) Localizarea anodonțiilor este haotică, asimetrică, fără preferințe pentru anumiți
dinți
c) Aspectul facial este caracteristic “de bătrân”, profil concav, șanț labiomentonier
accentuat, buza inferioară răsfrântă
d) Interesează frecvent ambele maxilare
e) Cu cât lipsesc mai mulți dinți, cu atât creșterea și dezvoltarea facială cunosc o
atingere mai mică

R: ABE pag 30-31 (Cap. 53 Anodonția; Ecaterina)

99. Se consideră evoluție favorabilă într-un flegmon de planșeu atunci când apar
următoarele semne clinice:

a) Scăderea febrei

b) Dispariția secreției purulente

c) Dispariția fenomenelor toxico-septice

d) Apariția secreției purulente

e) Tumefacția are o duritate lemnoasă

R: CD, pag. 272

100. Planul de ocluzie la edentatul total:


a) În zona frontală se situează la 1,5-2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare
b) În zonele laterale se situează la mijlocul distanței dintre cele 2 creste edentate
c) În zonele laterale orientarea se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt
d) Pentru determinarea acestuia se poate utiliza plăcuța Fox
e) În zona frontală are o orientare paralelă cu linia bipupilară
R: ABDE (pag 550-551 vol II Forna)

101. Caria la copii cu despicături labio-maxilo-palatine:


a) Are un tipar special
b) Igiena precară favorizează apariţia unor carii cu evoluţie rapidă în suprafaţă şi
profunzime
c) Igiena precară favorizează apariţia unor carii cu evoluţie lentă în suprafaţă şi
profunzime
d) Cel mai frecvent sunt afectaţi dinţii din apropierea despicăturii şi molarii
temporari
e) Cel mai frecvent sunt afectaţi doar molarii temporari

R: BD ( pag 72,vol 2 Luca)


102. Principalele microorganisme din șanțul gingival în gingivitele asociate cu diabetul
insulino-dependent sunt:
a) Tanerella forsithensia
b) Treponema denticola
c) Specii de streptococ
d) Specii de Actinomyces
e) Veillonela parvula
R: CDE
103.În anodonția de incisivi centrali inferiori se remarcă următoarele modificări:
a) Fizionomice: care rezultă din edentația în sine cât și din migrările secundare
b) Fonetice: cu pronunția deficitară a fonemelor dentale și sifilante
c) Fonetice: cu proiectarea salivei în timpul vorbirii
d) Ocluzale: care rezultă din edentația în sine cât și migrările secundare
e) Ocluzale: care pot apărea precoce, dar mai frecvent ca răspuns tardiv la trauma
ocluzală

R: BCD pag 27 (Cap. 53 Anodonția; Ecaterina)


104. Diagnosticul diferențial în pulpita acută seroasă totală:
a) pulpita cronică
b) pulpita acută seroasă parțială
c) pulpita purulentă parțială
d) pulpita purulentă totală
e) parodontita apicală acută purulentă

R: BD (pag 76 Endo Gafar)

105. Referitor la funcția de sprijin a croșetelor, este ADEVĂRAT:


a) este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
b) depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
c) orice pinten trebuie întărit cu un conector secundar
d) se datorează brațului retentiv al croșetului
e) elementul principal care asigură sprijinul parodontal este pintenul
R:CE (pag 130 vol II Forna)
106. În osteomielita supurată acută a mandibulei:

a) Tumefacția și semnul Vincent persistă chiar și după fistulizare

b) Simptomatologia nu se ameliorează după fistulizare

c) La explorarea traiectelor fistuloase se decelează os moale, osteitic

d) La examenul local nu se constată modificări ale mucoaselor şi tegumentelor

e) Starea generală este afectată


R: ACE, 182

107. Diagnosticul de anodonție se pune pe baza următoarelor elemente, CU EXCEPŢIA:


a) Absența dinților permanenți la o vârstă la care ar fi trebuit să erupă
b) Accelerarea erupției dinților succesionali
c) Modificări de volum și formă sub aspectul dinților conici, nanici
d) Tulburări în procesul de erupție al dinților temporari
e) Persistența dinților temporari mult peste termenul de permutare dentară

R: BD pag 24 (Cap. 53 Anodonția; Ecaterina)


108. Cariile cronice au drept caracteristici următoarele:
a) Sunt mai frecvente în perioada de vârstă 4-8 ani
b) Se întâlnesc mai rar la dinţii temporari
c) Debutează printr-o poartă largă de intrare
d) Au evoluţie lentă
e) Au viteză mare de propagare

R: BCD (pag 45 vol 2 Luca)


109. Detartrajul cu ultrasunete prezintă următoarele indicații:
a) Hiperestezie dentinară accentuată
b) Petele colorate depuse pe suprafața smalțului
c) Pacienții cu reflexe de vomă exagerate
d) Tartru supragingival
e) Tartru din șanțul gingival sau din pungile parodontale superficiale
R: BDE
110. Pulpita cronică închisă propriu-zisă și granulomul intern au câteva trăsături
comune:
a) Se dezvoltă într-o cameră pulpară închisă
b) Evoluție asimptomatică
c) Procesul inflamator se desfășoară rapid
d) Procesul inflamator se desfășoară timp îndelungat
e) Lipsa țesutului de granulație
R: ABD (pag 88 Gafar Endo)

111. Ortopantomograma ca și examen radiologic în cazul dinților supranumerari:


a) Este opțională
b) Este indispensabilă și obligatorie
c) Superioară celorlalte metode de investigație radiologică
d) Este metoda care stabilește cu precizie sediul vestibular sau oral
e) Pentru regiunea anterioară este de neînlocuit

R: BC pag 61-62 (Cap 54. Dinții supranumerari; Ecaterina)


112. Diagnosticul diferențial al cariei de biberon NU se face cu:
a) pulpită seroasă ireversibilă

b) caria rampantă

c) caria profundă

d) caria grefată pe hipoplazia smalțului

e) amelogeneza imperfectă
R: ACE (pag 63 vol 2 Luca)
113. La coroanele mixte metalo-ceramice se recomandă:
a) Trecerea de la metal la materialul ceramic să se facă prin unghiuri rotunjite
b) Capa metalică să fie rigidă, dar cât mai subțire
c) Scheletul metalic să conțină macroretenții
d) Prepararea feței vestibulare 0,35-0,5 mm pentru componenta metalică și 1,5-2
mm pentru componenta fizionomică (după Bratu)
e) Prepararea feței vestibulare plat pentru a nu periclita vitalitatea pulpei dentare

R: ABD (pag 235-237 vol I Forna)

114. Despre comunicarea oro-sinusală sunt ADEVĂRATE următoarele:

a) În comunicarea oro-sinusală veche proba Valsalva este negativă


b) În comunicarea oro-sinusală imediată, dacă deschiderea este sub 2 mm,
tratamentul chirurgical nu este necesar

c) Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicări se realizează și în funcție de


experiența chirurgului

d) În comunicarea oro-sinusală veche plastia va fi în două planuri, indiferent de


dimensiunile acesteia

e) Localizările cele mai frecvente a comunicărilor sunt la nivel vestibular sau în bolta
palatinală
R: BC, pag. 303

115. În „leziunea inițială” din gingivita cronică simplă, din punct de vedere
histopatologic, apar următoarele modificări:
a) Creștere importantă a numărului de limfocite B
b) Fragmentarea laminei bazale
c) Hiperemie activă și flux de sânge crescut în teritoriul capilar și venular
d) Microulcerații în corion
e) Marginație leucocitară și începutul primelor faze de migrare prin diapedeză, în
special a polimorfonucleatelor în corion
R: CE

116. Inlay-urile se pot decimenta din următoarele cauze:


a) Adâncime prea mare
b) Retenție ocluzală ineficientă
c) Pereți verticali prea divergenți
d) Planșeu orizontal, plan al cavităților de clasa I
e) Cimentare defectuoasă
R: BCE (189 vol I Forna)

117. În apariția incluziei dentare sunt incriminați următorii factori generali:


a) Factori toxici de poluare
b) Raze X
c) Rahitismul
d) Hipertiroidismul
e) Hipotiroidismul
R: ABCE pag 80 (Cap 55. Incluzia dentară; Ecaterina)

118. Manevrele Lebourg folosite în stabilirea diagnosticului de fractură mandibulară au


următoarele caracteristici:

a) Sunt o metodă simplă de apreciere a mobilității osoase

b) Au caracter orientativ

c) Depistează punctele dureroase de la nivelul focarelor de fractură prin presiune


directă exercită la nivelul acestora

d) La presiunea sagitală pe menton apare durere în focar în cazul fracturilor de unghi,


ram sau condil

e) Evidențiază crepitațiile osoase

R: BD, 323

119. Referitor la meziopoziția generalizată ca factor de micșorarea al spațiului în incluzia


dentară, următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE:
a) Suport real doar pentru incluziile de canini superiori
b) Susține doar incluziile bilaterale
c) Susține atât incluziile unilateral cât și cele bilaterale
d) Consecința pierderilor precoce a dinților din zona de sprijin temporară
e) Are drept rezultat neconcordanța între dimensiunea insuficientă a suportului
osos în raport cu cea a dinților

R: ACD pag 76-77 (Cap 55. Incluzia dentară; Ecaterina)


120. Proprietățile cimentului eugenolat de zinc ca și bază intermediară:
a) Rezistență mare la compresiune
b) Slabă izolare termică
c) Slabă izolare electrică
d) Efect sedativ pulpar
e) pH acid (5-6)

R: BD (pag 317 Cariologie)

121. Aspecte morfologice, caninul superior temporal:


a) Are o proeminență la colet, pe fața palatinală
b) Are o proeminență la colet, pe fața vestibulară
c) Fața orală este foarte concavă
d) De la cingulum pornește o creastă longitudinală, spre vârful cuspidului
e) Fața orală nu prezintă cingulum

R: BD (pag 126 vol 1 Luca)


122. Dinții din focarul de fractură se extrag în momentul imobilizării în următoarele
situații:

a) Molarii de minte total incluși

b) Dinții luxații cu mobilitate gradul II/III

c) Dinții semiincluși

d) Dinții din focar integri sau cu fracturi coronare ce pot fi restaurați

e) Dinții care împiedică reducerea fragmentelor osoase în poziția corectă

R: BE, 346

123. În cazul incluziei de canin Stivaros și Mandall au făcut următoarele aprecieri


referitoare la suprapunerea coroanei caninului peste rădăcina incisivului adiacent:
a) Gradul 3: suprapunere peste mai mult de jumătate din lățimea incisivului, dar nu
o acoperă în totalitate
b) Gradul 2: suprapunere peste mai mult de jumătate din lățimea incisivului, dar nu
o acoperă în totalitate
c) Gradul 1: sub nivelul joncțiunii smalț cement
d) Gradul 2: suprapunere peste mai puțin de jumătate din lățimea incisivului
e) Gradul 4: deasupra apexului

R: AD pag 82 (Cap 55. Incluzia dentară; Ecaterina)


124. Complicațiile locale ale afecțiunilor parodonțiului marginal sunt:
a) Sinuzita maxilară
b) Lacunele cuneiforme
c) Hiperestezia dentinară
d) Necrozele pulpare
e) Osteita oaselor maxilare
R: BCD
125. Tuberculul molar Zuckerkandl:
a) se găsește la nivelul feței palatinale a molarului 1 superior temporar
b) se găsește în jumătatea mezială a feței vestibulare la nivelul molarului 1
temporar superior
c) este prezent la nivelul molarului 2 temporar inferior
d) nu este prezent la nivelul molarul 2 temporar inferior
e) la nivelul molarului 1 temporar inferior se localizează pe fața vestibulară

R: BDE (pag 128-134 vol 1 Luca)

126.Barele palatine sagitale (conectori principali metalici):


a) Orientate paramedian sunt cele mai biologice
b) Urmează curbura arcadei la 5 mm distanță de parodonțiul marginal
c) Combinația dintre două bare sagitale și două bare transversale formează
conectorul inelar
d) Regula simetriei impune plasarea unei bare identice pe partea opusă
e) Urmează curbura arcadei la 12 mm distanță de parodonțiul marginal

R: CD (pag 117 vol II Forna)

127. Ecosistemul microbian al plăcii bacteriene:


a) Conține bacterii gram pozitive care elaborează endotoxine și sunt sensibile la
penicilină
b) Conține bacterii gram negative care elaborează endotoxine și sunt sensibile la
streptomicină
c) Conține bacterii gram pozitive care elaborează exotoxine și sunt sensibile la
streptomicină
d) Conține bacterii gram negative care elaborează endotoxine și sunt sensibile la
penicilină
e) Conține bacterii gram pozitive care elaborează exotoxine și sunt sensibile la
penicilină
R: BE (pag 53 Cariologie)

128. Semnul lui Quintero, semn patognomonic al incluziei de canin, se traduce prin:
a) Rotație disto-palatinală a incisivului central superior
b) Poziție palatinală a coroanei incisivului lateral superior
c) Poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
d) Rotație mezio-vestibulară a incisivului lateral superior
e) Rotație mezio-vestibulară a incisivului central superior
R: CD pag 84 (Cap 55. Incluzia dentară; Ecaterina)
129. Fractura Le Fort II:

a) Se mai numește disjuncție cranio-maxilară joasă

b) Se mai numește fractură tip Guerin

c) Se produce numai prin mecanism direct

d) Trece prin 1/3 inferioară a apofizelor pterigoide

e) Se mai numește fractură piramidală a maxilarului


R: ACE, 364

130. Despre fragmentarea lamei dentare sunt ADEVĂRATE următoarele:


a) Lama dentară se fragmentează treptat
b) Mai întâi, prin invazie mezenchimală porţiunea sa centrală este divizată într-o
lamă medială şi lama dentară propriu-zisă
c) În final, germenul dintelui temporar pierde legătura cu epiteliul mucoasei orale
d) Germenul dintelui temporar îşi continuă dezvoltarea în grosimea osului maxilar,
având o poziţie profundă
e) Resturile epiteliale persistente (perlele lui Serres ), în anumite condiţii, pot avea
semnificaţie patologică

R: ACE (pag 16,vol 1 Luca)


131. În etiopatogeneza parodontitelor marginale cronice, hipofuncția glandei tiroide se
manifestă prin:
a) Edem gingival
b) „Semnul pălăriei, al mănușilor, al pantofilor”
c) Incongruență dento-alveolară cu înghesuire
d) Efecte osteoclazice asupra osului alveolar
e) Ușoară creștere a mobilității dentare.
R: AE

132. Toaleta finală a cavității:


a) Include finisarea pereților de smalț și a marginilor
b) Include uscarea cavității
c) Include efectuarea inspecției finale a preparării
d) În cadrul ei se indică uscarea cavității cu aer timp de 15 secunde
e) Uscarea se efectuează cu aer cald de la sonda unitului

R: BCE (182 Cariologie)

133. Incluzia dentară cunoaşte o terminologie diferită în funcție de autori:


a) Dentes invaginatus
b) Dinți retenționați
c) Retenție primară
d) Retenție totală
e) Erupție întârziată

R: BCDE pag 74 (Cap 55. Incluzia dentară; Ecaterina)

134. În ceea ce privește poziția de intercuspidare maximă sunt ADEVĂRATE


următoarele:
a) Este considerată o poziție diagnostică
b) Anulează și compensează forțele orizontale
c) În 12% dintre cazuri coincide cu poziția de relație centrică
d) Este caracterizată prin prezența unui număr minim de contacte dento- dentare
punctiforme
e) Orientează forțele ocluzale în axul lung al dinților
R: BCE (pag 52 vol I Forna)

135. Fracturile de maxilar se caracterizează prin următoarele semne clinice:

a) Pareza pleoapei superioare - denotă leziuni ale nervului facial

b) Epifora - cu obstrucția canalului nazo-lacrimal

c) Dificultăți în masticație, fonație și deglutiție mai pronunțate decât în cazul fracturilor


de mandibulă

d) Diplopie

e) Rinolicvoree, otolicvoree

R: BDE, pag. 369


136. Consecințele reincluziei sunt:
a) Incluzia succesionalului permanent
b) Extruzia succesionalului permanent
c) Denivelarea planului de ocluzie
d) Carii de colet și radiculare ale dinților vecini
e) Hiposensibilitate

R: ACD pag 117 (Cap. 56. Reinlcuzia dentară)


137. Din compoziția plăcii bacteriene fac parte:
a) Coci gram pozitivi: Steptococi și Stafilococi
b) Coci gram negativi: Veilonella și Neisseria
c) Bastonașe gram pozitive: Bacteroides, Fusobacterium
d) Bastonașe gram negative: Actinomyces și Lactobacillus
e) Spirochete: treponeme

R: ABE (pag53 Cariologie)

138. Compoziția smalțului în timpul mineralizării parțiale va consta în:


a) 90% apă
b) 65 % apă
c) Material organic – proteine 20 %
d) Material anorganic – hidroxiapatită – 15 %
e) Material anorganic – hidroxiapatită – 50%

R: BCD (pag 23, vol 1 Luca)


139. Gingivo-stomatita ulcero-necrotică este:
a) O entitate clinică
b) Favorizată de pericoronarite
c) O complicație a abcesului parodontal marginal
d) O complicație a necrozelor pulpare
e) O complicație a pulpitelor acute
R: AB

140. Reperele relației centrice sunt (la pacientul dentat):


a) Dimensiunea verticală centrică egală cu cea a etajului mijlociu
b) Prezența spațiului Donders
c) Condilii centrați în cavitățile glenoide
d) Buzele închid fanta labială fără și se răsfrâng
e) Lipsa spațiului Donders
R: ACE (pag 45 I Forna) SE DAU 5 PUNCTE, s-a greșit la redactare

141. Cimentul ionomer de sticlă ca și bază intermediară are următoarele caracteristici:


a) Rezistență scăzută la compresiune
b) Aderență chimică la toate tipurile de dentină
c) pH alcalin (8-9)
d) slab termoizolant
e) inhibă creșterea unor streptococi, lactobacili, actinomicete

R: BE (pag. 319 Cariologie)

142. Semnele clinice ale fracturilor posterioare cu deplasare a osului malar sunt:

a) Exoftalmie datorită edemului retrobulbar

b) Uneori epistaxis unilateral

c) Deschiderea cavități bucale în limite normale

d) Discretă echimoză sau escoriație în dreptul arcadei temporo-zigomatice

e) Înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice

R: DE, pag 382

143. După Dumitriu, mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:


a) Stimularea directă a unor terminații nervoase dentinare
b) Stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
c) Stimularea nervoasă prin eliberarea unor polipetide în cursul agresiunilor pulpei
dentare
d) Stimularea formațiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasării lichidului
dentinal prin mecanisme hidrodinamice
e) Stimularea nervoasă prin mobilitatea patologică a dintelui
R: ABCD
144. Înlocuitoarele de arsenic în terapia dinţilor temporari:
a) Sunt preparate pe bază de glutaraldehidă
b) Nu difuzează prin dentină
c) Nu se poate asocia cu un anestezic de contact
d) Se inactivează în timp destul de greu
e) După îndepărtare pot lăsa sensibilitate şi sângerare
R: BE (154-155, vol 2 Luca)
145. Morfopatologia pulpitei acute purulente parțiale:
a) pH-ul poate coborî sub 5
b) Delimitarea puroiului se face printr-o membrană piogenă propriu-zisă cu o
structură clară
c) În jurul membranei piogene, se constată hiperemie
d) La periferia pulpei există leziuni inflamatorii seroase
e) pH-ul modificat favorizează edemul care la rândul lui determină lezarea
odontoblaștilor și a fibrelor nervoase
R: AE (pag 78 Gafar Endo)

146. Următoarele afirmații referitoare la etiologia reincluziei dentare sunt ADEVĂRATE:


a) Etiologia este plurifactorială
b) Teoria tulburărilor proceselor evolutive ar putea explica mai ușor reincluziile
dinților temporari fără succesionali
c) Teoria mecanică se referă la fenomenele contractile determinate de anchiloza
dintre osul alveolar și cementul radicular
d) Reincluzia dinților permanenți poate fi explicată de tulburări de dezvoltare la
nivelul lamei dentare secundare
e) Teoria anchilozei osteodentare ar putea explica fenomenul de reincluzie prin
ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact
prin erupția molarului de 6 ani

R: AB pag 110-113 (Cap. 56. Reinlcuzia dentară)


147. Croșetul Ney nr 1:
a) Este aplicat pe dinții cu linia ghid ce pornește aproape de jumătatea feței
proximale adiacente edentației și urcă spre ocluzal la nivelul feței proximale
opuse
b) Este indicat pe dinții în versie sau rotație și pe molarii conici
c) Prezintă bun sprijin, retenție și reciprocitate satisfăcătoare
d) Prezintă excelentă încercuire
e) Este derivat din croșetul ,,T” al lui Roach

R: ACD (pag. 140 II Forna)

148. Diagnosticul de parodontită agresivă se face pe următoarele criterii principale:


a) Disjuncția gingivo-dentară și distrucția osoasă se realizează lent
b) Apare mai frecvent la persoane tinere cu stare bună de sănătate
c) Cantitate redusă de placă bacteriană
d) Prezența speciilor bacteriene Aggregatibacter actinomycetemcomitans și
Porphyromonas gingivalis
e) Este mai rară în comparație cu parodontita cronică
R: BE

149. Chistul branhial:

a) Se mai numește și chistul limfoepitelial cervical

b) Nu este fixat de planurile profunde, se poate mobiliza liber

c) Prezintă raport intim cu carotida externă și internă

d) Prezintă un grad crescut de recidivă după extirpare

e) Apare mai frecvent la sexul feminin

R: ACE, 406

150. După E. Ionescu semnul premolar al lui Galippe presupune:


a) Supurația
b) Rotația premolarului cu 180°
c) Rotația premolarului cu 90°
d) Inflamația
e) Rotația premolarului cu 60°

R: AC pag 117 (Cap. 56. Reinlcuzia dentară)


151. Debutul odontogenezei, stomodeumul este căptușit de epiteliu primitiv din 2
straturi, care sunt acelea?
a) Strat bazal, cu celule turtite
b) Strat superficial cu celule cubice
c) Strat bazal cu celule înalte
d) Strat superficial cu celule turtite
e) Strat superficial cu celule rotunde

R: CD (pag 9 vol 1 Luca)


152. Referitor la bara linguală (proteza parțială scheletată) este ADEVĂRAT:
a) când versantul lingual este vertical, bara se plasează la 0,5 mm de acesta
b) distanța de la parodonțiul marginal la bară este de cel puțin 3 mm
c) are lățimea de 4-5 mm și grosimea de 2 mm
d) versantul lingual al crestei alveolare trebuie să depășească 10-12 mm
e) interferează cu planșeul bucal
R: ABC (118 vol II Forna)

153. Indicațiile folosirii clorhexidinei în tratamentul medicamentos împortiva plăcii


bacteriene sunt:
a) Prevenirea depunerii plăcii microbiene
b) Gingivite acute
c) Abcese parodontale marginale
d) Gingivite cronice și parodontite marginale cronice
e) Lacune cuneiforme
R: ABCD

154. Avantajele pulpotomiei parţiale faţă de cea totală la dinţii temporari sunt:
a) Nu necesită tratament endodontic ulterior
b) Necesită tratament endodontic ulterior
c) Posibilitatea efectuării testelor de vitalitate
d) Menţinerea culorii şi transparenţei dintelui
e) Păstrarea unei porţiuni din pulpa coronară a cărei bogăţie celulară oferă
posibilităţi mai bune de reparaţie

R: ACDE (146-147vol 2 Luca)


155. Reincluzia totală trebuie diferențiată de:
a) Oprirea în erupție a dintelui
b) Anodonția
c) Extracții
d) Ectopia
e) Intruzii posttraumatice totale

R: BCE pag 116-117 (Cap. 56. Reinlcuzia dentară)

156. Despre ranulă sunt ADEVĂRATE următoarele:

a) Rezultă prin transformarea chistică a unei glande salvare mici

b) Se dezvoltă din incluzia epitelială restantă a unui pliu endodermic

c) Aderă de planurile profunde


d) Se poate perfora spontan, eliberând un lichid vâscos similar cu saliva

e) Este nedureroasă la palpare

R: CDE, pag 413

157. Tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale – forma gravă:


a) Tratament mecanic pe canale
b) Aplicarea în canale a unor meșe îmbibate în dimercaptopropanol
c) Extracția dintelui și chiuretarea alveolei
d) Exereza pulpei coronare și radiculare
e) Aplicarea de conuri cu antibiotice în alveola postextracțională

R: CE (pag 256 Gafar Endo)


158. În poziția fiziologică de postură:
a) Grupele musculare antagoniste se află într-un relativ echilibru tonic
b) Lipsește spațiul Donders
c) Condilii sunt poziționați în point centric sau long centric în cavitățile glenoide
d) Apare o ușoară inocluzie (freeway space) de 4-6 mm
e) Buzele închid fanta labială fără a se contracta
R: ACE (44 vol I Forna)

159.O cauză foarte frecventă a producerii ectopiei dentare este reducerea sau închiderea
completă a spațiului pe arcadă. Această situație este expresia discordanței dintre dinți
și suportul osos și se poate datora:
a) Existenței de formațiuni dentare supranumerare
b) Macrodonției relative
c) Endoalveoliei maxilare
d) Retrodenției
e) Persistenței dintelui temporar

R: BCD pag 122-123 (Cap. 57 Ectopia dentară)


160. Tratamentul chirurgical al granulomului piogen gingival presupune:

a) Extirparea cu margini de siguranță de 2 mm, fără îndepărtarea periostului suficient

b) Extracția dintelui/dinților adiacenți nu este obligatorie


c) Vindecarea plăgii se face pre primam, prin sutura marginilor

d) Îndepărtarea factorului iritativ local este obligatorie

e) Plaga postoperatorie se protejează cu mese iodoformată sau ciment parodontal

R: BDE, 420

161. Avantajele glutaraldehidei faţă de formocrezol în terapia inflamaţiilor pulpare ale


dinţilor temporari sunt:
a) Determină mai multă calcificare pulpară
b) Iniţial este mai activă din punct de vedere chimic
c) Este la fel de volatilă
d) Nu stimulează apariţia ţesutului de granulaţie periapical
e) Formează rapid legături, difuzarea fiind mai extinsă

R: BD (pag 144 vol 2 Luca)


162.În parodontita marginală cronică profundă lent progresivă, la examenul obiectiv se
evidențiază:
a) Mobilitate patologică de gradul 2 sau 3
b) Pungi parodontale adevărate
c) Absența retracției gingivale
d) Erupția activă accelerată
e) Halistereza
R: ABD

163. Factorii generali care pot influența dimensiunea verticală de repaus sunt:
a) Afecțiuni ale ATM
b) Hipocalcemie
c) Spasme musculare
d) Poziția capului și a gâtului
e) Intoxicații medicamentoase
R: BCE (pag. 45 vol I Forna)

164. Diagnosticul diferențial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:


a) Abcesul parodontal marginal
b) Foliculita dinților incluși
c) Pulpitele acute
d) Nevralgiile de trigemen
e) Osteomielitele maxilare

R: ABE (pag 113 Gafar Endo)

165. Factorii etiologici ai transpoziției dentare sunt:


a) Cronologia dentară
b) Extracții precoce a dinților temporari în zona de sprijin
c) Pierderea precoce a caninului temporar
d) Poziția intraosoasă a germenilor dentari
e) Anodonția de incisivi laterali superiori

R: ACD pag 150 (Cap. 59 Transpoziția dentară)

166. Despre stadiile parcurse de ameloblaste sunt adevărate următoarele, CU EXCEPŢIA:


a) În stadiul morfogenetic, preameloblastele nu îşi mai păstrează capacitatea
mitotică
b) În stadiul de formare, ameloblastul conţine o bogăţie de organite şi incluziuni
citoplasmatice
c) Epiteliul adamantin extern este cel care are rol de protecţie al smalţului format
faţă de ţesutul conjunctiv înconjurător
d) În stadiul de histodiferenţiere, celulele se divid şi se pregătesc pentru secreţia
matricei organice a smalţului
e) Ameloblastele, aflate în stadiul de maturare, participă la îndepărtarea selectivă a
materialului anorganic şi apei din smalţ şi la introducerea materialului organic

R: ACDE (pag 26-28,vol1 Luca)


167.Despre granulomul periferic cu celule gigante SUNT ADEVĂRATE următoarele:

a) Este extensia clinică la nivelul părților moi a granulomului central cu celule gigantice

b) Este asociat cu hiperparatiroidismul

c) Derivă din periost sau structurile ligamentului parodontal

d) Este relativ prevalent la sexul masculin

e) Examenul radiologic nu evidențiază modificări osoase

R: AC,pag. 421
168. Semnele obiective ale abcesului parodontal și distal sunt:
a) Tumefacție circumscrisă, cu un diametru de la 1-2mm până la 1,5cm
b) Mucoasa acoperitoare întinsă, lucioasă, roșie
c) Jenă dureroasă la masticație, uneori spontană, localizată
d) Dureri intense, violente, iradiante
e) Dureri simulând otita, artrita temporo-mandibulară
R: AB

169. În ceea ce privește prepararea dinților pentru coroane de înveliș, este ADEVĂRAT
că:
a) marginea incizală se prepară oblic 450, spre oral la incisivii superiori și spre vestibular
la cei inferiori
b) marginea incizală se prepară oblic 450, spre vestibular la incisivii superiori și spre oral
la cei inferiori
c) dinții triunghiulari necesită preparări mai accentuate ale fețelor proximale, deoarece
au indicele mezio-distal mai mare
d) convergența fețelor proximale va fi cu atât mai mare, cu cât dinții sunt mai scurți
e) fața vestibulară se prepară ușor convex mezio-distal și gingivo-incizal
R: ACE (193-185 vol I Forna)

170. Diagnosticul diferențial al keratochistului odontogen dentiger se face cu:

a) Chistul rezidual

b) Chistul parodontal lateral

c) Chistul folicular

d) Ameloblastomul și fibromul ameloblastic

e) Cavitatea osoasă idiopatică

R: CD, pag. 453

171. Fosfoforinele în mineralizarea dentinei circumpulpare:


a) Îndeplinesc un rol funcțional fundamental
b) Îndeplinesc un rol structural secundar
c) Sunt secretate de ameloblaști la nivelul tecii cervicale
d) Sunt secretate de odontoblaști la nivelul frontului de mineralizare
e) Sunt capabile să se combine cu ionii de calciu

R: ADE (pag 32,vol 1 Luca)


172. Diagnosticul pozitiv de pulpită cronică ulceroasă se pune pe baza:
a) Sângerare la înțeparea pulpei
b) Răspuns pozitiv la testul electric la intensități mici
c) Răspuns pozitiv la percuția în ax
d) Durere vie la înțeparea pulpei în profunzime
e) Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare
R: ADE (pag 85 Endo Gafar)

173. Următoarele afirmații referitoare la transpoziția dentară sunt ADEVĂRATE:


a) Transpoziția incompletă prezintă o ordine coronară respectată
b) Transpoziția incompletă incisiv central- incisiv lateral, transformată în completă
ridică mari probleme estetice și funcționale
c) În transpoziția completă canin-incisiv lateral, obiectivele terapeutice vor viza
doar caninul
d) În transpoziția incompletă, când linia arcadei trece printre dinții implicați, survin
blocaje ocluzo-articulare
e) Transpoziția completă canin-incisiv lateral necesită realinierea normală dentară
pentru respectarea principiului estetic și funcțional

R: AD pag 152,153,154 (Cap. 59 Transpoziția dentară)


174. Aparatul ligamentar primar:
a) Este alcătuit din fibrele Sharpey
b) Este remodelat continuu
c) Are rol în erupţia dentară
d) Fibrele sale au inserţie cemento-alveolară
e) Fibrele sale au inserţie amelo-alveolară

R: ABCD (pag 37, vol 1 Luca)


175. Anatomopatologic chistul folicular se diferențiază prin:

a) Membrana chistică este subțire, spre deosebire de keratochistul odontogen


dentiger

b) În membrana chistică se pot identifica celule glandulare mucoase și sebacee

c) Suprainfectările repetate duc la prezența unui infiltrat cronic al peretelui chistic


d) Membrana epitelială chistică este formată din 3-4 straturi de celule keratinizate

e) Diferența dintre peretele chistic și un sac folicular mărit este ușor de stabilit

R: BC, pag 458

176. Simptomatologia parodontitei juvenile este caracterizată prin:


a) Inflamație evidentă clinic
b) Abraziune dentară patologică generalizată
c) Pungi parodontale adevărate
d) Hiperestezie dentinară
e) Migrarea incisivilor maxilari vestibular și distal
R: CDE

177. Intermediarii suspendați:


a) Au rolul de a restaura stopurile ocluzale
b) Sunt utilizați în zonele cu importanță fizionomică
c) Au suprafețe concave în sens vestibulo-lingual și mezio-distal
d) Se realizează atunci când în sens M-D există un spațiu de cel puțin 10 mm
e) Permit o utilizare mai eficientă a mătăsii dentare

R: ADE (pag 461-462 vol I Forna)


178. După E. Ionescu diastemele fiziologice apar:
a) Începând cu vârsta de 5-6 ani
b) În condițiile unei dezvoltări armonioase în dentiția temporară
c) Odată cu erupția incisivilor centrali superiori
d) În condițiile unei dezvoltări armonioase în dentiția permanentă
e) Începând cu vârsta de 4-5 ani

R: BE pag 137 (Cap. 58 Diastema)


179. Despre stadiul de mugure sunt ADEVĂRATE următoarele:
a) Reprezintă prima “incursiune” epitelială în ectomezenchim
b) Fiecare bandă epitelială primară se împarte în 2 lame, lama vestibulară şi lama
dentară
c) Întreaga dentiţie temporară este “iniţiată” între a 8-a şi a 10-a săptămână a
dezvoltării embrionare
d) Mugurii dinţilor permanenţi de înlocuire se formează din lama dentară,
vestibular de predecesorii temporari
e) Activitatea lamei dentare se întinde din săptămâna a 8-a intrauterină până în
jurul vârstei de 3 ani

R: AB (pag 10-12 vol 1 Luca)


180. Poziția gingiei (după Dumitriu) față de dinte depinde de:
a) Vârstă
b) Sex
c) Parafuncții
d) Alimentație
e) Traumatismele indirecte, ocluzale
R: ACE

181. Cele mai frecvente forme anatomopatologice ale ameloblastomului sunt:


a) ameloblastomul acantomatos
B) ameloblastomul folicular
c) ameloblastomul cu celule granulare
d) ameloblastomul plexiform
e) ameloblastomul bazocelular
R: BD, pag. 475

182. Următoarele afirmații sunt INCORECTE:


a) Sistemul Obtura necesită încălzirea gutapercii la 70 grade C
b) Sistemul Ultrafil necesită încălzirea gutapercii la 70 grade C
c) Sistemul Ultrafil folosește canule de calibru 20/23 sau chiar 25
d) Sistemul Obtura folosește canule care pătrund la 3-5 mm de apex
e) Sistemul Obtura necesită crearea unui stop apical în dentină prin lărgirea la acest
nivel cel puțin cu acul nr 40

R: ACE ( pag 237 Gafar Endo)


183. Spațierile datorate unor obiceiuri vicioase de interpoziții heterotrope între dinți,
provoacă pe lângă apariția diastemei și alte modificări:
a) Proalveolodonție
b) Malpoziții dentare
c) Afectări ale țesuturi de susținere
d) Fenomene de retracție parodontală
e) Sângerare

R: BC pag 140 (Cap. 58 Diastema)


184. La nivelul parodonțiului marginal deficiența vitaminei C are ca efect:
a) Creșterea sintezei de colagen
b) Creșterea patogenității bacteriene
c) Scăderea chemotactismului leucocitar
d) Scăderea permeabilității mucoasei bucale
e) Scăderea integrității pereților vasculari
R: BCE

185. Debutul tumorilor maligne de buză poate îmbrăca următoarele forme clinice:
a) ulcerativă
b) exofitică
c) superficială
d) nodulară
e) ulcero-distructivă
R: ACD, pag. 585

186. Tehnica step-back:


a) Se mai numește telescopare progresivă și a fost introdusă de Goerig
b) Este recomandată în canalele cu o curbură accentuată
c) Pentru evitarea formării pragurilor, se execută recapitularea
d) Se începe cu prepararea treimii coronare a canalului
e) În canalele cu o curbură mai accentuată se folosesc ace cu vârful netăietor și
flexibile
R:CE (pag 168 Gafar Endo)

187. Despre camera pulpară a dinților temporari sunt adevărate următoarele, CU


EXCEPŢIA:
a) Mai puțin voluminoasă decât a omologilor permanenți
b) Mai voluminoasă decât a omologilor permanenți
c) Coarnele mezio-linguale ale molarilor sunt cel mai aproape de suprafață
d) Coarnele mezio-vestibulare ale molarilor sunt cel mai aproape de suprafață
e) Urmăresc îndeaproape morfologia exterioară a dintelui

R: AC (pag 121 vol 1 Luca)


188. Croșetul Ney numărul 3:
a) Este indicat pe dinții tronconici, cu baza mare spre ocluzal
b) Prezintă încercuire excelentă
c) Retenția nu este satisfăcătoare
d) Prezintă sprijin bun
e) Prezintă încercuire slabă
R: ADE (pag 141 vol II Forna)

189. Faza secundară în tratamentul parodontitelor marginale cronice implică:


a) Tratament ortodontic
b) Tratamente odontale
c) Restaurări protetice
d) Tratamentul complicațiilor acute
e) Igienizarea efectuată de medic
R: ABC

190. Afirmaţiile FALSE despre procesul de resorbţie radiculară sunt:


a) Este realizat de odontoclaste şi osteoblaste
b) Este asemenea procesului de resorbţie osoasă
c) Este realizat de odontoclaste
d) Are o desfăşurare continuă pe tot parcursul ei
e) Debutul are loc la 3-4 ani după formarea dintelui permanent

R:ADE ( pag 138 139 vol 1 Luca)


191. Sunt CORECTE următoarele afirmații:
a) Gangrena uscată rezultă în urma unui proces necrotic de origine traumatică
b) Gangrena uscată rezultă în urma unui proces necrotic de origine fizico-chimică
c) Gangrena umedă rezultă în urma unui proces inflamator pulpar seros
d) Gangrena umedă rezultă în urma unui proces inflamator pulpar purulent
e) Gangrena uscată rezultă în urma unui proces inflamator pulpar seros
R: ACD (pag 100 Gafar Endo)

192. Principalele semne clinice în gingivita hiperplazică din leucemii sunt:


a) Hiperplazia gingivală
b) Leziuni hiperkeratozice de tip reticular
c) Atrofia epiteliului gingival și a papilelor filiforme ale limbii
d) Gingivoragiile precoce
e) Vezicule și bule
R: AD

193. Semnele clinice din anchiloza intracapsulară unilaterală sunt:


a) Mentonul este returnat
b) Linia interincisivă este deviată de partea sănătoasă
c) Mișcarea de lateralitate de partea sănătoasă este amplificată
d) La copii, hemimandibula de pe partea afectată este hipoplazică
e) Obrazul pare relaxat de partea afectată și în tensiune de partea opusă
R: ADE, pag. 701 SE DAU 5 PUNCTE , s-a greșit la redactare

194. Diagnosticul diferențial al diastemei adevărate se face cu:


a) Spațieri din dizarmonia dentoalveolară cu spațiere prin macrodonție relativă
b) Spațieri datorate unor obiceiuri vicioase de interpoziţii heterotrope
c) Diastema tranzitorie de erupție
d) Diastema din anodonția bilaterală de incisiv central inferior
e) Diastema din anodonția unilaterală de incisiv lateral superior

R: BC pag 135-140 (Cap. 58 Diastema)


195. Hidroxidul de calciu folosit în endodonție:
a) Este un puternic bactericid
b) Acțiunea sa antiseptică se bazează pe pH-ul acid și solubilitatea crescută în apă
c) Guvernează procesul de vindecare al leziunilor osoase în pulpitele cronice
d) În preparatele magistrale, sulfatul de bariu se utilizează ca și substanță
radioopacă
e) Este ineficient pe unele forme sporulate de Bacillus după cum demonstrează
testele in vitro
R: ADE (pag 198 Gafar Endo)

196. Principii de tratament în cazul cariei de biberon sunt:


a) Părinţii trebuie să evite utilizarea biberonului cu lichide îndulcite pentru a adormi
copilul
b) Măsurile de igienă şi controalele stomatologice trebuie începute odată cu
definitivarea erupţiei dinţilor temporari
c) Tratamentul curativ constă în corectarea obiceiurilor de îngrijire a copilului, cu
suprimarea obiceiului incorect de hrănire şi instituirea unei igiene orale corecte
d) Tratamentul variază de la simple aplicaţii locale de preparate de calciu, până la
extracţii cu aplicarea eventuală de menţinător de spaţiu
e) Vârsta mică şi eventualele complicaţii locale impun de cele mai multe ori
efectuarea tratamentului sub anestezie generală

R: ACE (64-66 vol 2 Luca)

197. Chiuretele GRACEY „mini cinci” prezintă următoarele caracteristici:


a) Partea activă identică cu partea activă a chiuretelor GRACEY „peste cinci”
b) Partea pasivă mai lungă cu 3mm decât la chiuretele standard
c) Partea activă mai scurtă cu o lungime cât ½ din parte activă a chiuretelor
standard
d) Partea pasivă mai lungă cu 5mm decât la chiuretele standard
e) Partea pasivă mai scurtă și mai rigidă decât la chiuretele GRACEY „peste cinci”
R: BC

198. Patogenitatea microorganismelor din gangrena pulpară este explicată prin


eliberarea unor enzime cum ar fi:
a) Leucocidina de către bacteroides, peptococ, peptostreptococ
b) Hemolizina de către streptococ și stafilococ
c) Fosfataze de către fuzobacterii
d) Necrotoxina de către stafilococ
e) Gelatinaza de către bacteroides, peptococ, peptostreptococ

R: BCDE (pag 100 Gafar Endo)

199. Următoarele afirmaţii SUNT ADEVĂRATE:


a) Perioada de formare sau de maturitate durează de la erupţia pe arcadă până la
închiderea apexului rădăcinii dintelui temporar
b) În perioada de eliminare, modificările apărute scad capacitatea de apărare a
dintelui
c) Perioada de maturitate cuprinde un interval de aproximativ 3 ani 6luni
d) În perioada de stabilitate există posibilitatea depunerii de dentină de reacţie şi
vindecării leziunilor periodontale
e) O modalitate de răspuns faţă de agresiuni şi traumatisme în perioada de
formare este mortificarea pulpară, adesea asimptomatică

R: BCDE (pag 146-148 vol1 Luca)


200. Testul BANA evidențiază prezența următorilor patogeni parodontali:
a) Fusobacterium nucleatum
b) Porphyromonas gingivalis
c) Prevotella intermedia
d) Treponema denticola
e) Tannerella forsithensia
R: BDE