Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

CONICE

Conicele sunt curbele plane rezultate în urma intersecției dintre un con circular drept și un plan:
cercul, elipsa, hiperbola, parabola (Fig.1).

Fig.1 Conice

Raportat la sistemul cartezian de axe de coordonate Oxy, ecuația generală a unei conice este
𝑎11 𝑥 2 + 𝑎22 𝑦 2 + 2𝑎12 𝑥𝑦 + 𝑏1 𝑥 + 𝑏2 𝑦 + 𝑐 = 0.

1. Elipsa

Din punct de vedere vizual, după cum

observăm în Figura 1, elipsa are formă ovală.
Subliniem că nu este formată din arce de cerc.
Este o curbă ce prezintă proprietăți
interesante, unele expuse în continuare.

Elipsa este curba plană ce reprezintă locul

geometric al punctelor cu proprietatea că
suma distanțelor față de două puncte fixe,
numite focare, este constantă (Fig.2).

F1 F2

Fig.2 Construcția continuă a unei elipse: creionul se

mișcă astfel încât sfoara de lungime dată rămâne
întinsă, sprijinită de două puncte fixe.

-1-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

Notând focarele cu F1 și F2, avem F1F2 = 2c. Pentru M aparținând elipsei,

MF1+MF2 = constant = 2a.
Remarcăm că a și c determină unic elipsa, iar a > c .
Fie O mijlocul lui (F1F2) și punctele A1, A2 pe dreapta F1F2 cu O mijloc pentru (A1A2) și
A1A2 = 2a (Fig.3). Atunci punctele A1 şi A2 aparţin elipsei. Într-adevăr,
A1F1+A1F2=A1F1+A1F1+F1F2=A1F1+A2F2+F1F2 =
= 2a,
Fig.3 Axa mare a elipsei
adică A1 aparține elipsei.
Pe baza definiţiei, putem construi cu rigla şi compasul orice punct al elipsei. Deoarece trebuie
ca MF1+MF2 = 2a = A1A2, alegem P  (A1A2) și construim C(F1;A1P) și C(F2;A2P), la
intersecția lor găsindu-se punctul M al elipsei (de fapt două puncte) (Fig.4).

Fig.4 Construcţia prin puncte a elipsei Fig.5 Elipsa şi elementele sale

Punctul M aparţine elipsei deoarece, din construcţie, suma distanţelor de la M la cele două
focare este chiar 2a.
Cu teorema lui Pitagora rezultă imediat că distanţa dintre punctele elipsei situate pe mediatoarea
lui (F1F2) este B1B2 = 2b, unde 𝑏 = √𝑎2 − 𝑐 2 (Fig.5).
Folosind formula distanţei din geometria analitică plană şi definiţia elipsei se obţine ecuația
carteziană a elipsei. Vom construi sistemul cartezian de axe de coordonate Oxy astfel: O este
mijlocul segmentului (F1F2), iar F1F2 este axa Ox. Atunci ecuația elipsei de centru O, semiaxă
mare a = OA2 şi semiaxă mică b = OB1 (Fig.5) este:
𝑥2 𝑦2
+ = 1, 𝑏 2 = 𝑎2 − 𝑐 2 .
𝑎2 𝑏 2
Dăm în continuare o altă construcţie cu rigla şi compasul
a unui punct al elipsei de semiaxe a şi b. Construim
cercurile C(O;a), C(O;b) și o semidreaptă variabilă din
O, ce va intersecta cele două cercuri în P și Q (Fig.6).
Proiectăm P,Q pe OA2 în S, respectiv R și P pe QR în M.
Atunci punctul M aparține elipsei.
Într-adevăr, notând cu 𝜑 unghiul dintre d și OA2,
obţinem
𝑥𝑀 = OR = 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝜑 , 𝑦𝑀 = MR = PS = 𝑏 𝑠𝑖𝑛 𝜑 Fig.6 Construcţia prin puncte a elipsei
2 2
𝑥𝑀 𝑦𝑀
⇒ 2 + 2 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝜑 + 𝑠𝑖𝑛2 𝜑 = 1,
𝑎 𝑏
𝑥2 𝑦2 𝑥 = 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝜑
adică M aparţine elipsei de ecuaţie + 𝑏2 = 1. Relaţiile { , 𝜑 ∈ [0,2𝜋), reprezintă
𝑎2 𝑦 = 𝑏 𝑠𝑖𝑛 𝜑
𝑏
ecuaţiile parametrice ale elipsei. Observăm că tg ∢MOR = 𝑎 tg𝜑 .

-2-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

Proiecția unui cerc de rază a pe

un plan cu care face unghiul
𝑏
𝜃 = arccos 𝑎 este o elipsă de
semiaxe a și b (Fig.7).
Folosind legătura dintre aria ce
se proiectează, aria proiecţiei
şi unghiul de proiecţie (dintre
plane), rezultă că aria discului
de elipsă de semiaxe a şi b este Fig.7 Proiecţia unui cerc pe
un plan oblic
𝑏
𝐴𝑒 = 𝐴𝑐 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝜃 = 𝜋𝑎2 ⋅ 𝑎 = 𝜋𝑎𝑏.

𝑥2 𝑦2
Aplicație. Să calculăm aria domeniului 𝐷 = {(𝑥, 𝑦) ∈ 𝑹2 |𝑥 2 + 𝑦 2 ≤ 16, + ≥ 1, 𝑦 ≥ 0}.
4 9

Domeniul D, reprezentat grafic alăturat, este mărginit de o

semielipsă, un semicerc, ambele cu centrul în O, și axa Ox.
Deducem că 𝑟 = 4, 𝑎 = 2, 𝑏 = 3. Atunci
1 1
𝐴𝐷 = 2 (𝐴𝑐𝑒𝑟𝑐 − 𝐴𝑒𝑙𝑖𝑝𝑠𝑎 ) = 2 (𝜋𝑟 2 − 𝜋𝑎𝑏) = 5𝜋.

O proprietate practică importantă a elipsei este proprietatea optică:

O rază de lumină ce trece printr-un focar se
reflectă în elipsă, raza reflectată trecând prin
celălalt focar (Fig.8).
Reflexia se realizează pe tangenta la
elipsă în punctul de intersecție dintre rază şi
elipsă, cu condiția ca unghiul de incidență i să
fie egal cu unghiul de reflexie r.
Perpendiculara în M pe tangentă va fi
bisectoarea unghiului F1MF2, rezultând de aici
modul de construcţie al tangentei la elipsă
Fig.8 Proprietatea optică a elipsei
într-un punct M al ei.
1 1
Ecuaţia tangentei la elipsă în punctul 𝑀(𝑥0 , 𝑦0 ) este 𝑎2 𝑥0 ⋅ 𝑥 + 𝑏2 𝑦0 ⋅ 𝑦 = 1.
Excentricitatea elipsei este raportul dintre distanţa focală F1F2 şi axa mare A1A2:
𝑐 𝑏2
𝑒= = √1 − 2 ∈ (0; 1).
𝑎 𝑎
Ea caracterizează „alungirea” elipsei:
𝑒 → 0 ⇒ 𝑐 ≪ 𝑎 ⇒ 𝑏 ≈ 𝑎 ⇒ 𝑒𝑙𝑖𝑝𝑠𝑎 → 𝑐𝑒𝑟𝑐
𝑒 → 1 ⇒ 𝑐 ≈ 𝑎 ⇒ 𝑏 ≈ 0 ⇒ 𝑒𝑙𝑖𝑝𝑠𝑎 → 𝑠𝑒𝑔𝑚𝑒𝑛𝑡
1
Lungimea aproximativă a elipsei este 𝐿 ≈ 2𝜋𝑎 [1 − 4 𝑒 2 ].
Elipsa nu poate fi construită cu rigla şi compasul. Putem da, însă, o construcţie
aproximativă a acesteia folosind arcul eliptic (Fig.9). Arcul eliptic se aseamănă cu un arc mâner

-3-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

de coş cu trei centre şi, construind şi simetricul lui faţă de baza sa, se obţine reprezentarea
aproximativă a elipsei (cu albastru; punctat este reprezentată o elipsă generată de computer)
(Fig.10).
Pornind de la semiaxele a și b (de exemplu 𝑎 = 5, 𝑏 = 3), construim 2a = A1A2 și 2b =
B1B2 (Fig.9). Alegem P( B1B2) cu B1P < b (de exemplu 2). Fixăm pe (A1A2) punctele O1 și
O2 cu A1O1=A2O2= B1P. Mediatoarea lui (O1P) intersectează B1B2 în O3. Construim arcele de
cerc C(O1; O1A1) de la A1 la semidreapta (O3O1, C(O2; O2A2) de la A2 la semidreapta (O3O2 și
C(O3; O3E) de la E la F, obţinând astfel arcul eliptic. Se observă uşor că punctul B1 aparţine
arcului EF. Considerând simetricul lui O3 față de A1A2, se construiește analog simetricul arcului
eliptic, rezultând astfel reprezentarea aproximativă a elipsei de semiaxe date a și b (fig.10)

Fig.9 Arcul eliptic Fig.10 Comparaţie între elipsa aproximativă şi elipsă

Exerciţiul 1. Determinați dimensiunile dreptunghiului de arie maximă înscris în elipsa de

semiaxe a și b.
𝑥2 𝑦2
Exerciţiul 2. Aflaţi coordonatele punctului M de pe elipsa de ecuaţie 16 + 9 = 1 situat în
primul cadran astfel ca unghiul dintre OM şi axa Ox să fie de 30o. Construiţi cu rigla şi compasul
acest punct, simetricele lui față de axe și origine şi schițați elipsa.
𝑥2 𝑦2
Exerciţiul 3. Aflaţi ordonata punctului M de pe elipsa de ecuaţie 25 + 9 = 1, situat în primul
cadran, ce are abscisa 3. Construiţi punctul M şi tangenta la elipsă în punctul M. Schițați elipsa
în același desen.

-4-
Cristian Lăzureanu – Matematici pentru studenţii arhitecţi

-5-