Ion Nae Theodorescu cunoscut drept Tudor Arghezi a fost poet, prozator şi

gazetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, unul dintre autorii de prim
rang a-i perioadei interbelice. Unul dintre faimoasele sale volume a fost "Tablouri
Biblice" in care autorul transmite prin vocea eului liric viziunea sa asupra
originii oamenilor dupa Biblie.
Scrierea "Tablouri Biblice" (Versuri de abecedar) transmite folosind un
limbaj poetic si satir intreaga povsete a omenirii din cartea sfanta. Prin
lecturile "Adam si Eva", "Porunca" si "Pedeapsa" il prezinta pe Dumnezeu ca o
fiinta singura care a creat oamenii pentru a avea companie, astfel umanizandu l in
prima poezie urmand ca in celelalte sa il infatiseze drept atotputernic. In poezia
"Adam si Eva" arata crearea primiilor doi oameni. In textul "Porunca" eul liric ii
compara pe cei doi cu niste copii sugerand naivitatea dar si curiozitatea. Dupa o
perioada mai lunga de timp in Rai acestia primesc prima si singura lor porunca ,ci
anume sa nu manance dintr un pom. In opera "Pedeapsa" se arata ce s a intamplat
dupa ce cuplul a incalcat cuvantul Domnului nerecunoscand fapta aruncand vina
asupra celuilalt.
In primul rand, in poezia "Adam si Eva", Dumnezeu uraste pustietatea si face
decizia de a isi crea copiii. La inceput acesta sa se gandeasca din ce sa ii creeze
dorind sa ii faca valorosi si perfecti, dar ajunge sa ii faca cu defecte unind "un
altoi de stea" cu "noroiul". Il numeste Adam si realizeaza ca acesta era lenes "din
pricina aluatului gresit". Adaugandu i ceva diferit ii da viata si surorii sale,
Eva. Cei doi urma sa isi petreaca viata impreuna in gradina infinita a Raiului si
se aveau unul pe celalalt pentru a nu se plictisi.
In al doilea rand, textul-suport "Porunca" incepe prin caracterizarea vietii
in Rai unde cei doi se jucau cu animalele prin livezi. Acestia erau complet liberi
si n aveau nici o obligatie. Nu aveau un program bine stabilit si nici pe cineva
care sa le strice starea "totul era de gluma si de joaca".Se aveau doar unul pe
celalat. Ei puteau sa doarma de la ce ora doreau si nu trebuia sa se trezeasca cu
noaptea in cap. Asteptau sa vina sezonul coacerii copacilor si aveau si mancare.
Dar intr o zi Creatorul lumii alege sa le ceara un singur lucru, sa nu se atinga
din fructele din "pomul interzis". Acestia se mira, dar dupa ce li s a spus sa nu,
curiozitatea ii impinge de la spate si apare o pofta necontrolabila de a incerca
aroma fructelor.
In alta ordine de idei, in ultimul episod al editiei ("Pedeapsa") perechea
crede ca Dumnezeul nu ii va vedea si se hotorasc sa vada ce putea fi asa special la
acel copac. Acestia fiind netoti nu realizeaza ca Dumnezeu putea vedea tot si odata
ce au muscat din mere Acesta le apare in cale reamindindu le de ordinul celest. In
loc sa ceara iertare si sa recunoasca acestia aleg sa se acuze intre ei. Dumnezeu
ura multe lucruri cum ar fi fost furtul sau blestematul, etc, dar cel mai mult El
nu suferea minciuna de nici un fel. Asadar cei doi au ajuns din Raiul cel frumos si
perfect pe Pamant unde acestia si au petrecut viata pana la final.
Nu in ultimul rand, intreaga intamplare este dezvaluita printr un limbaj
expresiv format din idei concentrate si cu o puternica semnificatie. Cum ar fi:
metafora "daca un altoi de stea sa il prinda pe noroi" arata materialele cu care au
fost fauriti oamenii dar le prezinta in antiteza. Astfel oamenii sunt o combinatie
de bogatie cu saracie, de perfectiune cu imperfectiune si de inteligenta cu
naivitate. Metafora: "era de gluma si de joaca" este folosita pentru a arata
independenta "cuplului de copii" si faptul ca pueatu face ce voiau. Inversiunea
"aspru fu" schimba pozitia obisnuita a adjectivului "aspru" din predicatul nominal
pentru a evidentia trasatura raspunsului si tot odata are caracter expresiv
impresionand cititorul la studierea textului.
Prin urmare, coborand argumentele prezentate anterior putem spun ca Tudor
Arghezi prin volumul sau doreste sa arate ca oamenii nu sunt perfecti, ca acestia
pot gresi, dar ca noi am fost meniti sa facen aceste lucruri. In opinia mea acestea
a reusit sa isi exprime ideea centrala intrucat cititorul poate descifra mesajul cu
usurinta.