Sunteți pe pagina 1din 22

In cazul in care am intrat in panica de timp, vedeti pozele  sx_ax unde: sx – subiectsi numar,

ax:a4 si numarul pagini 01, 02…cat are subiectul

Subiect 1.

A. Stramutarea monumentelor si decoratiilor

RASPUNS: Charta de la Venezia , Stramutarea monumentelor

Art 7:

1. ”Monumentul este inseparabil de istoria careia ii este marturie si de amplasamentul in care se


afla.”

2. ”Stramutarea in intregime sau in parte a unui monument nu poate fi acceptata decat in cazul in
care salvgardarea monumentului o cere sau cand este justificata de un interes national sau
international de importanta covarsitoare.”

IDEI: importanța ca acel monument să rămână amplasat în cadrul contextului său

1. În cazul unui pericol iminent ce amenință integritatea monumentului, se justifică


strămutarea.
Ex: strămutarea unor monumente în Egipt, în contextul măririi în volum a Nilului și a unui
sol instabil.
2. Ex. Egiptului este dificil de combătut, în contextul în care monumentul aparține
patrimoniului omenirii iar protejarea sa, chiar și prin strămutare, servește cu interes. –
Cazul Bucureștiului comunist/ Ceaușescu: motive subiective ale strămutării bis în spatele
blocurilorde locuit >interesul național și internațional, în fundal primând un interes politic.

Articolul 8. ”Obiectele sculpurale, picturile sau decoatia care formeaza parte integrata din monument
pot fi extrase din acesta doar daca aceasta este singura modalitate de a le asigura protectia.” ( caii
de la SAN MARCO)

IDEI:

 Decorația (structurală, nestructurală, mobilier fix) fiind conceputa odată cu monumentul,


trebuie să rămînă în cadrul acestuia.
 Ca in art 7, vb de situații exceptionale în care aceasta este singura posibilitate de situare a
obiectelor de artă.
 2 motive: notorietate (extragerea și amplasarea într-un alt loc)
 Grija de conservare : cu cat decoratia este mai importanta, cu atât grija de
a o conserva este mai mare – se impune a fi protejată într-un spațiu
climatizat, ferit de acțiunile nebenefice.
o EX: Cariatidele Erechteion-ului: au fost inlocuite, copiile originale regasindu-se în
muzeul Acropolei și 1 in British Museum, deoarece poluarea Athenei este atat de
mare încat marmura era intr-un proces accelerat de degradare. (mentinerea
expunerii la acesti factori era echivalentul distrugerii)
o Basilica San Marco, caii de bronz originali: expusi in interiorul acesteia, iar copia se
gaseste pe logia exterioara a bazilicii.

B. Diferenta dintre intregire si completare:

Intregirea este atunci cand materia deja exista.


Completarea este atunci cand materia nu exista si o propunem noi.

Poate o paralele la Boito: Orice tentatie de completare a monumentelor foarte vechi trebuie
refuzata, cea mai indicata este anastiloza;

Completare a tencuielilor- actiune minima necesara

Intervenţiile contemporane de consolidare, reparare, reîntregire, completare să fie executate cu


astfel de materiale şi în tehnici care să permită eventuale reveniri
Palatul Mogosoaia- completare cu un corp pe latura de nord
Art 12: ÎNLOCUIREA (PĂRȚILOR LIPSĂ)
”Înlocuirea părților lipsă trebuie să se realizeze armoniios cu intregul, dar în același timp trebuie să
fie deosebit de original, a.î. restaurarea să nu falsifice mărturia istorică.”
IDEI:
 Se permite atâta timp cât sunt oferite suficiente informații, însă aceasta nu trebuie să se
confunde cu originalul, comițând un fals al mărturiei istorice, ci să se dezvolte o relație
armonioasă în care ambele straturi sunt delimitate.
 Se recomandă o reducere a excesului decorației, o stilizare a geometriei și a modenaturii
o Ex: Giuseppe Valadier, 1819-1821, Arcul lui Titus.
Art 13: COMPLETĂRI ((ELEM NOI)
”completările nu pot fi admise decât în măsura în care ele nu împietează asupra părților de
interes ale clădirii, asupra cadrului său tradițional, echilibrului compoziției și a reșației cu
vecinătățile.”
IDEI :
 Completările sunt locul în care noi intervenim pentru prima dată, un lucru adăugat de noi și
nu o intervenție asupra a ceea ce exista înainte.
 Intervenția/completările contemporane trebuie să servească folosirii contemporane și să
se poată amprenta ca o intervenție contemporană.
”DAR să nu conducă la schimbarea raportului sau a centrului de greutate vizual și a
raportului de valori.”
Completarea nu are rolul de a schimba compozitia.
Ex: Louvre : așezarea unui important pachet de servicii a.î.să nu se dezechilibreze dpdv
compozițional ceea ce trebuie să rămână a fi perceput de oameni ca fiind compoziția
inițială.

Subiect 2.
A. Ce autoritati din Romania se ocupa cu aplicarea legilor cu privire la protectia
patrimoniului?

- Ministerul Culturii si Cultelor

- Comisia Nationala A Monumentelor Istorice

- Institutul National al Monumentelor Istorice este organizat si functioneaza ca institutie publica cu


personalitate juridica, in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si este finantat din alocatii de la
bugetul de stat si din venituri extrabugetare. Institutul are sediul in municipiul Bucuresti, str.
Ienachita Vacarescu nr. 16, sectorul 4. Institutul are urmatoarele atributii principale:

• actualizeaza evidenta monumentelor istorice;

• elaboreaza si propune actualizarea periodica a Listei cuprinzand monumentele istorice;

• elaboreaza normative si metodologii pentru domeniul monumentelor istorice, care se aproba prin
ordin al ministrului culturii si cultelor;

• asigura fundamentarea stiintifica a deciziilor si a avizelor Comisiei Nationale a Monumentelor


Istorice privind clasarea si evidenta monumentelor istorice, la interventiile asupra acestora, precum
si in zonele lor de protectie;

• propune Ministerului Culturii si Cultelor initierea de acte normative in domeniul protejarii


monumentelor istorice;

• gestioneaza, in conditiile legii, fondurile destinate evidentei, elaborarii normelor si metodologiilor


pentru monumente istorice, investigatiilor, proiectelor-pilot, expertizelor, cercetarilor si studiilor
specifice;

• administreaza baza nationala de date a monumentelor istorice, arhiva, fototeca, fondul cartografic
si biblioteca monumentelor istorice, care sunt proprietate publica a statului roman; • colaboreaza cu
Oficiul National al Monumentelor Istorice in vederea realizarii obiectivelor privind protectia
monumentelor istorice;

• coordoneaza activitatea institutiilor din teritoriu privind evidenta monumentelor istorice si


realizarea cadastrului acestora;

• propune si initiaza programe si proiecte nationale si internationale cu aplicare in domeniul


protejarii monumentelor istorice, stabileste contacte cu organizatii din strainatate care au ca obiect
de activitate protejarea monumentelor istorice;

• elaboreaza proiecte de valorificare prin turism cultural a monumentelor istorice, precum si a


zonelor de protectie a acestora si propune in acest sens colaborarea Ministerului Culturii si Cultelor
cu ministerele si autoritatile de resort;

• propune Ministerului Culturii si Cultelor proiecte de formare a specialistilor in domeniul protejarii


monumentelor istorice;

• organizeaza si participa la manifestari stiintifice, nationale si internationale, in domeniul protejarii


monumentelor istorice;

• editeaza Revista monumentelor istorice si Buletinul monumentelor istorice, precum si alte


publicatii de specialitate, pe orice tip de supor

B. Felul in care sunt marcare interventiile lui Valadier:

Restaurare Arcul lui Titus si Colosseum-ul

- Arcul lui Titus: reconsituite geometria generala;


- Nu reconstituie decoratia sau elemente de modenatura
- Ramane la forme stilizate ce nu merg pana la ultimul detaliu;
- Cand ne apropiem observam ca s-a pastrat in timp patina, decoartiile,
degradarile;
- Zone refacute: fus de coloana/arhitrava

Restaurare Colosseum-ului

- completari de arcade in retrageri pe inaltime;

- Contrafort de caramida;
- Material contmporan-caramida aratat ca atare;

DIN CAIET:

1806 + Giuseppe Valadier (1820)

1. Partea estică a Colosseum-ului (Colosseum-ul își pierduse integralitatea atunci când


devenise carieră)
- Contrafort de sprijin din cărămidă aparentă
- Completarea arcadelor în retrageri pe înălțime (tot cărămidă aparentă)
- Cărămida: material contemporan lăsat aparent pentru a se observa partea de intervenție
și stratul antic
- Intervenția corectă și onestă dpdv a modalității de aobrdare contemporane, deoarece se
poate diferenția intervenție de monumentul istoric inițial.
2. Restaurarea Arcului lui Titus (1819-1821) (În E.M. fusese înglobat în fortificații)
- Se reconstituie geometria generală a arcului, dar în zona de reconstituire decorația și
elementele de modenatură rămân într- un stadiu mai mult geometric, cu mai puține
elemente detaliate, a.î. să se distingă de cel existent.
- De la depărtare se percepe ca un întreg, odată cu apropierea se observă diferența dintre
obiectul antic și reconstituirea în urma intervenției.

Subiect 3.

A. Alois Reigl

Defineste monumentul si monumentul istoric;

Monument- incarcat de semificatie a priori;

M. istoric- incarcat de semnificatie a posteriori;

Acesta propune valori ale monumentului istoric: VALORI DE REMEMORARE

Valoare de vechime

Valoare istorica

Valoare de rememorare intentionala

VALORI DE CONTEMPORANEITATE

Valori de utilizare

Valoare artistica – valoare de noutate/ valoare de arta relativa


RECEPTAREA MONUMENTULUI ISTORIC- Monumentul istoric este receptat istoric, artistic si tehnic
dar si sosial si filozofic.

VORBESTE DESPRE REALTII DIN CONSISTENTA VALORICA A MONUMENTELOR ISOTRICE SI STRATEGII


DE CONSERVARE- avem tipuri de valori in conflic:

Valoare de vechime si valoare istorica

Valoare de vechime si de utilizare;

Valoare de vechime si de rememorare

Alois Riegel – Viena, 1903

Însărcinat de împăratul Austro-Ungariei pt a ELABORA O PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI


DIN A.U. – mecanism care să protejeze petrimoniul arhitectural

context
Situație complicată în contextul în care Imperiul A.-U. cuprindea jum. Din Europa (multitudinea de
civilizatii și tradiții constructive) – context diferite/ forme diferite : formulează o lucrarea
importantă în urma acestei experiențe: CULTUL MODERN AL MONUMENTELOR

! Diferențe nu numai de cuvinte, ci și de semnificații.

a) MONUMENT ob APRIORI încarcat cu semnificații


b) MONUMENT ISTORIC ob A POSTERIORI încarcat cu semnificații

a) VAL DE REMEMORARE (deschisă de Ruskin) Ex: Columna lui Traian


b) STRUCTURA ARH RIDICATĂ PT A FOLOSI DREPT REȘEDINȚĂ/BIS/FORTIFICAȚIE și care,
printr-un PROCES desfășurat în timp, s- a încărcat cu VALORI DE REMEMORARE

MONUMENT  reprezentativitate, simbol al unei comunitățiatâta timp cât acea


comunitate va exista, MONUMENTUL VA FI PROTEJAT.

MONUMENT ISTORIC  dacă MONUMENTUL CREEAZĂ O RECUNOAȘTERE PARTICULARĂ A


UNUI GRUP MONUMENTUL ISTORIC NU CREEAZĂ ACEASTĂ RECUNOAȘTERE

 O RECUNOAȘTERE PARTICULARĂ: RESPONSABILITATEA PT CONSERVAREA


MONUMENTULUI
 MONUMENTUL ISTORIC NU CREEAZĂ ACEASTĂ RECUNOAȘTERE: !LEGEA PROPUSĂ TREBUIE
SĂ SE ADRESEZE MONUMENTULUI ISTORIC, NU MONUMENTULUI

 ALOIS RIEGEL: corespondență între ceea ce noi considerăm valoros și valorile cuprinse în
structura fizică a monumentului

ANALIZAREA VALORILOR deoarece A RESTAURA = A SALVA, A CONSERVA, A


INTERVENI SAU A REFACE ÎNTR-O FORMĂ VALORI ASCUNSE SAU PIERDUTE

!ESENȚA PROBLEMEI ESTE VALOAREA

”monum intentionale”

”monum neintentionale”
A.R. încerca să descopere care sunt aceste valori

ELEM CENTRAL PT A VORBI DESPRE UN MON

A. VAL DE REMEMORARE: construcția trb să vorbească despre trecut; dacă nu, nu putem
spune că este monument.
Compusă din 3 tipuri de valori
1. Valoarea de VECHIME  se manifestă la prima vedere prin aspectul său ne-modern
*prin str de patină, prin uzură, prin ”imperfecțiunea operelor [...] lipsa lor de
integritate, în tendința de disoluție a formelor și valorilor” în faptul că se opun
imaginii ob moderne ”strălucitor de noi”
2. Valoarea ISTORICĂ  nu ia în calcul starea de degradare suferită în timp, ci această val
”repr studiul particular, într-un anumit fel unic, în care s-a dezvoltat într-un anumit
domeniu creația umană”
3. Valoarea de REMEMORARE INTENȚIONALĂ  ”ține de edificarea monumentului […]
împiedică sieși definitiv ca acel moment să se scufunde în trecut”  caracter de
CONTEMPORANEITATE: ”și îl păstrează viu în conștiința generațiilor viitoare”

B. VAL DE CONTEMPORANEITATE  ”tinde să îl echivaleze cu o creașie similară modernă” – în


sensul în care devine un element activ în dinamica urbană
1. VAL DE UTILIZARE
2. VAL ARTISTICĂ
 Lucrarea nu rămâne la stadiul teoretic de enumerare a acestor valori, ci:
*! Se insistă pe un studiu amănunțit asupra monumentelor pt a înțelege esența și,
implicit, valoarea ce îl definește cel mai mult.

RECEPTAREA MON ISTORIC


 se trasează / formulează o RELAȚIE ÎNTRE CONSITENȚA VALORICĂ A MON IST ȘI
STRATEGIILE DE CONSERVARE

*! DISCORCORDANȚĂ / CONFLICT RELATIV DE CONTEMPORANEITATE ÎNTRE


VALOARE DE VECHIME (fondată exclusiv pe degradare)
- VAL ISTORICĂ (implică intenția de conservare)
- VAL DE UTILIZARE ( implică intenția de consolidare și întreținere)
- VAL DE REMEMORARE INTENȚIONALĂ
Pot afecta str de usură pe care îl fundamentează valoare de vechime
Valorile sunt analizate și se poate stabili o prioritizare, o situație de ierarhizare a val
monumentului în care se decide intervenția

Caz
 Galeria Oglinzilor, Versailles  esența valorii este arta prioritizarea valorii de
contemporaneitate / valoarea artistică : conflict cu valoarea de vechime când ar trebui să se mizeze
pe păstrarea stratului de uzură (fumul lumânărilor așezat pe picturile de pe tavan) – primează
valoarea artistică în care această încăpere trebuie înteleasă prin prisma ob de artă pe care le conține.

B. Diferenta dintre restaurare si conservare;

CONSERVARE

Articolul 4: ÎNTREȚINERE PERMANENTĂ


”pentru conservarea monumentelor este esenţial ca ele să fie întreţinute permanent.” (Idee
întâlnită la Camilo Boito)

IDEI:

Pnetru prima dată la Ruskin si Morris : întreținere înainte de restaurare

Apoi C. Boito: ”este de preferat să restaurezi decât să repari, este de preferat să repari decât
să restaurezi”

- o construcție istorică neîntreținută se va degrada mult mai repede


- Intervențiile de CONSERVARE implică INTRETINERE PERMANENTĂ
Ex. Domul din Main, Germania: catedrală care este conservată și întreținerea sa implică o
îngrijire zilnică a anumitor părți

Articolul 5: UTILIZAREA

”conservarea monumentelor este întotdeauna facilitată de câtre alocarea lor unor utilizări
sociale. O astfel de utilizare este de aceea de dorit, dar ea nu trebuie să modifice dispunerea şi
decoraţia clădirii.”

”Doar în aceste limite modificările cerute de schimbarea de funcţiune trebuie considerate şi


permise.”

IDEI:

- Marjă de acomodare între funcțiunea contemporană și arh monumentului – PRAG DE


ADAPTABILITATE: limite între monument și funcțiune. Se tine cont față de compoziție,
respectul pt compozitia arh și respectul pt decorația clădirii.
- Maj monum s-au putut adapta/ au primit noua funcțiune
Ex. Pantheon : 608 – bis creștină + Bernini a realizat mici turle în stânga și în dreapta
(”Urechile de măgar ale lui Bernini”)
Oraș în Ungaria – o moschee (Ungaria a fost cucerită de otomani), nu a fost distrusă
după alungarea turcilor în sec 17, ci transformată într-un oraș de cult catolic.

Articolul 6: MONUMENTUL ȘI VECINĂTĂȚILE

”conservarea unui monument presupune conservarea scării cadrului [său]. Când cadrul tradiţional
există, el trebuie păstrat.”

”Nici o construcţie nouă, demolare sau modificare care ar altera relaţiile de masă şi culoare nu
trebuie permise.”

Idei:

Se poate construi langă monument, însă trebuie să existe un control- scara, rel de masă și de
culoare.

Deseori, un monument este înțeles și datorită rel.pe care o are cu mediul înconjurător.

Ex. Strasboury : catedrala este descoperită după accesul fpcut pe o stradă îngustă

Bruges: inserții noi în cadru țesutului tradițional.


RESTAURARE

Articolul 9: SCOPUL RESTAURĂRII

”Scopul ei [restaurarea] este de a păstra și de a releva val estetică și istorică a monumentului și se


bazează pe respectul materialului original și a doc. autentice.” (1)

”Ea trebuie să se oprească acolo unde începe ipoteza […] (2) orice lucrare suplimentară ce este
indispensabilă trebuie să se distingă de compoziția arhitecturală și[…] să poarte amprenta
contemporaneității.” (3)

(4) ”Procesul restaurării este o operație extrem de specializată.”

(5)”Restaurarea trebuie precedată și urmată în toate cazurile de către studii arheologice și istorice
ale monumentului.”

IDEI

1. ART 9 incearca să tranșeze limita între conservare și restaurare


RESTAURARE – relevarea, expunerea unor valori care până la această intervenție, întrun fel
sau altul, ne-au fost necunoscute. Presupune o stare finală care se deosebește de ceea ce
fusese inițial.
CONSERVARE – discutăm de o patologie clară a ob asupra cpruia intervenim cu un
tratament (o analiză apelând la un biolog, pt a intelege microorganismele, cariile și a aplica
tratamentul corespunzator). La capătul acțiunii avem tot aceleași elemente și val de la
început.
Chiar și așa, atât conservarea cât și restaurarea au ca scop împingerea existenței
monumentului către viitor.
2. Vorbim de restaurare doar prin spectrul activităților în care avem inf si doc autentice –
astfe, ipoteza nu este o restaurare, rest bazîndu-se pe ceea ce s- a descoperit și este astfel
atestat prin cercetarea istorică și artistică.

4. pasajul se referă că, spre deosebire de conservare (in care abordăm o anumită perspectivă),
rest presupune abordari multiple specializate : o echipă mltidisciplinară, fiind in situatia in care
nu toate valorile istorice și artistice ale edificiului sunt evidente

5.echipa : cercetarea arhitecturala si istorica sunt primele cu care se incepe operatiunea,


acestea relevand istoria si etapele/straturile – DOCUMENTE

Ulterior, cercetarea urmareste santierul, fiind mom in care exista un acces tangibil la materia
monumentului – CONSTR CA SURSA

Documentariu – cerceteaza in arhive

Arheolog – info despre cota de calcare, momentul ridicarii


3. Valorile expuse prin rest trebuie sa fie unele obiectiv determinate prin cercetare
arhitecturala, arheologica, ist si estetica a monumentului. Orice interventie legata de
adaugiri se plasează în contemporaneitate, ca un fundament, și trebuie marcată.
+ Michael Petzet : imp istoric de artă contemporană.
- Incearca, intr-o sinteza, sa arate diferenta dintre conservare si restaurare.
- CONSERVARE: INCEARCA SA STABILIZEZE EDIFICIUL, in patologia sa, in problematica sa
– o operatiune PUTERNICA, fara a-si pune pb valorilor
- RESTAURARE: INCEARCA DEFINIREA VALORILOR EDIFICIULUI. Pleacă de la ideea că
monumentul pe care îl atacăm sunt valori ce inca nu au fost ouse in expresia lor cea mai
potrivită.

Articolul 10: TEHNICI

”Acolo unde tehnicile tradiţionale se dovedesc a fi inadecvate, consolidarea unui monument


poate fi realizată prin folosirea oricărei tehnici moderne de conservare şi construcţie, a cărei
eficacitate a fost demonstrată ştiinţific şi probată de experienţă.”

Boito vorbeste de complementaritate intre cele doua relatii.

Tot Boito «  Conservare o Restaurare »

J. Ruskin- aveti grija de monumentele voastre si nu veti di nevoiti sa le restaurati ; Protectia


cladirilor vechi in locul restauraii ; Retsaurarea este distrugerea totala : <este imposibil a reinvia
mortii>

Monumentul poate fi consolidat/ intretinut in maniera invizibila

Viollet le Duc- Defineste restaurarea ca un termen modern- inseamna a o restabili intr-o


inegralitate care poate sa nu fi existat niciodata ;

IDEI:

a) Punctează, în primul rând, prioritatea tehnicilor de consolidare (primează cele tradiționale)


Față de Charta de la Atena (1931), Art 10 exprimă o prudență și punctează faptul că este de
preferat să se adapteze la tehnicile tradiționale/ atunci cand nu este posibil să se recurgă la
cele contemporane demonstrate si probate de experiență – MONUMENTUL NU ESTE UN
COBAI
b) Articolul plasează CONSOLIDAREA sub totalul RESTAURARII – REST STRUCTURALĂ
- Structura si materia unui monument istoric face parte din setul de valori
Ex. Valorile arhitecturii gotice sta in valoarea sistemului structural,
Valoarea arhitecturii bizantine sta in valoarea sistemului de acoperire și boltire a
spațiului, care sunt parte integranta a structurii.
CONSOLIDAREA trebuie să nu suprapună înlocuirea structurii istorice, ci de sprijinire a
structurii (misiune ajutata de tehnicile contemporane in unele cazuri). Structura veche:
misiunea structurala in care trebuie verificata partea sensibila și sa venim cu o solutie
pentru diminuarea acestei sensibilitati fara a o inlocui / a substitui o structura istorica
cu una contemporana, orcat de performanta ar fi si oricat de slaba este aceasta str.
Subiectul 4.

A. J. RUSKIN
DOCTRINA ANTIINTERVENȚIONISTĂ
CONTEXT – VIOLLET LE DUC (de la mom in care isi incepe să-si teoretizeze principiile…)
vedeti pozele, le atasez pe subiecte. (s4_a1, s4_a2, s4_a3)
B. Art. (3) si (7) din legea 422/2001 (poze: s4_a4, s4_a5)

B.

Art. 3. - Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de monumente istorice, bunuri
imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic: a) monument - construcţie sau parte de
construcţie, împreună cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau
exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare,
de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-
istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios,
social, ştiinţific sau tehnic;

b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic
de construcţii urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată
topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural,
urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;

c) sit - teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru natural care sunt mărturii
cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic,
etnografic, religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural.

Art. 7-(1) Monumentele istorice se clasează astfel:

a) în grupa A - monumentele istorice de valoare naţională şi universală;

b) în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

(2) Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, la
propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevăzute de
prezenta lege.

J. RUSKIN- ANGLIA- DOCTRINA ANTIINTERVENTIONISTA

Tipul asta scrie The Seven Lamps of Architecture;

El zicea ca arhitetcura tre sa dainuie la scara istoriei sa sa fie o bijuterie de nepretuit;

SA construim pt eternitate;

Este primul care impreuna cu W. Morris includ in patrimoniu istoric constructiile modeste ce
alcatuiesC „ansamblul urban”

Nu trebuie sa fie niciun ornament care sa imbogateasca fatada si sa nu aiba inteles


ZICE ASA: SA AVEM GRIJA DE MONUMENTE PENTRU A NU FI NEVOITI SA LE RESTAURAM; SA FERIM
CONSTRUCTIILE VECHI DE ORICE DISTRUGERE SAU MODIFICARE;

Exprima responsabilitate fata de viitor intr-o forma f apropiata de definirea contemporana a


dezoltarii durabile;

Militeaza pentru un organism european de protectie a patrimoniului;

ZICE IAR: NU AVEM DREPTUL SA ATINGEM CLADIRILE. NU SUNT ALE NOASTRE. APARTIN CELOR CARE
LE-AU CONSTRUIT

IAR ZICE: RESTAURAREA ESTE DISTRUGEREA TOTALA PE CARE O CLADIRE O POATE SUPORTA-
IMPOSIBIL SA REINVIEM MORTII

PROTETCIA LOR IN LOCUL RESTAURARII

DACA CONSTUCTIA A DEVENIT NEPOTRIVITA FOLOSIRII SA RIDICE O ALTA DECAT SA O MODIFICE/


MAREASCA

MONUMENTE ALE UNEI ARTE TRECUTE

MONUMENTUL PATE FI CONSOLIDAT, INTRETINUT DAR DE O MANIERA INVIZIBILA;

IMPORTANT:

1. ROLUL ARHITECTURII
2. PRIMUL IMPREUNA CU W. MORRIS CARE INCLUDE IN PATRIMONIUL ISTORIC CONSTRUCIILE
MODESTE CE ALCATUIESC ASA-DEFINITUL „ ANSAMBLU URBAN”
3. EXPRIMA RESPONSABILITATEA FATA DE VIITOR, INTR-O FORMA FOARTE APROPIATA DE
DEFINIREA CONTEMPORANA A DEZVOLTARII DURABILE:
4. DEFINESTE UNIVERSALITATEA VALORII MONUMENTULUI ISTORIC DIN CARE DEDUCE
UNIVERSALITATEA PROTECTIEI SALE

SUBIECTUL 5
A. CITAT V. HUGO (poze: s5_a1, s5_a2 )

B. PRINCIPIILE RESTAURARII LUI BOITO(poze: s5_a3, s5_a4, s5_a5, s5_a6)

A. Insista asupra unei legi de protectie a monnumentelor- este timp pentru tot felul de legi
dar nu este timp pentru salvarea patrimoniului francez. Citatul vinde pe fondul
intamplarilor din franta in care se produceau modificari seriaose asuprea obiectelor
tocmai pentru ca nu exista o lege care sa protejeze patrimoniul.

In 1887 avem si legea monumentelor: Imobilele care apartin unor persoane publice sau
private a caror conservare reprezinta dpdv al istorei si artei un interes national pot fi calsate
ca monumente istorice”
B. TREI TIPURI DE RESTAURAE( atat mi-a zis proful ca trebuia sa scriu)

Restaurare arheologica ( antichitatea)- pt monumente antice, realizata prin anastiloza si clara


distinctie intre nou si vechi

Retaurae pitoreasca ( ev mediu)- realizata printr-o restaurare discreta, cu un minim necesar de


completari;

Restaurare arhitecturala ( renastere): realizata prin inlocuirea partilor lipsa prin completari marcate
distinctiv;

SUBIECTUL 6.

A. VIOLLET LE DUC- DEF. RESTAURARII SI CARE CONSIDERA CA SUNT SCOPURILE


RESTAURARII(poze: s6_a1)
B. ZONELE DE PROTECTIE ALE MONUMENTELOR ISTORICE ASA CUM REIES DIN LEG.
ROMANEASCA(+ poze: s6_a2)

B Art. 8. - (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură
conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural.

(2) Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca
monument istoric, în condiţiile legii.

(3) În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de
construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii.

Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în


domeniu, vor delimita, în baza unor studii de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr.
III. În vederea instituirii zonelor protejate autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi
documentaţiile de urbanism şi regulamentele aferente, elaborate şi aprobate potrivit legii, care vor
cuprinde măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional din
zonă.

Art. 17. - (1) Monumentele istorice şi zonele lor de protecţie sunt evidenţiate în planurile urbanistice
generale şi în toate celelalte documentaţii de urbanism şi, respectiv, de amenajare a teritoriului(...).

A ( aici mai sunt chestii, va mai utati voi)

Dictionnaire Raisonné de l’Architecture, Paris 1868-74 - fundamenteaza şi aplică ceea ce va purta


numele de doctrina INTERVENTIONISTĂ A UNITĂŢII DE STIL “A restaura un edificiu înseamnă a-l
restabili într-o stare ce poate să nu fi existat niciodată.”

„Termenul restaurare precum şi aceasta în sine sunt amândouă moderne. A restaura o cladire nu
înseamnă a o conserva, a o repara sau a o reconstrui; este a o restabili într-o integralitate care poate
să nu fi existat niciodata.

- Bis. Saint Sernin- Toulouse


- Sainte-Chapelle – Paris

- Castelul Pierrefonds

- Castelul Carcassonne

- Bis. St. Madeleine-Vezelay (1840) - Inlăturarea efectelor deficienţelor de construcţie şi a reparaţiilor


ulterioare - Consolidare - Eliminarea părţilor gotice şi înlocuirea acestora cu propuneri romanice -
Perfecţionarea părţilor de construcţie care nu necesitau reparaţii (faţada V)

- Notre Dame de Paris (Lassus, 1843) - Înlocuirea ferestrelor de sec.XIII cu unele de tip sec.XII -
Amplasarea de statui luate de la Bordeaux pe faţada de S a transeptului - Îndepărtarea decoraţiei
clasiciste, Fleşa.

SUBIECTUL 7.

(fortzzzza nausicaaaaa) mor)))

A. ALOIS RIEGL

Alois Riegel – Viena, 1903

Însărcinat de împăratul Austro-Ungariei pt a ELABORA O PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI


DIN A.U. – mecanism care să protejeze petrimoniul arhitectural

context
Situație complicată în contextul în care Imperiul A.-U. cuprindea jum. Din Europa (multitudinea de
civilizatii și tradiții constructive) – context diferite/ forme diferite : formulează o lucrarea
importantă în urma acestei experiențe: CULTUL MODERN AL MONUMENTELOR

! Diferențe nu numai de cuvinte, ci și de semnificații.

c) MONUMENT ob APRIORI încarcat cu semnificații


d) MONUMENT ISTORIC ob A POSTERIORI încarcat cu semnificații

c) VAL DE REMEMORARE (deschisă de Ruskin) Ex: Columna lui Traian


d) STRUCTURA ARH RIDICATĂ PT A FOLOSI DREPT REȘEDINȚĂ/BIS/FORTIFICAȚIE și care,
printr-un PROCES desfășurat în timp, s- a încărcat cu VALORI DE REMEMORARE

MONUMENT  reprezentativitate, simbol al unei comunitățiatâta timp cât acea


comunitate va exista, MONUMENTUL VA FI PROTEJAT.

MONUMENT ISTORIC  dacă MONUMENTUL CREEAZĂ O RECUNOAȘTERE PARTICULARĂ A


UNUI GRUP MONUMENTUL ISTORIC NU CREEAZĂ ACEASTĂ RECUNOAȘTERE

 O RECUNOAȘTERE PARTICULARĂ: RESPONSABILITATEA PT CONSERVAREA


MONUMENTULUI
 MONUMENTUL ISTORIC NU CREEAZĂ ACEASTĂ RECUNOAȘTERE: !LEGEA PROPUSĂ TREBUIE
SĂ SE ADRESEZE MONUMENTULUI ISTORIC, NU MONUMENTULUI

 ALOIS RIEGEL: corespondență între ceea ce noi considerăm valoros și valorile cuprinse în
structura fizică a monumentului

ANALIZAREA VALORILOR deoarece A RESTAURA = A SALVA, A CONSERVA, A


INTERVENI SAU A REFACE ÎNTR-O FORMĂ VALORI ASCUNSE SAU PIERDUTE

!ESENȚA PROBLEMEI ESTE VALOAREA

”monum intentionale”

”monum neintentionale”

A.R. încerca să descopere care sunt aceste valori

ELEM CENTRAL PT A VORBI DESPRE UN MON

C. VAL DE REMEMORARE: construcția trb să vorbească despre trecut; dacă nu, nu putem
spune că este monument.
Compusă din 3 tipuri de valori
4. Valoarea de VECHIME  se manifestă la prima vedere prin aspectul său ne-modern
*prin str de patină, prin uzură, prin ”imperfecțiunea operelor [...] lipsa lor de
integritate, în tendința de disoluție a formelor și culorilor” în faptul că se opun
imaginii ob moderne ”strălucitor de noi”
5. Valoarea ISTORICĂ  nu ia în calcul starea de degradare suferită în timp, ci această val
”repr studiul particular, într-un anumit fel unic, în care s-a dezvoltat într-un anumit
domeniu creația umană”
6. Valoarea de REMEMORARE INTENȚIONALĂ  ”ține de edificarea monumentului […]
împiedică sieși definitiv ca acel moment să se scufunde în trecut”  caracter de
CONTEMPORANEITATE: ”și îl păstrează viu în conștiința generațiilor viitoare” ASTA ESTE
NUMAI PENTRU MONUMENT!! Nu monumentul istoric

D. VAL DE CONTEMPORANEITATE  ”tinde să îl echivaleze cu o creașie similară modernă” – în


sensul în care devine un element activ în dinamica urbană
3. VAL DE UTILIZARE
4. VAL ARTISTICĂ
 Lucrarea nu rămâne la stadiul teoretic de enumerare a acestor valori, ci:
*! Se insistă pe un studiu amănunțit asupra monumentelor pt a înțelege esența și,
implicit, valoarea ce îl definește cel mai mult.

RECEPTAREA MON ISTORIC


 se trasează / formulează o RELAȚIE ÎNTRE CONSITENȚA VALORICĂ A MON IST ȘI
STRATEGIILE DE CONSERVARE

*! DISCORCORDANȚĂ / CONFLICT RELATIV DE CONTEMPORANEITATE ÎNTRE


VALOARE DE VECHIME (fondată exclusiv pe degradare)
- VAL ISTORICĂ (implică intenția de conservare)
- VAL DE UTILIZARE ( implică intenția de consolidare și întreținere)
- VAL DE REMEMORARE INTENȚIONALĂ
Pot afecta str de usură pe care îl fundamentează valoare de vechime
Valorile sunt analizate și se poate stabili o prioritizare, o situație de ierarhizare a val
monumentului în care se decide intervenția

Caz
 Galeria Oglinzilor, Versailles  esența valorii este arta prioritizarea valorii de
contemporaneitate / valoarea artistică : conflict cu valoarea de vechime când ar trebui să se mizeze
pe păstrarea stratului de uzură (fumul lumânărilor așezat pe picturile de pe tavan) – primează
valoarea artistică în care această încăpere trebuie înteleasă prin prisma ob de artă pe care le conține.

B. CASTELUL PELES (Naus?)

Disclaimer: nu stiu cat de bine am scris, cat de corect am raspuns dar asta este ce as raspunde eu,
acum.

Alois Riegl în lucrarea sa afirmă faptul că diferența dintre monument și monument istoric este aceea
că monumentul istoric este o structură arhitecturală care a fost ridicată pentru a fi folosită drept
reședință/locuință/biserică ș.a.m.d. și care printr-un proces desfășurat de-a lungul timpului obiectul
s-a încărcat cu valori de rememorare. În cazul monumentului, acesta a fost construit pentru a puncta
un moment al istoriei, de la începutul existenței sale ca obiect a fost încărcat, apriori, cu valoare de
rememorare.

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, pentru a-i servi drept
reședință de vară. Acest edificiu nu a avut ambiția la momentul creației sale de a spune ceva sau de
reprezenta un moment istoric al României ci, în timp, ajungând până în zilele noastre a fost încurcat
cu valori de rememorare care nu au fost intenționate de beneficiar sau proiectant și nici nu creează o
recunoaștere particulară pentru un grup sau nu este simbolul unei comunități de la început.

Deci castelul Peleș este un obiect încărcat cu semnificarție a posteriori și acesta a fost recunoscut ca
monument istoric de către societatea în care trăim prin valorile pe care acesta le împărtășește.

Alois Riegl face o corespondență între ceea ce noi considerăm valoros și valorile cuprinde în structura
fizică a monumentului și analizează din ce tipuri de valori sunt consituite monumentele.

Castelul Peleș vorbește despre un trecut în care România era pentru prima dată condusă de un rege
străin, despre o perioadă în care pentru reședințele regale exista o preferință arhitecturală de
infulență germană sau elvețiană, iar calitatea imagistică a acestui edificiu are puterea de a evoca
aceste lucruri prin rememorare. Valoarea de vechime este dată de faptul că arhitectura edficiului
păstrează stratul de patină, de uzură specific imaginii unui obiect care a rezistat în timp și opus celor
strălucitoare și noi, în acest caz se observă disoluția ușoară a formelor și culorilor, se sesizează
nemodernitatea.

Valoarea istorică a castelului Peleș rezidă în faptul că are o puternică putere de evocare asupra
privitorului a unor date legate de istoria edificiului și acelor vremuri, cum arătau reșesințele regalității
și cum această fastuozitate a rămas in afara timpului din considerente de principii arhitecturale și
social-politice, astăzi o reședință regală nu și-ar mai găsi locul. Castelul Peleș este păstrat viu în
conștiința generațiilor viitoare prin încărcarea neintențională pe care o capaătă în timp. Valoarea de
contemporaneitate a castelului este asigurată de triumful acestui asupra trecerii timpului, adică
garantul existenței și pastrării moenumentului. De asemenea, castelul Peleș prin arhitectura sa a
servit drept muză multor astfel de creații similare, variațiuni pe aceeași temă de la începutul său până
în zilele noastre.

Valoarea de contemporaneitate este reprezentată de valorea de utilizare și cea artistică. Castelul


Peleș, devenit muzeu, are o valoare de utilizare care este asigurată prin intenția de întreținere
permanentă și consolidare. Valorea artistică, adica valoarea de noutate și valorea de artă relativă, se
regăsește la Peleș prin faptul că este admirat ca o creație arhitecturală a trecutului, specifică epocii
respective, deși nu este o preferință stilistică unanim acceptată de publocul general, există
înțelegerea esenței și implicit a valorii sale definitorii pe care a căpatat-o în timp.

În concluzie, casteulul Peleș este un monument istoric datorită valorii sale pe care a capatat-o de-a
lungul timpului și pentru că a fost recunoscut de către grenerațiile premergătoare acestuia și este
recunoscut de cele contemporane pentru valorile sale ca monument istoric, anume valorile de
rememorare și contemporaneitate.

SUBIECTUL 8.

A. CESARE BRANDI
(Poze: s8_a1, s8_a2, s8_a3)
B. OBLIGATIILE PROPRITARULUI UNUI MONUMENT (aici nu am nimic in plus, prietena mea nu
a scris in caietel)

A. DEFINESTE RESTAURAREA CA ACT METODOLOGIC

: vrea sa-i ziceti neaparat ca oferim monumentelor statutul de opera de arta si de asta le
restauram (axioma 2 cu unitatea potentiala);nu vom restaura niciodata un fier de calcat, ci doar il
reparam- pt ca nu e opera de arta:)

“În mod obişnuit se înţelege prin restaurare orice intervenţie menită să repună în eficienţa sa un
produs al activităţii umane.(…)”

O modalitate de interventie umana specifica actiunii noastre asupra operelor de arta. Distinctia:
reabilitare, reparare (obiecte obisnuite) / restaurare (numai opere de arta) Constructii sau
obiecte – le plasam in zona artei – letratam in afara unei lumi obisnuite. Restaurarea constituie
momentul metodologic al recunoşterii operei de artă, în consistenţa sa fizică şi în dubla sa
polaritate estetică şi istorică, în vederea transmiterii ei câtre viitor. Restaurare – recunoastem ca
intervetia se face asupra lumii artei (privim obiectul din perspectiva artistica) - sesizam ca
actionam asupra materialului (exista un melanj de material ziadie, mortar, tencuiala, decoratie )
dar obiectul nu este numai material – dimensiune estetica, semnificatii, mesaje - actiunea
noastra pentru ca aceste semnificatii si mesaje sa le putem transmite mai departe

PRIMA AXIOMA- se restaureaza numai materia operei de arta

A 2-A AXIOMA- « restaurarea trebuie să vizeze restabilirea unităţii potenţiale a operei de artă, în
măsura în care acest lucru este posibil, fără a comite un fals artistic sau un fals istoric şi fără a
înlătura urmele trecerii operei de artă print timp.>

( VA MAI UITATI SI VOI PE NOTITE)

responsabilitati:

intretinere, sa nu distruga, degradeze, profaneze...

- in caz contrar este posibila – expropierea


-dreptul de preemtiune

-instituirea unei zone de protectie

- scutiri de taxe

- posibilitatea subventionarii a lucrarilor de restaurare

- mecanism de creditare

- modalitati de acumulare a unor fonduri pentru finantari

- a intervenii fara aviz – infractiune

(MAI TRE BAGATA VRAJEALA AICI)

SUBIECT 9

A. IAR RIEGL este mai sus 2x


B. Criteriile autenticitaii unui monument istoric: aici in afara de acel doc de 16 pag din care ai
scos tu calin, dar nu e tot de la camillo boito?

A. Autenticitatea materialului

Constă în persistenţa materialelor originale de construcţie sau, în cazurile în care acestea au fost
înlocuite în decursul timpului, de menţinerea tipului original tradiţional de material.

B. Autenticitatea concepţiei

Constă în păstrarea în timp a concepţiei originale şi a celor care au marcat existenţa istorică a
edificiului.

C. Autenticitatea execuţiei

Constă în conservarea materială a edificiului sau a părţilor sale în tehnica originală de execuţie a
construcţiei sau prin tehnicile tradiţionale folosite în decursul timpului pentru diversele adaptări sau
modificări ale construcţiei.

D. Autenticitatea amplasamentului, (cadrului, ambientului)

Constă în păstrarea locului pentru care a fost creat edificiul şi a cadrului tradiţional în care această
creaţie s-a desăvârşit.

SUBIECT 10

A. Carta de la Venetia: definitia restaurarii, scopul, limitele de actiune (si inca cateva aspecte)
B. teritoriul (ansamblul) in legislatia despre patrimoniu din romania
B

Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone
protejate (Legea nr. 5-2000) Art. 5. - (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt
prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. (2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu
sprijinul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii de
specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele de protecţie
a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr. III. (3) În vederea instituirii zonelor
protejate autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi documentaţiile de urbanism şi
regulamentele aferente, elaborate şi aprobate potrivit legii, care vor cuprinde măsurile necesare
de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional din zonă. Lege privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul (Legea nr. 350-2001)

Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are caracter director şi de reglementare operaţională.
Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5-10 ani şi
să îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de
dezvoltare.

(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi
administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

(…) f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice; (…)

Art. 47. - (…)

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

(…) f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.

(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: a) zonelor centrale ale
localităţilor; b) zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihnă şi
agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor;

RESTAURARE

Articolul 9: SCOPUL RESTAURĂRII

”Scopul ei [restaurarea] este de a păstra și de a releva val estetică și istorică a monumentului și se


bazează pe respectul materialului original și a doc. autentice.” (1)

”Ea trebuie să se oprească acolo unde începe ipoteza […] (2) orice lucrare suplimentară ce este
indispensabilă trebuie să se distingă de compoziția arhitecturală și[…] să poarte amprenta
contemporaneității.” (3)

(4) ”Procesul restaurării este o operație extrem de specializată.”

(5)”Restaurarea trebuie precedată și urmată în toate cazurile de către studii arheologice și istorice
ale monumentului.”
IDEI

4. ART 9 incearca să tranșeze limita între conservare și restaurare


RESTAURARE – relevarea, expunerea unor valori care până la această intervenție, întrun fel
sau altul, ne-au fost necunoscute. Presupune o stare finală care se deosebește de ceea ce
fusese inițial.
CONSERVARE – discutăm de o patologie clară a ob asupra cpruia intervenim cu un
tratament (o analiză apelând la un biolog, pt a intelege microorganismele, cariile și a aplica
tratamentul corespunzator). La capătul acțiunii avem tot aceleași elemente și val de la
început.
Chiar și așa, atât conservarea cât și restaurarea au ca scop împingerea existenței
monumentului către viitor.
5. Vorbim de restaurare doar prin spectrul activităților în care avem inf si doc autentice –
astfe, ipoteza nu este o restaurare, rest bazîndu-se pe ceea ce s- a descoperit și este astfel
atestat prin cercetarea istorică și artistică.

4. pasajul se referă că, spre deosebire de conservare (in care abordăm o anumită perspectivă),
rest presupune abordari multiple specializate : o echipă mltidisciplinară, fiind in situatia in care
nu toate valorile istorice și artistice ale edificiului sunt evidente

5.echipa : cercetarea arhitecturala si istorica sunt primele cu care se incepe operatiunea,


acestea relevand istoria si etapele/straturile – DOCUMENTE

Ulterior, cercetarea urmareste santierul, fiind mom in care exista un acces tangibil la materia
monumentului – CONSTR CA SURSA

Documentariu – cerceteaza in arhive

Arheolog – info despre cota de calcare, momentul ridicarii

6. Valorile expuse prin rest trebuie sa fie unele obiectiv determinate prin cercetare
arhitecturala, arheologica, ist si estetica a monumentului. Orice interventie legata de
adaugiri se plasează în contemporaneitate, ca un fundament, și trebuie marcată.
+ Michael Petzet : imp istoric de artă contemporană.
- Incearca, intr-o sinteza, sa arate diferenta dintre conservare si restaurare.

Articolul 10: TEHNICI

”Acolo unde tehnicile tradiţionale se dovedesc a fi inadecvate, consolidarea unui monument


poate fi realizată prin folosirea oricărei tehnici moderne de conservare şi construcţie, a cărei
eficacitate a fost demonstrată ştiinţific şi probată de experienţă.”

Boito vorbeste de complementaritate intre cele doua relatii.

Tot Boito «  Conservare o Restaurare »

J. Ruskin- aveti grija de monumentele voastre si nu veti di nevoiti sa le restaurati ; Protectia


cladirilor vechi in locul restauraii ; Retsaurarea este distrugerea totala : <este imposibil a reinvia
mortii>

Monumentul poate fi consolidat/ intretinut in maniera invizibila


Viollet le Duc- Defineste restaurarea ca un termen modern- inseamna a o restabili intr-o
inegralitate care poate sa nu fi existat niciodata ;

IDEI:

c) Punctează, în primul rând, prioritatea tehnicilor de consolidare (primează cele tradiționale)


Față de Charta de la Atena (1931), Art 10 exprimă o prudență și punctează faptul că este de
preferat să se adapteze la tehnicile tradiționale/ atunci cand nu este posibil să se recurgă la
cele contemporane demonstrate si probate de experiență – MONUMENTUL NU ESTE UN
COBAI
d) Articolul plasează CONSOLIDAREA sub totalul RESTAURARII – REST STRUCTURALĂ
- Structura si materia unui monument istoric face parte din setul de valori
Ex. Valorile arhitecturii gotice sta in valoarea sistemului structural,
Valoarea arhitecturii bizantine sta in valoarea sistemului de acoperire și boltire a
spațiului, care sunt parte integranta a structurii.
CONSOLIDAREA trebuie să nu suprapună înlocuirea structurii istorice, ci de sprijinire a
structurii (misiune ajutata de tehnicile contemporane in unele cazuri). Structura veche:
misiunea structurala in care trebuie verificata partea sensibila și sa venim cu o solutie
pentru diminuarea acestei sensibilitati fara a o inlocui / a substitui o structura istorica
cu una contemporana, orcat de performanta ar fi si oricat de slaba este aceasta str.

Articolul 11. (poze: s10_a1, s10_a2)

Trebuie respectată contribuţia valoroasă a tuturor perioadelor ce au contribuit la edificarea


monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaurării.

Atunci când o construcţie include opera suprapusă a diferite perioade, revelarea unei stări
ascunse poate fi justificată în circumstanţe excepţionale şi atunci când ceea ce este îndepărtat este
de mic interes iar materialul adus la lumină este de mare interes din punct de vedere istoric,
arheologic sau estetic, iar starea sa de conservare este suficient de bună pentru a justifica o astfel de
acţiune.

Evaluarea importanţei elementelor implicate precum şi decizia asupra a ceea ce trebuie


îndepărtat nu poate sta exclusiv în sarcina individului însărcinat cu lucrarea [în cauză].

Articolul 12. (poze: s10_a3)


Înlocuirea [re-întregirea] părţilor lipsă trebuie să se integreze armonios cu întregul, dar în acelaşi timp trebuie
să fie deosebită de original, astfel încât restaurarea să nu falsifice mărturia istorică.

Articolul 13. (poze: s10_a4)

Completările nu pot fi admise decât în măsura în care ele nu împietează asupra părţilor de interes
ale clădirii, asupra cadrului său tradiţional, echilibrului compoziţiei sale şi a relaţiei cu vecinătăţile.

Articolul 14. (poze: s10_a5)

Ambientul monumentelor trebuie să facă obiectul unei griji speciale pentru salvgardarea
integrităţii şi purităţii sale şi asigurarea unei prezentări potrivite.
Lucrările de conservare şi restaurare realizate în astfel de locuri trebuie să se inspire din
principiile cuprinse în articolele precedente.

SUBIECT 11.

A. CARTEA DE LA VENETIA IN LEGATURA CU RUINELE


B. TEORIA RESTAURAII LUI CAMILLO BIOTO IN RELATIE CU CEA A PREDECESORILOR SAI. TIPURI
DE RESTAURARE. APLICABILITATE

Articolul 15. (poze: s11_a1, s11_a2)

Săpăturile [arheologice] trebuie realizate în conformitate cu standardele ştiinţifice şi


recomandările definind principiile internaţionale de aplicat în aceste cazuri şi adoptate de câtre
UNESCO în 1956.

Ruinele trebuiesc păstrate şi trebuiesc adoptate măsuri pentru conservarea şi protecţia


permanentă a caracteristicilor lor arhitecturale precum şi a obiectelor [ce au fost descoperite].

În plus, trebuiesc luate toate măsurile pentru a facilita întelegerea monumentului şi pentru
prezentarea sa fără însă a-i distorsiona semnificaţia.

Orice lucrare de reconstituire trebuie respinsă a priori.

Este permisă doar anastiloza, adică reasamblarea părţilor existente dar dezmembrate.

Materialul utilizat pentru integrare [în anastiloză] trebuie sa fie întotdeauna recognoscibil iar
folosirea sa trebuie să se reducă la minimul necesar conservării monumentului şi reconstituirii formei
sale.

LA B AM MAI SCRIS SI VA MAI UITATI SI VOI.

Am sa refac la b, fix pe subiect, la 12 treebuie sa trec iar prin legislatie si fac subiectul, dar acolo e
putin cam incurcat la romania.... !!!!!!!....

SUBIECT 12:

1. Carta de la venetia. Ce fel de restaurare prezinta + principii de restaurare si ambianta mon

2. Zonele protejate in romania si restrictii

( MA AJUTATI SI VOI LA ASTA CA NUJT)

1. Articolul 14 si 6? –legat de ambient / 9: si aici aminteste despre restaurare – autenticitate.


2. La doi eu cred ca se are in vedere autoritati responsabile, aviz, presiunea / expropierea.
Instituirea zonei protejate, mai apoi codul penal. Atasez poze: s12_a1, a2, a3.