Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect la Managementul intretinerii si

reparatiilor mijloacelor de transport (MIRMT)

Nume student:
Data:

0
Cuprins

Capitolul I
Introducere. Mentenanta………………………………………………pag.2
Tema de proiect………………………………………………………..pag.4

Capitolul II
Rezolvarea problemelor…………………………………………………pag.5
Parcursul anual………………………………………………………..pag.5
Necesar manopera RC………………………………………………...pag.7
Necesar forta de munca si repartizarea pe meserii…………………...pag.8
Dimensionarea atelierului specializat………………………………….pag.11
Dimensionarea halei RC……………………………………………….pag.12
Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor………………………….pag.12
Concluzii……………………………………………………………….pag.15
Bibliografie…………………………………………………………….pag.16

1
Cap. I
Introducere

Mentenanta

Mentenanta reprezinta un obiectiv deosebit de important pentru Terotehnica


Automobilelor si se refera la continutul si organizarea lucrarilor de intretinere
tehnica si reparatii necesare automobilelor in conditiile unei expoatari tehnice cu
costuri cat mai reduse (fara a se afecta exploatarea comerciala); se urmareste
reducerea pana la eliminarea (ideal) a acestor lucrari fara a se diminua capacitatea
optima de realizare a sarcinilor automobilului.
Mentenanta se grupeaza in doua componente, astfel:
 Mentenanta preventiva, care se poate programa si care trebuie sa asigure
mentinerea automobilului in stare tehnica normala de functionare prin
executarea unor lucrari de intretinere periodica si inlocuirea sistematica a
unor componente inainte de defectare previzibila (denumita
PREMENT=Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive )
 Mentenata corectiva, care cuprinde lucrari (neprogramabile) impuse de
defecarea unor componente (sau de unele evenimente rutiere), necesare
pentru refacerea starii tehnice a autovehiculului (denumita CORaMENT)
Lucrarile de mentenata preventiva (PREMENT) cuprind operatii referitoare la
control-diagnosticare, starngere-fixare, reglaje si ungeri.
Inlocuirea sistematica (previzibila) de componente se refera la elemente ca
lubrifianti, filter (ulei, aer, combustibil si altele), curele de transmisie, lichide

2
speciale (antigel, frana, etc.) alte componente a caror integritate nu poate fi
neglijata pentru starea tehnica a automobilului.
Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive (PREMENT) poate fi
legiferata prin acte normative (pentru anumite tipuri de automobile) sau
recomandata de constructor.
Pentru autovehiculele fabricate in tara (cel putin pana in anul 1991) se poate
utiliza “Normativul pentru intretinere tehnica si reparatii curente pentru automobile
si remorci” aprobat prin Ordinul M.T.Tc. numarul 14/1983; informatiile din acest
act normativ sunt recomandate pentru utilizare didactica (cel putin) la intocmirea
proiectelor semestriale. Conform acestui act normativ, lucarile de mentenanta
preventive se nominalizeaza astfel:
CIZ – control si ingrijire zilnica ;
S - spalare – zilnic pentru anumite categorii de automobile (taximetru,
autobuze, etc) sau la 300 Km echivalenti ;
RT1 – revizie tehnica de gradul 1 – periodicitate 2000 – 3000 Km
echivalenti ;
RT2 – revizie tehnica de gradul 2 - periodicitate 8000 – 1200 Km
echivalenti; se observa ca fiecare a 4-a revizie tehnica de gradul 1 devine RT2 ;
RTS – revizie tehnica sezoniera; se realizeaza de doua ori pe an, la fiecare
schimbare de sezon, ca luc+rari SUplimentare la o revizie tehnica (RT1 sau RT2)
scadenta ;
SU – schimb de ulei; se refera la inlocuirea uleiului motor (4000 – 6000 Km
echivalenti), la inlocuirea lubrifiantilor din transmisie si sistemele hidraulice si la
lucrari de gresare.
In tabelul 1.1 sunt prezentate periodicitatile lucrarilor PREMENT in functie
de tipul automobilului conform normativului mentionat mai sus. Informatiile din
tabel sunt utile pentru scopul didactic al proiectului, dar sunt recomandabile si
pentru activitatea tehnica si economica de transport pentru automobile.

3
Pentru restul automobilelor se vor aplica recomandarile constructorilor
pentru lucrarile PREMENT (operatii, periodicitate, etc); daca aceste recomandari
nu se cunosc (nu se cunosc explicit), se pot aplica recomandarile din normativ.
Nerealizarea lucarilor PREMENT de catre detinatorul de automobile (in
scopul reducerii cheltuielilor pentru manopera si materiale) implica pierderile
acestuia privind fiabilitatea si raspunderi sporite pentru siguranta circulatiei pe
drumuri publice.
Daca se aplica sistemul de exploatare cu RK (reparatii capitale), se
precizeaza ca si asemenea lucrari sunt componente PREMENT.
Lucarile de mentenatnta corectiva (CORMENT) sunt neprogamabile si se
executa atunci cand sunt impuse de defectarea – uzura peste limite admise ale unui
component al automobilului sau de urmarile unui eveniment rutier, influenta
mediului, etc. cu scopul restabilirii tehnice si functionale ale automobilului.
Lucrarile CORMENT se regasesc in limbajul curent sub denumirea de reparatii
curente, dar si ca reparatii accidentale si/sau reconditionari.
Toate lucrarile de mentenata se executa in ateliere specializate, cu dotari
corespunzatoare (SDV-uri, instalatii si masini – unelte), in spatii corespunzatoare
din punct de vedere al protectiei muncii si prevenirea – stingerea incendiilor;
aceste ateliere sunt deservite de personal de executie cu calificare profesionala
corespunzatoare (necesara).
Dotarea corespunzatoare a atelierelor si perfectionarea profesionala
continuua a deservantilor sunt cai sigure pentru imbunatatirea calitativa a
mentenantei automobilului si pentru reducerea cheltuielilor.

Cap. II

Rezolvarea problemelor

4
Sa se proiecteze atelierele pentru mentenanta preventiva (revizii tehnice,
schimb de ulei) a unui parc de NA= 180+i autobuze M.A.C. de 14,5m, cu o
activitate anuala caracterizata prin:
 CUP = 0.83 anual/zile lucratoare
 PMZ = 195+i Km efectivi
 Zona de lucru: transport in comun in Bucuresti

1. Parcursul anual

PA=NA⋅CUP⋅PMZ⋅ZL⋅CMD (Km echivalenti)


in care:

NA = numarul de autobuze aflat in parcul auto


CUP= coeficient de utilizare a parcului
PMZ= parcurs mediu zilnic
ZL = numar anual de zile lucratoare
CMD=categoria medie de drum

Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezinta raportul dintre numarul


de autobuze active si numarul de autobuze aflate in parcul inventar al unitatii de
transport intr-o anume perioada de timp (ora, zi, luna, an); la nivel anual, trebuie sa
se tina seama daca este precizat la zile calendaristice (365-366) sau la zile
lucratoare (asa cum este dat in aceasta tema).
Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat in Km efectivi sau in Km
echivalenti.
Numarul de zile lucratoare (ZL) reprezinta numarul de zile din anul luat in
calcul, din care se scad:
 Numarul zilelor de duminica

5
 Numarul zilelor de sambata (daca proiectantul a avut in vedere ca
saptamana de lucru se refera la cinci zile lucratoare)
 Numarul de zile nelucratoare stabilite de administratia nationala ca
zile de sarbatoare (1-2 ianuarie, a doua zi de Paste, 1 Mai, 1
Decembrie, 25-26 Decembrie, etc.)
Se precizeaza ca numarul de zile lucratoare pentru autobuze (ZL) este diferit
si mai mare fata de numarul de zile lucratoare pentru un lucrator.
Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul
mediu zilnic sa fie transformat din Km efectivi in Km echivalneti tinandu-se seama
de:
 Starea carosabilului – tabelul 3.1.3
 Utilizarea autobuzului in localitati urbane – tabelul 3.1.2
Parcursul mediu zilnic (PMZ) exprimat in Km efectivi se imparte functie de
zona de lucru pe categorii de drum; fiecare segment a PMZ exprimat in Km
efectivi se face independent pentru fiecare situatie in parte.
Corectarile rezultate din calcul se insumeaza si prin raportarea rezultatelor la
parcursul mediu zilnic in Km efectivi, se obtine categoria medie de drum (CMD).
Parcursul anual (PA) astfel calculat reprezinta principalul element de
dimensionare in tema de proiect.

In calculul ce urmeaza vom tine seama ca:


 Anul are 365 de zile
 Saptamana de lucru are 5 zile lucratoare
 Zilele libere datorate sarbatorilor legale (SL) sunt in numar de 6
 autobuzele circula pe drumuri de diferite categorii astfel :
Prin conventie, se considera Di = 1 pe strazile orasului (categoria II). Pentru
aceasta categorie de drumuri se va calcula in formula PMZ , valoarea 100+i/2 km;

6
Respectiv Di = 0,9 pe drumuri nationale (categoria I). Pentru aceasta categorie de
drumuri se va calcula in formula PMZ , valoarea 95+i/2 km.
PMZ = (100+i/2)*1 + (95+i/2)* 0,9 = 185 km echivalenti
NOTA: Pentru circulatia in municipiul Bucuresti se adauga sporul pentru circulatia
in localitati urbane “u” = 10% la PMZ echivalenti.
u = 185*10 / 100 = 18.5 km echivalenti
PMZ (in km echiv.) = km efectivi+ spor circulatie urbana in Bucuresti= 195(+i) +
18.5 = 213.5 km echivalenti
CMD = PMZ (in km echivalenti)/ PMZ(in km efectivi)= 213.5/195(+i) = 1,1

Vom obtine:

ZL =365−( 52⋅2 ) −6
ZL =255zile lucratoare

PA=NA*CUP*PMZ*ZL*CMD
PA = 180*0.83*185*255*1.1
PA = 7752739.5Km echivalenti
2. Productivitatea
Se refera la numarul de revizii tehnice si schimburi de ulei necesar realizat la
nivelul anului si respectiv, pe zile lucratoare.
In functie de tipul autobuzelor, cu informatiile din tabelul 1.1 se stabilesc
periodicitatile pentru RT1 – RT2 – RTS – SU; facand raportul dintre PA si
periodicitatea RT1, se obtin numarul anual de revizii tehnice:
Nr. anual de rev. Tehnice = PA/periodicitatea RT1
Nr. anual de rev. Tehnice = 7752739.5/3000 = 2584
Cunoscand ca fiecare a IV-a RT1 devine RT2, rezulta ca 75% din nr anual
de revizii tehnice reprezentand nr anual de RT1, diferenta de 25% fiind nr anual de
RT2.

7
Numarul anual de RTS reprezinta dublul numarului de autobuze, cunoscut
fiind faptul ca RTS se executa de doua ori pe an, cu prilejul unei revizii tehnice
scadente in perioadele de timp stabilite de normativ
RT1=1938
RT2=646
RTS=360
Din raportul PA si periodicitatea SU se obtine nr anual de SU.
SU=PA/18000=430
Avand necesarele anuale de RT1 –RT2 – SU, prin raportarea acestora la
numarul de zile lucratoare ZL pentru autobuze se obtine productivitatea zilnica
pentru RT1- RT2- SU.

3.3 Necesar forta de munca si repartizarea pe specializari

Se utilizeaza informatiile existente in tabelul 3.2.1. necesar de manopera


pentru intretinerea tehnica ( lucrari mecanice si electrice ) NM/RT si respectiv
pentru SU –NM/SU se obtin relatiile :
NM/RT = PA/1000*MNo/RT
NM/RT = 34282,61 ore om/an
MNo/RT = manopera normata pentru revizii tehnice
NM/SU = PA/1000*MNo/SU
NM/SU=4124,45 ore om/an
Mno/SU = manopera normata pentru SU

Alegerea sistemului de lucru (manual/mecanizat) se face de proiectant in


functie de utilarea atelierului respectiv. In acest proiect avem de-a face cu un
atelier manual.

8
Se stabileste numarul de zile lucratoare pentru personalul din atelier cu
relatia :

ZLm=ZLautobuze−CO−CM (in zile lucratoare)

in care: CO = numar zile concediu de odihna- in functie de prevederile


contractului de munca ( se alege in intervalul 20-35 zile)
vom avea CO=25 zile
CM = numar zile concedii medicale (statistica 3-6 zile)
vom avea CM=5 zile

ZLm=( 255+i )−25−5


ZLm=225 zile lucratoare

S-a considerat ca numarul de absente nemotivate va fi egal cu zero.


Programul anual de lucru pentru o persoana (in ore/an.om) se obtine cu
relatia :

PAL=ZLm⋅8 ore/ zi
PAL=225⋅8
PAL=1800 ore /an. om

Numarul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru realizarea lucrarilor


PREMENT se obtine cu raportul :

NP/RT=(NM/RT)/PAL (mecanici si electricieni)=>NP/RT =…


NP/RT= 19,04 (20 mecanici si electricieni)
NP/SU=(NM/SU)/PAL ( ungatori, gresori )=> NP/SU =.....
NP/SU = 2,34 (2ungatori, gresori )

9
Numarul de personal angajat se obtin impartind rezultatul NP/RC cu raportul
ZLm/ZL; acest raport reprezinta un coeficient de utilizare a fortei de munca. Se
precizeaza ca personalul angajat se compune din personal efectiv (aflat in atelier
pentru executarea lucrarilor), personalul aflat in concedii de odihna si personalul
aflat in concedii medicale.

ZLm
CUFM=
ZL
225
CUFM=
255
CUFM=0 , 88

NTP/RT = (NP/RT)/CUFM
NTP/RT=19,04/0,88
NTP/RT = 19,04 – 21 mecanici si electricieni
NTP/SU=(NP/SU)/CUFM
NTP/SU=2,34 – 2 ungatori, gresori,
Impartirea personalului efectiv de la revizii tehnice (lucrari mecanice si electrice)
se face pe baza informatiilor statistice, astfel :
- 75% mecanici
- 25% electricieni, deci
NP/RT = 0.25*NP/RT electricieni + 0.75*NP/RT mecanici
- 5 electricieni
- 16 mecanici

3.4 Alegerea tipului de atelier si motivarea alegerii

10
Se realizeaza in functie de parcul de autobuze dat prin tema si de
productivitatea zilnica rezultata din calcul.
Atelierul de intretinere tehnica poate fi organizat sub forma unei linii in flux
sau atelier cu posturi de lucru infundate. Indiferent de tipul de atelier ales,
postul de lucru destinat lucrarilor SU va fi degrevat de alte lucrari. Se
recomanda ca atelierul de intretinere sa fie dotat la nivelul necesar pentru RT2.
Posturile de lucru unde se executa lucrari partiale inferioare ale
automobilului pot fi dotate cu elevatoare sau cu canale de vizitare ; canalele pot
fi de tip ingust, lateral sau combinat.
Canalele sunt bordurate longitudinal metalic (grosime 20-25mm) sau cu
beton armat ( grosimea 100mm) ; inaltimea bordurii nu trebuie sa depaseasca
150 mm. Lungimea, latimea si adancimea canalelor se determina in functie de
dimensiunile automobilului, de utilarea canalului si de destinatia postului.
Adancimea canalului depinde de lungimea automobilului ; recomandabil 1.4 –
1.5 m, pentru autoturisme si 1.2 - 1.3 m pentru autocamioane si autobuze.

3.5. Dimensionarea atelierului de intretinere tehnica.

Se realizeaza avand in vedere urmatoarele :


- alegerea facuta la problema anterioara
- dimensiunile autobuzului
- distanta fata de obstacole
- spatii ocupate de SDV-uri, instalatii si utilaje din dotarea atelierului.
Dupa stabilirea suprafetelor necesare. Se pot stabili dimensiunile atelierului
de intretinere tehnica, urmand a se intocmi desenul final.
Atelierul va fi unul de tipul linie in flux de tip II cu 3 posturi.
Dimensiunile exterioare ale unei autobuz sunt :
L= 14500 mm ; B = 2520 mm ; H=3200 mm.

11
Distantele dintre autobuz si obstacole se iau din tabel dupa cum urmeaza :
- intre partile laterale : 1,2 m
- intre autobuz si perete : 1,2 m
- intre autobuz si coloana : 0,7 m
- intre autobuz si o poarta spre exterior : 1,5 m
In functie de aceste valori se pot determina dimensiunile atelierului pentru
autobuzele din parc.

6. Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor

Listele prezentate in urmatoarele pagini reprezinta un minim necesar pentru


dotarea atelierelor de mentenanta.
In functie de tipul autobuzului impus prin tema si de stadiul actual in care a
evoluat, proiectantul poate completa lista prezentata in proiect, prezentand si
explicatiile corespunzatoare.
In dotarea unui atelier de mentenanta, se recomanda proiectantului sa aiba in
vedere si componentele sistemelor de protectie a muncii si prevenirea-stingerea
incendiilor.
Nr. Denumire Dimensiuni, buc/p OBS.
Crt. date tehnice ost

12
1 Cheie ( pneumatica, electrica )
pentru piulite roti Conf. Tip auto 1
2 Banc de lucru cu menghina 1000-7000 1
3 Sursa aer comprimat 6-8 atm. 1
4 Priza energie electrica 220V 1
5 Raft pentru piese mecanice 1
6 Raft pentru piese electrice 1
7 Cric pentru ridicare punti mec., electric 1-2
1
8 Chei pt. Piulite bride arc
2-4
9 Capra suspendare auto 1
1
10 Rezervor lichid frana
1
Lada materiale sters 1
11
1
12 Masa-raft documente lucru
1
13 Numai la
Instalatie distributie uleiuri 1
post SU
1
14 Instalatie colectare ulei ars
1
Rezervor ulei 1
15
2-4
16 Instalatie gresare 2-4 posturi
1
Rezervor uleiuri uzate 1
17
1
18 Baie spalat filtre aer
1
19
Cutie colectare filtre ulei 1
1
20 Raft filtre aer-ulei
1
Instalatie evacuare gaze arse 1
21
22 Cleste combinat 1 Motor mac
1 *
Dorn de 4
23 1 *
24 Chei fixe 12, 13,17, 19, 30, 41 1
1 *
Chei hexagonale 6, 8
25 1 *
26 Rigla gradata pt. Directie 1 *
1 *
Chei tubulare 10, 14, 17, 22, 24,
27

13
28 Set chei buzoane 1 *
29 Cheie dinamometrica 1 *
30 Comparator 1 *
31 Subler adancime pt anvelope 1 *
32 Manometru presiune pneuri 1 *
Furtun umflare pneuri 1 *
33
Set surubelnite 1 *
34

Toate atelierele de mentenanta pentru autobuze vor fi dotate cu:


 instalatii pentru stingerea incendiilor (apa, spuma)
 stingatoare portabile si manuale
 instructiuni specifice NPM si PSI
 Instructiuni specifice privind tehnologiile de mentenanta

14
7.Concluzii

Studiul terotehnicii are ca scop dobandirea unor cunostiinte ce te ajuta sa intelegi si


sa atingi obiectivele terotehnicii in cadrul unui parc auto , si anume :
- organizarea pe baze stiintifice (tehnice si economice) a lucrarilor de
intretinere cu forte proprii si /sau in colaborare ;
- aplicarea tehnologiilor de varf pentru realizarea lucrarilor de mentenanta
rapid si de calitate;
- aplicarea eficienta a tehnologiilor de recuperare si refolosire a materialelor si
subansamblelor;
- Reconditionarea pieselor si subansamblelor.
Toate aceste obiective se ating daca exista o buna organizare si conducere a
parcului auto. Prin prezentul proiect am inteles cum se realizeaza o astfel de
organizare si ce trebuie facut pentru a duce la buna desfasurare a activitatilor unui
parc auto, ca ansamblu, dar si pe diviziuni, avand ca rezultat obtinerea de profit,
dar si a satisfacerii nevoilor unei comunitati mai mici sau mai mari de oameni.

15
Bibilografie

1. Nagy T. si colectiv- Fiabilitatea si terotehnica automobilului – Universitatea


TRANSILVANIA 1997
2. Nagy T. si colectiv – Exploatarea si tehnica transportului auto – EDP 1982
3. Normativ pentru intretinerea tehnica si repararea automobilelor si remorcilor –
Ord. MTTc nr. 14/1983
4. Pomazan N. – Terotehnica automobilelor – note de curs

16