Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
în lumea occidentală
După 1945, până la sfârşitul anilor ’60, în aproape toate statele europene şi în
S.U.A. se înregistrează o creştere a populaţiei datorată în principal creşterii
natalităţii, care a fost numită baby boom. Creşterea populaţiei se înregistrează şi în anii
’70, dar ea se datorează îmbunătăţirii condiţiilor de trai, care au dus la prelungirea
duratei vieţii, iar în lumea occidentală este cauzată şi de migraţiile din fostele ţări
coloniale. În anii 80 începe o scădere a sporului demografic,care a continuat până
astăzi.
Viaţa privată se desfăşoară tot în cadrul familiei, dar apar schimbări care duc
treptat la o criză a vieţii de familie. Oamenii trăiesc în cuplu şi fără a se căsători,
divorţurile sunt foarte frecvente, numărul copiilor unui cuplu este scăzut (unul, doi copii
sau chiar apar cupluri care nu îşi doresc copii), practicile religioase devin opţionale.
Conflictele între generaţii sunt foarte profunde, mai ales în anii ’60-’70, perioada în
care se generalizează libertinajul. Relaţiile dintre părinţi şi copii nu se mai bazează pe
autoritatea din trecut. Treptat se acceptă de către părinţi un rol de coordonare, mai
degrabă decât de autoritate. Femeile capătă drept de vot după război în toate ţările şi
ajung treptat să ocupe aproximativ aceleaşi munci ca şi bărbaţii.
Începând din anii ’60 are loc o puternică mişcare contestatară a valorilor
societăţii capitaliste, pornită din rândul tinerilor. Cel mai reprezentativ pentru începutul
acestei mişcări este curentul hippie, apărut în California, cel mai bogat stat american, în
1963. Acest curent contestă valorile societăţii de consum şi promovează o întoarcere la
natură, la sursele culturii populare (folk), militează împotriva poluării, pentru pace şi
contestă toate războaiele, inclusiv cele duse în numele apărării drepturilor omului.
Tinerii hippie se disting de restul populaţiei prin hainele lor lejere şi foarte colorate,
inspirate din tradiţia popoarelor Americii latine sau asiatice, pletele atât pentru bărbaţi
cât şi pentru femei, dar mai ales prin muzica pe care o interpretează, folk-song, foarte
melodioasă, inspirată de tradiţia populară americană sau a altor popoare. Evadarea lor
din cotidian şi întoarcerea la natură se realizează însă şi prin promovarea consumului de
droguri, a libertinajului sexual şi prin promovarea practicilor religioase indiene (în
principal yoga). Generaţia hippie se remarcă în primul rând prin opoziţia faţă de războiul
din Vietnam (1955-1975), dus de statul american în scopul stăvilirii expansiunii
comunismului. Apogeul mişcării hippie îl reprezintă festivalul de muzică folk de la
Woodstock (1969), unde se adună 400 000 de tineri pentru a asculta muzică şi a milita
pentru natură şi împotriva războiului. Aici concertează 32 de solişti şi formaţii, între
care promotorii acestei mişcări: Jimi Hendrix, Bob Dylan, Janis Jopli, Joan Baez, The
Who, Joe Coker etc. Curentul rock, apărut în anii ’60 s-a alăturat, în muzică, mişcării
contestatare începută de hippie şi a continuat-o, după ce mişcarea hippie a intrat în
declin în anii ’70.