Cine face regulile într-o familie, copilul sau adulții?

Copiii au nevoie de reguli. În educaţie, regulile sunt importante. Dar e obligatoriu să fie unele
constructive. Altfel devin constrângeri.

În lipsa regulilor, haosul şi dezastrul se instalează cât am clipi, iar organizarea va deveni tot mai dificilă.
Ştii de ce? Tocmai pentru că nu vom şti după ce criterii să ne ghidăm în căutarea armoniei.

Câtă vreme nu i-am setat anumite reguli copilului, nu putem să îi reproşăm greşelile făcute. Iar fiecare
regulă trebuie să fie însoţită de un rezultat pozitiv. Doar aşa vei putea determina copilul să înţeleagă
importanţa respectării ei.

Nu prin constrângere, nu prin instaurarea fricii, nici prin ameninţarea cu pedeapsa.

Cum să instaurăm regulile pentru copii?

În primul rând, scopul principal al regulilor rămâne acela de a ne menţine copiii în siguranţă. Chiar dacă
un copil este posibil să nu înţeleagă utilitatea anumitor reguli, atunci când vine vorba de siguranţa lui…
nu trebuie să faci compromisuri.

Însă trebuie găsită o cale prin care copilului să îi fie uşor să înţeleagă de ce e necesar să le respecte.

De ce să nu treacă pe roşu, de ce să traverseze stradă pe verde, de ce să nu se bată cu colegii de şcoală,

de ce să poarte centura de siguranţă, de ce să nu fure, de ce să nu mintă, de ce să nu părăsească incinta
şcolii cu străinii.

Toate acestea sunt reguli de bază, probabil printre primele pe care un copil le învăţă.

Orice alte reguli îţi doreşti să instaurezi, pe lângă acestea, asigură-te că sunt însoţite de o explicaţie a
efectului lor pozitiv.

Copilul are nevoie permanentă de o ancoră. Nu poate urma nişte reguli, pur şi simplu, fără să ştie de ce.
Şi nici nu-l poţi condamna. E în natura sa, încă autentică, să înţeleagă ,,de ce’’.

Regulile ca bune maniere

Atunci când nu sunt legate de siguranţă, regulile pot viza bunele maniere. Să salute atunci când intră
într-o încăpere, să spună mulţumesc şi să mănânce frumos sunt reguli care tot lui îi vor fi folositoare –
pentru că îl vor ajuta să se simtă confortabil şi încrezător în sine, într-un mediu străin.

Când vine vorba de instaurarea regulilor pentru copii, totul constă în raportul regulă-explicaţie-rezultat
pozitiv. Câtă vreme copilul simte că regulile sunt în avantajul lui, nu va avea niciun motiv pentru care să
nu le respecte. De aceea e important să le instaurezi cu blândeţe, pozitivism şi înţelepciune. Niciodată
impuse cu stricteţe.

Cum să instaurezi reguli pentru copilul tău

Copiilor nu le place să le fie impuse lucruri, însă reacţionează extraordinar atunci când le propui o
negociere amiabilă.

Pentru a-l putea avea de partea ta în adolescenţă, trebuie să-i câştigi iubirea şi respectul în copilărie.
Nu-i poţi cere copilului să te respecte şi să te asculte doar pentru că eşti mai mare, îi eşti mamă sau tată.
Însă te asigur că se va supune fără probleme regulilor – dacă îi câştigi respectul, iubirea, dacă te arăţi
flexibilă, deschisă şi sinceră în relaţia cu el.

Copilul trebuie să înţeleagă că vrei să îl ştii în siguranţă, că regulile au ca sursă iubirea pentru el şi dorinţa
de a-i asigura un mediu şi un parcurs optim dezvoltării sale armonioase.

Îţi propun 6 paşi simpli prin care să instaurezi cu succes reguli pentru copilul tău

1. Fii convinsă de regula pe care vrei să i-o stabileşti

2. Prezintă-i copilului tău regula

3. Explică-i de ce ai nevoie ca el să o respecte

4. Explică-i beneficiile respectării acestei reguli

5. Asigură-te că înţelege felul în care regula îl ajută şi îl menţine în siguranţă

6. Prezintă-i şi consecinţele nerespectării regulilor asupra vieţii şi activităţii lui

Când reușești să câştigi iubirea, respectul şi încrederea copilului, poţi spune că aveţi o relaţie solidă.

Iar în cazul în care relaţia este solidă, copiii vor vrea singuri să îşi ştie părinţii mulţumiţi, respectaţi şi
împăcaţi.

Regulile şi copiii care,,întind coarda’’

Chiar dacă fiecare copil este egocentric şi doreşte să deţină controlul, latura sa vulnerabilă şi dornică de
grijă, atenţie şi protecţie rămâne activată.

Pentru a instaura reguli solide, care să funcţioneze uşor, profită de momentele în care copilul îţi cere
ajutorul.

Descoperă ce îl sperie, care îi sunt nevoile, când are nevoie de limite, de ajutor, de susţinere şi informaţii
pentru a depăşi anumite obstacole. Atunci poţi stabili reguli în avantajul amândurora, pe care el să le
privească mai mult ca pe nişte puncte de sprijin.

Totodată, poţi profita de momentele în care el constata că a greşit, deşi tu i-ai propus să facă altfel,
pentru a instaura reguli. Însă nu o face cu reproş, ci cu iubire. Totul trebuie să fie înspre binele copilului.

Intimidarea, ultimatumul şi ameninţările nu vor face copilul să respecte regulilor, dar cu siguranţă îl
vor tenta să nu le respecte.

Chiar dacă simt nevoia să testeze limitele, să vadă ce se poate întâmpla, te asigur că fiecare copil are în
spate o nevoie acerbă de a se şti în siguranţă. Iar regulile îi plac, pentru că înţelege că îl vor proteja. Însă
asta nu înseamnă că nu va vrea să le încalce.

Practic, avem de-a face cu sistemul dacă e regulă, atunci înseamnă că o pot încălca, pentru că e cineva în
spate…care mă prinde.

Totodată, testarea limitelor părinţilor poate fi şi un semnal care ne spune că avem un copil care încearcă
să devină independent.
Un copil care are curaj şi îşi asumă riscuri.

În fiecare obstacol se ascunde ceva valoros, depinde cum privim noi lucrurile, câtă tragedie vrem să
scoatem dintr-un fapt simplu, câtă răbdare acordăm relaţiei cu copilul, dar mai ales ce relaţie vrem să
avem cu acesta: una de supunere – prin teamă şi constrângere, sau una de respect, prin iubire.

Îţi recomand EQ Game, jocul care vă ajută să vă cunoaşteţi mai bine, să vă distraţi, să vă apropiaţi şi să
descoperiţi metoda cea mai bună de a comunica pe mai departe. Aruncă un ochi aici, e excelent!

Învăţaţi negocierea

Dacă ai lăsat copilul să îşi aleagă singur jucăria cu care doarme şi ce pijamale va purta în fiecare seară,
atunci e dreptul tău să stabiliţi ora de culcare. La fel poţi proceda în orice situaţie. Negociaţi, exploraţi
posibilităţile de extindere a regulilor, nu fiţi rigizi.

Însă nu uita scopul principal al regulilor: disciplină, siguranţa copilului şi armonia în familie.

Concluzie

Uşor de spus, greu de făcut, nu? Nu chiar. Dar necesită răbdare şi relaxare. Cu încrâncenarea nu prea
trecem marea.

Ideea de regulă o poţi implementa în rutină copilului, prin instaurarea zilnică de mici sarcini, reguli
simple, respectarea unui program de joacă, distracţie, masă. Îl poţi implica în treburi casnici simple,
pentru a înţelege reguli legate de folosirea focului, a apei, a aparaturii electrocasnice.

Exerciţiile practice şi puterea exemplului rămân cele mai puternice metode de realizare a oricărui task.
Există armonie şi fără instaurarea pedepsei, reproşului, fricii, umilinţei şi tonului autoritar.