Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Encefalomielita
E f l i lit enzootică
ti ă
p
porcină
(Boala de Teschen)
Etiologie:
- virus filtrabil încadrat în genul Enterovirus, familia Picornaviridae;
- tulpinile izolate au proprietăţi neurotrope şi enterotrope şi infectează
cu uşurinţă puii pe cale orală;
- virusul poate fi cultivat în culturi celulare de fibroblaste şi celule
renale de embrioni de găină;
- pe baza testelor de seroneutralizare, suşele izolate au fost încadrate
într-un singur serotip.
Caractere epizootologice :
-virusul
virusul pătrunde în organism (prin ingerare) →replicare în intestin (în
special în duoden) → excreţia în fecale (după 2 săptămâni de la infecţie);
-replicarea primară → viremie → invadarea SNC→alteraţii
morfologice→manifestări clinice caracteristice;
-neuronii sunt sediul unor degenerescenţe de tip balonizant şi
neuronofogie;
-virusul a fost identificat şi în: ficat, pancreas, musculatura peretelui
digestiv cord,
digestiv, cord rinichi,
rinichi splină şi musculatura scheletică;
-la păsările în vârstă, în urma viremiei, pe lângă eliminarea virusului prin
fecale, se produce contaminarea ouălor direct sau indirect, pe parcursul celei de a
doua săptămâni de la infecţie;
-consecutivi reducerii
d ii viremiei
i i i şii invaziei
i i i SNC,
SNC se constată
ă răspuns
ă i
imun
umoral, caracterizat prin apariţia de anticorpi evidenţiabili prin diferite teste
serologice; păsările trecute prin boală dobândesc o imunitate solidă.
Tabloul clinic :
Perioada de incubaţie =11-16 zile ;
→ la
l puiiii proveniţii i din
di ouă ă infectate
i f : - abatere,
b mersull nesigur,
i titubant,
i b
sprijin pe jarete şi poziţie ghemuită;
- apar fenomene de tip paralitic, pareze şi paralizii ale unuia sau ale
ambelor picioare
picioare→echilibrul
echilibrul devine dificil, deplasarea este greoaie
sau imposibilă→pareze ale aripilor→decubit permanent;
- tremurat intermitent al capului şi al gâtului sau al cozii, care este
mai uşor de observat la puii mai mari→ "boala tremurătoare" sau
"t
"tremurul l epidemic".
id i "
→ la puii mai în vârstă,
vârstă ca şi la găinile adulte-
adulte evoluează asimptomatic:
- la găinile ouătoare - scăderea producţiei de ouă cu 10-15% şi a procentului
de ecloziune;
- leziuni oculare cu opacifierea totală sau parţială a cristalinului;
- irisul este de culoare normală şi forma pupilei regulată, nu apare fotofobie.
Mortalitatea < 65%, în raport cu condiţiile în care se află puii în momentul apariţiei
bolii.
Tabloul anatomopatologic:
La necropsie,
necropsie macroscopic nu apar leziuni caracteristice: inflamaţii ale
sistemului nervos, catar intestinal şi distrofii hepatice.
Profilaxia:
Măsuri generale: -supravegherea circulaţiei păsărilor şi evitarea
introducerii de ouă la incubat sau păsări din efective
contaminate.
Imunoprofilaxia: vaccinarea păsărilor adulte, pentru transmiterea
imunităţii la pui→ vaccinuri vii şi inactivate.
Vaccinurile vii din tulpini selecţionate pot fi administrate în
pliul aripii sau în apa de băut.
Vaccinurile preparate pentru găini se pot folosi şi la curci.
La noi, pentru imunizarea păsărilor se foloseşte vaccinul "Ema-romvac”
(vaccin viu, liofilizat, contra encefalomielitei infecţioase aviare), Vaccinarea se face
obişnuit
bi it masal, l înî apa de d băut,
bă t lal vârsta
â t de d 10-14
10 14 săptămâni.
ă tă â i Se S va evita
it
vaccinarea tineretului sub vârsta de 8 săptămâni şi a găinilor ouătoare în perioada
pontei.
Combaterea:
În zonele contaminate se impun măsuri restrictive pentru izolarea
focarelor.
În focar se aplică următoarele măsuri:
- se izolează funcţional hala sau ferma contaminată;
- se supraveghează permanent loturile contaminate şi se elimină exemplarele
cu semne clinice;
- se înlătură factorii debilitanţi;
- se anunţă unităţile care au primit cu 14 zile înainte pui de o zi din staţiile de
incubaţie cu boală;
- dezinfecţia riguroasă a incubatoarelor sau a puierniţelor.
H
Hepatita
tit virală
i lă a bobocilor
b b il de d raţă
ţă
Tabloul anatomopatologic :
- mărirea în volum a ficatului, cu aspect icteric, foarte friabil şi cu numeroase
puncte hemoragice sau echimoze cu contur neregulat,
neregulat care
care-ii dau un aspect
marmorat ;
- splina este mărită în volum şi marmorată;
- rinichii tumefiaţi şi cu vasele injectate;
- cordul
d l este
t degenerat.
d t
Aspecte anatomopatologice
Leziunile microscopice :
- în formele de hepatită necomplicată constau în necroze ale celulelor hepatice şi
proliferări ale epiteliului canaliculelor biliare;
- în citoplasma celulelor hepatice şi splenice se pot evidenţia, prin metoda
Giemsa incluzii oxifile omogene;
- leziuni degenerative şi hiperplazice apar în sistemul nervos central,
central rinichi şi în
pereţii tubului digestiv.
Diagnosticul:
Se confirmă prin examene de laborator:
- izolarea virusului de la bobocii morţi
→ prin inocularea unui triturat de ficat infectat sau sânge în
cavitatea alantoidiană la embrionul de găină de 9 zile sau de
raţă de 10-14 zile. Embrionii de raţă mor în mai puţin de
24-72 ore, în timp ce embrionii de găină răspund în mod
variabil şi de obicei mor în timp de 5-8 zile;
→se poate folosi şi inocularea pe culturi primare de ficat
embrionar celulele prezentând o sensibilitate specială;
embrionar,
- infecţia experimentală: inocularea subcutanată sau intramusculară a
izolatului la bobocii de raţă în vârstă de 1-7 zile determină
apariţia semnelor clinice ale bolii, cu moarte în 24-48 ore de la
i
inoculare;
l
- testele serologice: de seroneutralizare, au o valoare scăzută în diagnosticul bolii;
- pentru identificarea DHV tip II, se poate utiliza testul de neutralizare pe embrioni
de g
găină care p permite şşi diferenţierea
ţ de tulpinile
p I şşi III.
-detectarea DHV tip III în culturi celulare se realizează prin imunofluorescenţă
directă (IFD). S-a pus la punct şi testul ELISA pentru evidenţierea DHV in fecale.
Diagosticul diferenţial faţă de:
- salmoneloză;
- chlamidioză;
- aspergiloză.
Prognosticul este totdeauna grav, atât pentru individ cât şi pentru
colectivitate.
Profilaxia
Măsuri generale:
- izolarea strictă a bobocilor de raţă timp de 44-5
5 zile după ecloziune şi
evitarea contactului cu loturile matcă;
- aplicarea dezinfecţiilor profilactice.
Imunoprofilaxia: -vaccinarea efectivelor de raţe adulte;
-vaccinarea bobocilor de raţă.
Pentru imunizarea activă a efectivelor matcă se foloseşte un vaccin viu,
preparat cu o tulpină apatogenă; vaccinul se inoculează intramuscular la rasele de
raţe ouătoare, cu 2 2-4
4 săptămâni înainte de recoltarea ouălor pentru incubaţie.
Anticorpii maternali se transmit vertical la bobocii eclozionaţi, protejându-i până la
vârsta de 2-3 săptămâni.
Pentru imunizarea bobocilor de raţă se folosesc tulpini apatogene (tulpini
embrioadaptate)
b i d t t ) prin i inocularea
i l î membrana
în b i t di it lă imediat
interdigitală, i di t după
d ă ecloziune.
l i
În România, se prepară vaccinul „Hepavac”, care se administrează la
raţele adulte s.c. sau i.m., de două ori, la interval de 2 săptămâni (a 2 vaccinare se
p
aplică cu 2-3 săptămâni
p înainte de intrarea la ouat)) şşi la bobocii de o zi ((de
necesitate) în doză de 0,5 ml, respectiv 0,2 ml.
Combaterea :
În cazul apariţiei unui focar primar, cea mai justificată măsură este
"stamping-out”
stamping out . În zonele contaminate se impune izolarea severă a fermelor şi
efectivelor de boboci până la vârsta de 30 de zile, iar focarele se ţin sub măsuri
generale restrictive.
Bobocii sănătoşi din loturile contaminate se inoculează cu ser de la raţe
trecute prin
i boală
b lă sau hiperimunizate.
hi i i S l se administrează
Serul d i i ă în
î doză
d ă de
d 0,5
0 ml,
l la
l
toţi bobocii, la vârsta de 2-3 zile, într-o singură administrare.