CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

5.5 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindri în V

5.5.1 Echilibrarea motorului 2V

A) Motor cu 2 V cu unghiul V-ului oarecare

Se roteşte arborele cotit cu un unghi  foarte mic fată de poziţia iniţială a

pistonului A1 respectiv aceea de PMS. Rezultantele forţelor de inerţie de ordinul I
(FjIA1 şi FjIB1 – fig.5.26,a) şi de ordinul II (FjIIA1 şi FjIIB1 – fig.5.26,b) la cei doi
cilindri se determină prin compunerea acestora cu regula paralelogramului, însă
iniţial forţele FjI şi FjII au fost glisate, ca vectori alunecători, de pe capul pistonului
până în axa de rotaţie a arborelui cotit :
 FjI A1  FA  cos

 FjI B1  FA  cos (   )
2 2

 FjI  FjI A1  FjI B1  2  FjI A1  FjI B1  cos FjI A1 ; FjI B1  (5.72)

 FjII A1  FA    cos 2

 FjII B1  FA    cos 2(   )
2 2

 FjII  FjII A1  FjII B1  2  FjII A1  FjII B1  cos FjII A1 ; FjII B1  (5.73)

  
unde unghiul dintre vectorii FjI A1 ; FjI B1 , respectiv FjII A1 ; FjII B1 poate fi γ sau 
180°- γ, în funcţie de sensul vectorilor.

FjI
A1 A1
 
B1
B1  
FjII

 
A1
B1
FjIB1 FjIA1 FjIIA1
FjIIB1

a) b)
Fig.5.26 Schema forţelor care încarcă motorul 2V (oarecare)

124
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

Deoarece distanţa dintre direcţiile forţelor FjI şi FjII din cele două meca-
nisme bilă-manivelă şi planul median transversal al arborelui cotit este foarte mică
(1/2 din lăţimea unei biele), momentele generate de aceste forţe au valori neglijabi-
le.
B) Unghiul V-ului este  = 90° (fig.5.27)

∑FjI sau ΣFjII

90° I A1

II

B1

FjIA1 sau FjIIA1


FjIB1 sau FjIIB1
A1 
B1

Fig.5.27 Schema forţelor care încarcă motorul 2V ()

a) Echilibrarea forţelor de inerţie FjI

 FjI A1  FA  cosα

 FjI B1  FA  cos (90  α)   FA  sinα

 FjI  FjI A2  FjI B2  FA (5.74)

1 1

 FjI B   FA  sin  
 I  ψ    arctg  1     arctg 
         0 (5.75)
 FjI A   FA  cos  
 1 

Aşadar, rezultanta forţelor FjI pentru cei doi cilindri are direcţia axei
braţului şi este constantă ca mărime (FA = -mj·r·2), fiind deci o forţă cu caracter
centrifug, similar cu forţa FR. Rezultă că ele pot fi echilibrate cu contragreutăţi
dispuse pe braţele arborelui cotit. Condiţia de echilibru (fig.5.28), este:

2·Fcg = FR+ FA sau

125
CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

FA 2·mcg··(mr + mj)·r·de unde

FR
1 r
2·mcg mcg  
 mr  m j
2 
 (5.76)

r
2Fcg 

Fig.5.28 Echilibrarea forţelor FR şi FjI

b) Echilibrarea forţelor de inerţie FjII

 FjII A1  FA    cos 2

 FjII B1  FA    cos 2(90   )   FA    cos 2

 FjII  FjII A2  FjII B2  2 FA   cos 2 (5.77)

1 1

FjII B1   FA    cos 2 
 II    45  arctg  arctg    45 
FjII A1  FA    cos  2  (5.78)
 arctg ( 1)  45  45  45  0
Aşadar, deoarece φII = 0, rezultanta forţelor FjII acţionează numai în pla-
nul orizontal, provocând "cernerea" motorului.

C) Unghiul V-ului este  = 180°

În acest caz sunt posibile două variante de arbore cotit :

C1) Arbore cotit cu o singură manivelă (fig.5.29), caz în care rezultă :

FjIIB1 180°+ FjIIA1
FjIB1
FjIA1


 FjIIA1
FjIIB1
FjIB1
FR
FjIA1

Fig.5.29 Schema forţelor care încarcă motorul 2V cu o singură manivelă ()

126
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

5.5.2 Stabilirea relaţiilor pentru calculul echilibrării motoarelor

cu cilindri în V

a) Determinarea expresiilor generale ale forţelor de inerţie Fj.

Fie un motor cu i cilindri în V (fig.5.31), unghiul V-ului fiind , pentru

care se consideră doar manivela I pe care sunt articulate bielele cilindrilor A1 şi B1,
respectiv manivela K pe care sunt articulate bielele cilindrilor Ak şi Bk; Astfel, pri-
vind motorul din faţă, pe partea dreaptă lucrează cilindrii A1 şi Ak, iar pe partea
stângă cilindrii B1 şi Bk.
stânga dreapta
y
A1
Ak
stânga dreapta B1

A1 Bk
B1 

A2 manivela I
B2

Bk Ak

I-K manivela I
manivela K
Bi/2 Ai/2 O 

manivela K

Fig. 5.31 Schema de calcul al forţelor de inerţie FjI şi FjII la motorul cu cilindri în V

Se roteşte acest arbore cu un unghi  foarte mic faţă de poziţia sa iniţială,

respectiv cea corespunzătoare aflării pistonului A1 în PMS. În felul acesta meca-
nismele corespunzătoare celor 4 cilindri s-au rotit, faţă de poziţia lor iniţială, cu
unghiurile :
  - mecanismul cilindrului A1
 I-K - mecanismul cilindrului Ak
  mecanismul cilindrului B1
 I-K - mecanismul cilindrului Bk

unde I-K este unghiul dintre manivela I şi manivela K.
129
CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

Forţele de inerţie de ordinul I aferente acestor mecanisme vor fi :

FjIA1 = FA·cos 
FjIAk = FA·cos (I-K)
FjIB1 = FA·cos (
FjIBk = FA·cos (I-K)

Considerând cilindrii repartizaţi pe partea "stângă" şi pe partea "dreaptă",

faţă de axa Oy, expresiile forţelor de inerţie de ordinul I pot fi grupate astfel :

STÂNGA DREAPTA
FjIB1 = FA·cos (FjIA1 = FA·cos 
FjIBk = FA·cos (I-K) FjIAk = FA·cos (I-K)

Aceste expresii pot fi generalizate astfel :

 pentru toţi cilindrii din partea stângă

FjIBk = FA·cos ( + I-K) (5.84)

 pentru toţi cilindrii din partea dreaptă

FjIAk = FA·cos (I-K) (5.85)

unde k = 1,2,3,…,i/2 este indexul cilindrului de pe partea stângă/dreaptă, iar K =

I,II,… este numărul curent al manivelei arborelui cotit.
Însumarea forţelor FjI se face “pe fiecare parte” şi se obţine :

 FjI st  FjI B1  FjI B2    FjI Bi / 2

 FjI dr  FjI A1  FjI A2    FjI Ai / 2
care apoi se adună vectorial, obţinându-se :

 FjI   FjI st2   FjI dr2  2   FjI st   FjI dr  cos FjI st ;  FjI dr  (5.86)
Evident că expresiile forţelor de inerţie de ordinul II (FjII), pe partea stân-
ga şi respectiv dreapta, vor fi :
FjIIBk = FA··cos 2(I-K) (5.87)

FjIIAk = FA··cos 2(I-K) (5.88)

130
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

iar rezultantele lor pe fiecare parte, vor fi :

 FjII st  FjII B1  FjII B2    FjII Bi / 2

 FjII dr  FjII A1  FjII A2    FjII Ai / 2
iar pentru întreg motorul, se obţine :

 FjII   FjII st2   FjII dr2  2   FjII st   FjII dr  cos  (5.89)

b) Determinarea expresiilor forţelor de inerţie FR.

Forţele de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie (forţele FR) se consideră

egale la toţi cilindrii (FRI = FRII = … = FRN = FR) şi definite de relaţiile :

FR = (mfm+ 2·mbr(r)+2·m2)·r·mr·r· 5.90


unde notaţiile au semnificaţiile cunoscute de la capitolele anterioare.
Obs. Masa m2 se înmulţeşte cu 2, deoarece pe fiecare manivelă sunt articulate câ-
te două biele.
Aceste forţe au caracter centrifugal, iar studiul echilibrării lor, la motorul
cu i cilindri în V, este identic cu cel făcut la motorul cu i/2 cilindri în linie, în 2 sau
4 timpi.

c) Determinarea momentului forţelor de inerţie FjI şi FjII.

Pentru uşurinţă, momentul acestor forţe de inerţie se determină faţă de pla-

nul median transversal al arborelui cotit, distanţele de aici până la manivele (dI,dII,
... dN) având atribut de semn, în funcţie de sensul lor (pozitiv sau negativ al axei
Oz, axă care se suprapune peste axa de rotaţie a arborelui cotit şi are sensul pozitiv
spre volant). Se determină momentul generat de forţele de inerţie din partea stângă,
iar apoi din partea dreaptă. Vectorii MFjst şi MFjdr sunt perpendiculari pe planul ce
conţine axele cilindrilor din stânga, respectiv din dreapta. Modulele acestor vectori
se obţin cu relaţiile :

MFjIst = dI·FjIB1 + dII·FjIB2 + … + dN·FjIBi/2 (5.91)

MFjIdr = dI·FjIA1 + dII·FjIA2 + … + dN·FjIAi/2 (5.92)

Însumarea acestor vectori se face, folosind teorema lui Pitagora generaliza-

tă, cu următoarele relaţii :

131
CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

MFjI  MFjI st dr st dr 
2  MFjI 2  2  MFjI  MFjI  cos MFjI ; MFjI
st dr  (5.93)
La fel se determină şi momentul forţelor de inerţie de ordinul II.

MFjIIst = dI·FjIIB1 + dII·FjIIB2 + … + dN·FjIIBi/2 (5.94)

MFjIIdr = dI·FjIIA1 + dII·FjIIA2 + … + dN·FjIIAi/2 (5.95)

MFjII  MFjII st2  MFjII dr2  2  MFjII st  MFjII dr  cos( MFjII st ,MFjII dr ) (5.96)

c) Determinarea momentului forţelor de inerţie FR.

Studiul dezechilibrului introdus de acest moment, la motorul cu i cilindri în

V, este identic cu cel efectuat la motorul cu i/2 cilindri în linie în doi sau patru
timpi.
         

Se observă aşadar, că pentru studiul echilibrării unui motor cu cilin-

drii în V este necesar să se cunoască nişte parametri caracteristici, ce ţin de
construcţia motorului, respectiv :
 unghiurile I-K dintre manivela I (corespunzătoare cilindrului A1) şi fiecare
dintre celelalte manivele;
 distanţele dN dintre planul median transversal al arborelui cotit şi mijlocul
fiecărei manivele (se notază distanţa dintre mijlocul a două manivele ală-
turate cu "a" )

132
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

5.5.3 Echilibrarea motorului 4V la 90°cu arbore cotit similar motorului

2L în doi timpi

y FjIIA1 90° FRI
FjIIB2 FjIIA2
FjIIB1 
FjIA2
FjIB1 I
FjIA1
FjIB2
+180°
I
A1 II
B1 
+z
A2 dI FRII
B2 dII
 II

I-II-IIdI = +a/2; dII = -a/2

FjI FjII FR MFjI MFjII MFR

0 2 2  FjII1 0 a·FA 0 a·FR
0 0

Fig. 5.32 Motorul 4V 90° cu manivele în antifază

a) Echilibrarea forţelor de inerţie de ordinul I

 FjI B1  FA  cos(90   )   FA  sin 

st 
 FjI B2  FA  cos(90    180)   FA  sin 
 FjI st  FjI B1  FjI B2  0
 FjI A1  FA  cos 
dr 
 FjI A2  FA  cos   180   FA  cos 
 FjI dr  FjI A  FjI A 2  0
Pentru întreg motorul rezultă :  FjI  0 (5.97)

b) Echilibrarea forţelor de inerţie de ordinul II

 FjII B1  FA    cos 2(90   )   FA    cos 2

st 
 FjII B2  FA    cos 2(90    180)   FA    cos 2

133
CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

 FjII st  FjII B1  FjII B2  2  FA    cos 2

 FjII A1  FA    cos 2
dr 
 FjII A2  FA    cos 2 (  180 )   FA    cos 2
 FjII dr  FjII A1  FjII A2  2  FA    cos 2
Pentru întreg motorul rezultă :

 FjII   FjII st2   FjII dr2  2 2  FA    cos 2 (5.98)

c) Echilibrarea forţelor de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie

Deoarece forţele FR sunt coplanare, paralele, egale dar de sensuri contrare,

rezultă că :
 FR  0 (5.99)

d) Momentul forţelor de inerţie de ordinul I

Momentul generat de forţele de inerţie de ordinul I din stânga şi dreapta,

faţă de planul median transversal al arborelui cotit, este (v.fig.5.32) :
a  a
MFjI st    FjI B1      FjI B2   a  FA  sin 
2  2

a  a
MFjI dr    FjI A1      FjI A2  a  FA  cos 
2  2
Pentru întreg motorul rezultă :
2
MFjI  MFjI dr  MFjI st2  a  FA (5.100)

e) Momentul forţelor de inerţie de ordinul II

Momentul generat de forţele de inerţie de ordinul II din stânga şi dreapta,

faţă de planul median transversal al arborelui cotit, este :
a  a
MFjII st    FjII B1      FjII B2  0 ;
2  2
a  a
MFjII dr    FjII A1      FjII A2  0
2  2

134
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

Pentru întreg motorul rezultă : MFjII  0 (5.101)

f) Momentul forţelor de inerţie FR

Forţele FR corespunzătoare celor două manivele, fiind coplanare, paralele,

egale, de sensuri contrare şi simetric dispuse faţă de planul median transversal al
arborelui cotit, produc momentul :
MFR  aFR (5.102)
Observaţie :
Momentul forţelor de inerţie de ordinul I (MFjI), precum şi momentul
forţelor de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie (MFR) nu depinde de unghiul
de rotaţie a arborelui cotit, drept pentru care ele pot fi echilibrate integral cu
contragreutăţi aplicate pe braţele dispuse, recomandabil, la extremităţile arborelui
cotit (fig.5.33). Condiţia de echilibrare este :

Mcg = MFjI + MFR sau b·Fcg = a·(FA + FR)

FR
Mcg MFjI+MFR
FA mcg
Fcg
mcg
a b

 Fcg
 FA

FR
Fig.5.33 Echilibrarea momentelor MFjI şi MFR
adică :
b·mcg··a·(mj + mr)·r·  de unde

r a
mcg    ( m j  mr ) (5.103)
 b

Concluzie :

1) După echilibrarea constructivă, prin aplicarea de contragreutăţi, a momentelor

MFjI şi MFR, motorul rămâne neechilibrat doar din punct de vedere al forţelor
de inerţie de ordinul II.

135
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

5.5.7 Echilibrarea motorului 6V (γ = 60°, 90° sau 120°)

FjIIB1 y FjIIA2 FjIIA1

FjIIB2 FjIIA3
FjIIB3 

FjIB1 FjIA2 FjIA1 I

FjIA3
FjIB2
FjIB3
I
A1
B1 III
II

A2 +z
B2
dI
A3 dII
B3 
III
II


I-II-III-III
dI = +a; dII = 0; dIII = -a

FjI FjII FR MFjI MFjII MFR

0 0 0 a·FA·f3() a·FA··f6 () 3 ·a·FR
0
Fig.5.38 Motorul 6V cu  = 60, 90 sau 120

a) Echilibrarea forţelor de inerţie de ordinul I

 FjI B  FA  cos   
 1
st  FjI B2  FA  cos    120

 FjI B3  FA  cos    240
 FjI st  FA  cos     cos    120  cos    240  0 , indiferent
care este valoarea unghiului γ, al V-ului.
 FjI A  FA  cos 
 1
dr  FjI A2  FA  cos  120

 FjI A3  FA  cos  240
 FjI dr  FA  cos   cos  120  cos  240  0

145
CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

Pentru întreg motorul rezultă :  FjI  0 (5.123)

b) Echilibrarea forţelor de inerţie de ordinul II

 FjII B  FA  cos 2   

 1
st  FjII B2  FA  cos 2    120

 FjII B3  FA  cos 2    240
 FjII st  FA    cos 2     cos 2    120  cos 2    240  0 , in-
diferent care este valoarea unghiului γ, al V-ului.

 FjII A  FA  cos 2
 1
dr  FjII A2  FA  cos 2  120

 FjII A3  FA  cos 2  240 
 FjII dr  FA    cos 2  cos 2  120  cos 2  240  0
Pentru întreg motorul rezultă :  FjII  0 (5.124)

c) Echilibrarea forţelor de inerţie ale maselor în mişcare de rotaţie

Forţele FR acţionează în planuri diferite dar, ca şi la motorul 3L, rezultă :

 FR  0 (5.125)

d) Momentul forţelor de inerţie de ordinul I

Momentul generat de forţele de inerţie de ordinul I, faţă de planul median

transversal al arborelui cotit, din stânga şi din dreapta, este :
MFjI st   a  FjI B1   a   FjI B3  a  FA  f1 

pentru γ=60° se obţine : f1     3  sin 

 3 3 
pentru γ=90° se obţine : f1      sin   cos 
 2 2 
 3 3 
pentru γ=120° se obţine : f1      sin   cos  
 2 2 

146
 Echilibrarea motoarelor în 4 timpi cu cilindrii în V

MFjI dr   a  FjI A1   a   FjI A3  a  FA  f 2   unde,

 3 3 
f 2      sin   cos  
 2 2 
Pentru întreg motorul rezultă :
MFjI  MFjI st dr st dr st 
2  MFjI 2  2  MFjI  MFjI  cos MFjI ; MFjI 
dr  a  FA  f 3  
(5.126)
e) Momentul forţelor de inerţie de ordinul II
MFjII st   a  FjII B1   a   FjII B 3  a  FA    f 4  
pentru γ=60° se obţine : f 4     3  sin 2
 3 3 
pentru γ=90° se obţine : f 4      sin 2  cos 2 
 2 2 
 3 3 
pentru γ=120° se obţine : f 4     sin 2  cos 2 
 2 2 
MFjII dr   a  FjII A1   a   FjII A3  a  FA    f 5  
 3 3 
unde : f5     sin 2  cos 2 
 2 2 
Pentru întreg motorul rezultă :

MFjII  MFjII st dr st dr st 
2  MFjII 2  2  MFjII  MFjII  cos MFjII ; MFjII 
dr  a  FA  f 6  
(5.127)
f) Momentul forţelor FR

Forţele FR sunt dispuse la fel ca la motorul 3L, drept pentru care se poate
scrie că :
MFR  3  a  FR (5.128)
Observaţie:
Deoarece MFR nu depinde de unghiul , el poate fi echilibrat cu ajutorul
unor contragreutăţi dispuse pe braţele situate la extremităţile arborelui cotit, de
masă mcg, la distanţa  faţă de axa de rotaţie (ca la motorul 3L).
Concluzii :
1) Motorul 6V cu unghiul V-ului  = 60°, 90° sau 120° rămâne neechilibrat din
punct de vedere al momentelor MFjI, MfjII;
2) Eventualele contragreutăţi dispuse pe arborele cotit contribuie numai la uni-
formizarea încărcării şi a uzării lagărelor paliere.
147