Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Sarcina de lucru 9

Din categoria actelor cu titlu gratuit identificați acele liberalităţi pe

care poate le poate încheia minorul cu capacitate de exerciţiu
restrânsă şi analizând și condițiile în care poate face acest lucru.

Încetarea lipsei capacităţii de exerciţiu

Incapacitatea persoanei fizice încetează datorită unor cauze diferite, specifice
celor două categorii de incapacităţi: minorul în vârstă de până la 14 ani şi
interzisul judecătoresc. Împrejurările care determină încetarea stării de
incapacitate de exerciţiu a minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani sunt
următoarele:
- împlinirea vârstei de 14 ani (când dobândeşte capacitatea de exerciţiu
restrânsă);
- moartea fizic constatată sau declarată judecătoreşte.
În ceea ce priveşte incapacitatea interzisului judecătoresc, aceasta încetează în
următoarele condiţii:
- prin ridicarea interdicţiei judecătoreşti ca urmare a încetării cauzelor
care au legitimat-o (art. 177 alin. (1) din Codul civil);
- moartea fizic constatată sau judecătoreşte declarată.

1.3.4. Capacitatea de exerciţiu restrânsă

Capacitatea de exerciţiu restrânsă este aptitudinea minorului cu vârsta

cuprinsă între 14 şi 18 ani de a dobândi şi exercita drepturi civile şi de a-şi
asuma şi executa obligaţii civile prin încheierea, personal, a anumitor acte
juridice civile

Textul art. 41 alin. (1) din Codul civil prevede că:

„(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă”.
Această situaţie a fost creată de legiuitor pentru a nu-l priva pe minor de
posibilitatea de a participa la viaţa juridică. Într-adevăr, minorul, la împlinirea
vârstei de 14 ani, are discernământul actelor comportamentale, putând exprima
o voinţă conştientă, dar este lipsit de experienţa vieţii juridice.
Tocmai pentru perioada cuprinsă între lipsa de capacitate (14 ani) şi cea a
deplinei capacităţi (18 ani), legiuitorul a instituit situaţia juridică a capacităţii
de exerciţiu restrânsă. Minorul care a împlinit 14 ani încheie personal actele
juridice, deci el nu mai este reprezentat de părinţi sau tutore, dar pentru a nu

Drept civil. Persoanele 34

Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

încheia acte dezavantajoase pentru el, are nevoie de asistenţa juridică a

părintelui, tutorelui sau curatorului.
Acelaşi articol, în partea a doua, prevede că :
„ (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către
acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de
lege, și cu autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai
târziu, în momentul încheierii actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singur acte de
conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciaza, precum și acte de dispoziție de mică
valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor”.
În perioada intermediară a capacităţii de exerciţiu restrânsă (14-18 ani) minorul
este îndrumat de „ocrotitorul” său legal, iar încuviinţarea prealabilă a actelor
juridice constituie o „pregătire” a acestuia pentru viaţa juridică la care va
participa singur după ce va împlini vârsta de 18 ani.
În concluzie, caracterul capacităţii de exerciţiu de a fi restrânsă rezultă din
faptul că: 1) titularii acestei capacităţi sunt numai minorii cu vârste cuprinse
între 14 şi 18 ani; 2) actele juridice sunt încheiate personal de către aceşti
minori; 3) pentru a fi valide, actele juridice încheiate de minori trebuie, în
prealabil, încuviinţate de ocrotitorii lor legali.

Sarcina de lucru 10

Analizați comparativ situața reprezentării şi pe aceea a încuvințării actelor

juridice ale minorului (maximum 15 râânduri).

Începutul capacităţii de exerciţiu restrânsă

Potrivit art. 41 alin. (1) al Codului civil, minorul care a împlinit 14 ani are
capacitatea de exerciţiu restrânsă. Prin urmare, dobândirea capacităţii de
exerciţiu restrânse are loc prin efectul împlinirii de către minor a vârstei de 14
ani. Dovada împlinirii vârstei de 14 ani se face cu certificatul de naştere, sau cu
cartea de identitate. Pentru a se considera că minorul a împlinit 14 ani, este
necesar ca această vârstă să fie împlinită efectiv (an, lună, zi). Dacă la
împlinirea acestei vârste, minorul este sub interdicţie judecătorească, el nu va
dobândi această capacitate. În cazul în care minorul a fost pus sub interdicţie
judecătorească înainte să fi împlinit vârsta de 14 ani, iar în perioada vârstei
cuprinsă între 14 şi 18 ani i se ridică interdicţia prin hotărâre judecătorească,
capacitatea de exerciţiu restrânsă va începe pe data ridicării interdicţiei.
Drept civil. Persoanele 35
Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă

Conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânse este dat de caracteristica acesteia
de a fi o situaţie intermediară între lipsa capacităţii de exerciţiu şi deplina
capacitate de exerciţiu. Prin urmare, când vorbim de conţinutul capacităţii de
exerciţiu restrânsă avem în vedere numai actele juridice civile încheiate de
minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, nu şi actele juridice privind alte
ramuri de drept (administrativ, comercial, al muncii etc.).
În literatura de specialitate se arată că nu intră în specificul conţinutului
capacităţii de exerciţiu restrânse acele acte juridice civile care se încheie,
valabil, de minorul sub 14 ani.
Nu intră în conţinutul acestei capacităţi nici actele care sunt interzise minorului
între 14-18 ani, dar pe care le poate încheia, valabil, majorul cu capacitate
deplină de exerciţiu. Specificul conţinutului capacităţii de exerciţiu restrânse nu
poate face abstracţie de două însuşiri de bază ale acestei capacităţi: 1) ea
înseamnă posibilitatea încheierii de acte juridice civile personal de către
minorii de 14-18 ani; 2) deşi încheie personal actele juridice civile, minorul de
14-18 ani are nevoie de anumite încuviinţări.
Pentru a determina conţinutul capacităţii de exerciţiu restrânsă vom grupa
actele juridice pe care le poate încheia minorul cu vârstă cuprinsă între 14 şi 18
ani în raport de condiţiile cerute de lege pentru validitatea lor. O asemenea
grupare cuprinde următoarele categorii:
- acte juridice civile care pot fi încheiate, în mod valabil, personal şi singur;
- acte juridice civile care pot fi încheiate personal, dar cu încuviinţarea
prealabilă a ocrotitorului legal;
- acte juridice civile care pot fi încheiate personal, cu încuviinţarea prealabilă
nu numai a ocrotitorului legal, dar şi a autorităţii tutelare;
- acte juridice civile care nu pot fi încheiate, în mod valabil (pe care nu le poate
încheia chiar dacă a existat încuviinţare).
A) Acte juridice civile pe care minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani
le poate încheia valabil personal şi singur
Minorul cu vârstă cuprinsă între 14 şi 18 ani poate încheia următoarele acte
juridice civile personal şi singur, fără nicio încuviinţare:
a) Actele de conservare şi actele juridice de administrare cu respectarea
condiției de a nu îl prejudicia pe minor
b) Actele de dispoziție, cu valoare mică, dacă au caracter curent și se execută
la data încheierii lor.
c) Potrivit art. 42 alin. (1) din Codul civil, minorul exercită drepturile, execută
obligațiile, poate dispune singur de veniturile pe care le-a dobândit singur,
fără a fi necesară încuviințarea părinților sau tutorelui.

B) Actele juridice civile pe care minorul cu capacitate de exerciţiu

restrânsă le poate încheia personal, dar cu încuviinţarea ocrotitorului legal

Drept civil. Persoanele 36

Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Din această categorie fac parte actele de administrare, atât cele privitoare la un
bun (ut singuli), cât şi cele care privesc patrimoniul minorului.
Sunt asemenea acte de administrare atât cele privitoare la un bun determinat,
cât şi cele care privesc patrimoniul, în sens larg. Aceasta este o categorie
intermediară de acte, în sensul că îşi găsesc locul între actele care pot fi
încheiate de minorul cu capacitate restrânsă singur şi personal, şi actele pentru
a căror valabilitate se cere încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului legal şi a
autorităţii tutelare.
În art. 42 alin. (2) din Codul civil, legiuitorul a prevăzut expres situația
minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă în raport cu anumite acte
juridice speciale precum actele privitoare la muncă, îndeletnicirile artistice
sau sportive, profesia minorului. Acestea se pot încheia de minorul cu vârsta
cuprinsă între 14 și 18 ani cu încuviințarea prealabilă a părinților sau
tutorelui, dacă legea nu prevede altfel.

C) Actele juridice pe care minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă le

poate încheia personal, dar cu dublă încuviinţare ( a ocrotitorului legal şi a
autorităţii tutelare)
Potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Codul civil:
„(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către
acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de
lege, și cu autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai
târziu, în momentul încheierii actului”.
Din această categorie fac parte actele de dispoziţie, adică: înstrăinarea
bunurilor, grevarea acestora cu o sarcină reală (ipotecă, gaj), renunţarea la un
drept, tranzacţia, precum şi orice acte care depăşesc administrarea
patrimoniului.

D) Actele juridice civile interzise minorului cu capacitate de exerciţiu

restrânsă
Potrivit legii, un număr limitat de acte juridice sunt interzise minorului cu
vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, ele fiind permise numai persoanei majore.
Astfel, textul art. 988 (1) din Codul civil prevede că:
„(1) Cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu poate
dispune de bunurile sale prin liberalități, cu excepția cazurilor prevăzute de lege”.
Iar potrivit art. 147 din Codul civil:
„(1) Este interzisă, sub sancțiunea nulității relative, încheierea de acte juridice între tutore
sau soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile tutorelui, pe de o parte, și minor, pe de
altă parte”.

Drept civil. Persoanele 37

Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Sarcina de lucru 11

Precizează în 6-7 fraze care sunt actele juridice civile pe care minorul cu
capacitate de exerciţiu restrânsă le poate încheia personal, dar cu
încuviinţarea ocrotitorului legal.

Încetarea capacităţii de exerciţiu restrânsă

Capacitatea de exerciţiu restrânsă încetează în următoarele cazuri:
a) Când minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani dobândeşte deplina
capacitate de exerciţiu, adică la împlinirea vârstei de 18 ani
b) Când minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani este pus sub
interdicţie judecătorească
Dacă minorul este pus sub interdicţie judecătorească, el devine incapabil, fiind
total lipsit de capacitate de exerciţiu.
c) Când minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani decedează
Prin moartea minorului de 14-18 ani, indiferent că este vorba de moartea fizic
constatată ori de o hotărâre declarativă de moarte definitivă, ia sfârşit nu numai
capacitatea de exerciţiu restrânsă, ci şi capacitatea de folosinţă, dispărând însăşi
persoana fizică, în calitate de subiect de drept civil.

1.3.5. Capacitatea de exerciţiu deplină

Capacitatea de exerciţiu deplină poate fi definită ca aptitudinea omului de a

dobândi şi exercita drepturile civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţiile
civile prin încheierea personal a actelor juridice civile permise de lege.

Din această definiţie rezultă trei caracteristici: a) titularii capacităţii de

exerciţiu depline sunt toate persoanele fizice, cu excepţia celor lipsite de
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; b) actele
juridice civile se încheie personal şi singur de către persoana fizică cu
capacitate deplină de exerciţiu; c) toate actele juridice permise de lege le
încheie persoana fizică, deplin capabilă, singură, fără existenţa unei asistenţe
juridice.
Dobândirea capacităţii de exerciţiu deplină
Art. 38 alin. (1) din Codul civil stabileşte: „(1)Capacitatea de exercițiu deplină
începe la data când persoana devine majoră”. Conform legii, persoana devine
majoră la împlinirea vârstei de 18 ani.
Drept civil. Persoanele 38
Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Conţinutul capacităţii de exerciţiu deplină

Conţinutul capacităţii de exerciţiu rezultă din caracterul său juridic, numit
„generalitatea capacităţii de exerciţiu” care evocă tocmai acest aspect ce
constă în aptitudinea generală şi abstractă a persoanei fizice de a încheia toate
actele juridice prin care dobândeşte ori exercită drepturi subiective sau îşi
asumă ori execută obligaţiile civile.
Datorită multitudinii de drepturi şi obligaţii civile, nelimitate ca număr, de acte
juridice civile numite şi nenumite, conţinutul capacităţii de exerciţiu depline nu
se poate prezenta decât generic, iar nu şi printr-o enumerare a actelor juridice
civile care sunt la îndemâna persoanei fizice cu capacitate de exerciţiu deplină.
Este necesar să subliniem că în acest conţinut nu intră acele acte care sunt
oprite de lege, printr-o limită a capacităţii de folosinţă a persoanei fizice.

Încetarea capacităţii de exerciţiu deplină

Potrivit legislaţiei noastre civile, capacitatea de exerciţiu deplină încetează în
următoarele situaţii:
a) prin moartea sau declararea judecătorească a morţii persoanei fizice, când
încetează atât capacitatea de folosinţă cât şi capacitatea de exerciţiu a acestora,
deoarece dispare calitatea de subiect de drept civil a persoanei fizice;
b) prin punerea sub interdicţie judecătorească. O asemenea situaţie poate
determina încetarea definitivă sau numai temporară a capacităţii de exerciţiu
depline, după cum boala mintală care a determinat luarea acestei măsuri este
susceptibilă de a fi combătută, sau nu, printr-un tratament medical adecvat. În
cazul vindecării şi, ca urmare a ridicării stării de interdicţie, persoana în cauză
îşi redobândeşte capacitatea de exerciţiu deplină.

1.3.6. Sancţiunea nerespectării regulilor privitoare la capacitatea de exerciţiu

În cazul încălcării normelor pentru lipsa capacităţii de exerciţiu se aplică
sancţiunea prevăzută de art. 44 din Codul civil, care dispune:
„(1) Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de
exercițiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3),
precum și actele făcute de tutore fără autorizarea instanței de tutela, atunci când această
autorizare este cerută de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
(2) Cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă poate invoca
și singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultată din minoritate
ori din punerea sub interdicție judecătorească”.

Drept civil. Persoanele 39

Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Sarcina de lucru 12
A.D. a vândut 4 ha de pământ lui D.C., minor. Ulterior, A.D. intentează o
acţiune în justiţie împotriva lui A.T., tutore al minorului, solicitând
restituirea celor 4 ha cu motivaţia că cel care le cumpărase era minor la
data încheierii contractului. Răspunde la următoarele cerinţe:
Care este sancţiunea incapacităţii de exerciţiu a cumpărătorului la
încheierea actului juridic? Cum se va apăra pârâtul? Ce soluţie va
pronunţa instanţa?

Rezumat
Pentru a participa la raportul juridic civil, persoana fizică trebuie să aibă
capacitate civilă. Componentă a capacităţii civile, capacitatea de folosinţă
reprezintă starea potenţială din punct de vedere juridic a persoanei fizice de a
dobândi orice drept subiectiv. Capacitatea de folosinţă, recunoscută de lege
oricărei persoane fizice, nu poate înceta decât odată cu moartea. Încetarea
capacităţii de folosinţă a persoanei fizice trebuie privită sub două aspecte:
regula o constituie momentul morţii fizice a persoanei, în timp ce al doilea
aspect vizează derularea unor proceduri judecătoreşti care se finalizează cu
hotărârea definitivă şi irevocabilă de declarare a morţii persoanei în cauză.
Capacitatea de exerciţiu este capacitatea persoanei de a-şi exercita drepturile
şi de a-şi asuma obligaţii, săvârşind acte juridice”. Capacitatea de exerciţiu
restrânsă este aptitudinea minorului de 14 – 18 ani de a dobândi şi exercita
drepturi civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile prin încheierea,
personal, a anumitor acte juridice civile. Capacitatea de exerciţiu deplină
poate fi definită ca aptitudinea omului de a dobândi şi exercita drepturile
civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţiile civile prin încheierea personal a
actelor juridice civile permise de lege.

Drept civil. Persoanele 40

Andy Puşcă Persoana fizică – subiect de drept civil

Teste de autoevaluare
1. Conţinutul capacităţii de folosinţă cuprinde:
a. numai drepturi civile;
b. numai obligaţii civile;
c. toate drepturile şi obligaţiile civile pe care, potrivit legii, le poate
avea persoana fizică.

2. O persoană fizică:
a. poate fi lipsită în tot de capacitatea de folosinţă;
b. poate fi lipsită în parte de capacitatea de folosinţă;
c. poate avea capacitatea de folosinţă îngrădită, în condiţiile legii.
3. În ipoteza morţii declarate judecătoreşte:
a. se întocmeşte un act de deces pe baza hotărârii judecătoreşti
declarative de moarte;
b. instanţa eliberează un asemenea act de deces care va însoţi hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabilă a morţii;
c. respectiva hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă a
declarării morţii joacă rol de certificat de deces.
4. Capacitatea de exerciţiu se caracterizează, între altele, prin:
a. egalitate;
b. alienabilitate;
c. universalitate.
5. Majorul pus sub interdicţie judecătorească:
a. nu are capacitate de exerciţiu;
b. nu are capacitate de folosinţă;
c. are capacitate de exerciţiu restrânsă.

Bibliografie minimală
Beleiu, Gheorghe (2001). Drept civil român. Introducere în dreptul civil.
Subiectele dreptului civil. Ediţia a VIII-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp.
311-361.
Boroi, Gabriel (2010). Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a 4-a,
revizuită şi adăugită. Bucureşti: Hamangiu, pp. 398-419.
Puşcă, Andy (2006). Drept civil român. Persoanele fizice şi persoanele
juridice. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, pp. 13-87.
Truşcă, Petrică (2010). Drept civil român. Introducere în dreptul civil.
Subiectele dreptului civil. Ediţia a V-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 279-
322.
Ungureanu, Ovidiu & Munteanu Cornelia (2011). Drept civil – Persoanele în
reglementarea noului Cod civil. Bucureşti: Hamangiu, pp. 1-19; 85-150.
Ungureanu, Carmen Tamara (2012). Drept civil. Partea generala. Persoanele.
In reglementarea noului Cod civil. București: Hamangiu, pp. 48-91.
Drept civil. Persoanele 41