ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNILOR DE SERVICIU

OBIECTUL JURIDIC GENERIC:

- relațiile sociale care privesc buna desfășurare a activității de serviciu.

OBIECTUL JURIDIC SECUNDAR:

- în cazul în care prin activitatea infracțională sunt lezate și alte valori, infracțiunile pot
avea și un obiect juridic secundar constând în: relațiile sociale privind patrimoniul (în
cazul infracțiunilor prevăzute de art. 297 C. pen., art. 298 C. pen., art. 300 C. pen.),
relațiile sociale privind demnitatea, libertatea fizică sau psihică, integritatea fizică sau
psihică a persoanei (în cazul infracțiunii de purtare abuzivă).

OBIECTUL MATERIAL:

- în principiu, aceste infracțiuni nu au obiect material.

Prin excepție, pot constitui obiect material:
- banii, valorile sau alte bunuri mobile corporale cu valoare economică pe care făptuitorul
le gestionează sau le administrează în cazul infracțiunii de delapidare,
- corpul persoanei în cazul infracțiunii de purtare abuzivă sau de folosire abuzivă a funcției
în scop sexual,
- suportul material al corespondenței în cazul infracțiunii de violare a secretului
corespondenței, documentul în care sunt stocate informațiile de stat în cazul infracțiunii
de divulgare a informațiilor secrete de stat sau de neglijență în păstrarea informațiilor,
- documentele sau datele false, inexacte sau incomplete în cazul infracțiunii de obținere
ilegală de fonduri
- fondurile bănești în cazul infracțiunii de deturnare de fonduri.

SUBIECȚII INFRACȚIUNILOR:

Subiectul activ: este de regulă circumstanțiat, putând fi funcționarul public sau alte
persoane determinate în cuprinsul art. 308 C. pen..
Prin excepție, în cazul infracțiunilor de violare a secretului corespondenței, variantele tip
și obținere ilegală de fonduri, subiect activ poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile
generale pentru a răspunde penal.

Participația penală este posibilă în toate formele. În cazul în care subiectul activ este
calificat, atunci toți coautorii trebuie să aibă calitatea specială cerută de lege la data comiterii
infracțiunii.
 Prin excepție, în cazul infracțiunilor de neglijență în serviciu și neglijență în păstrarea
informațiilor, participația penală este posibilă sub forma participației improprii.

Subiectul pasiv principal: autoritatea ori instituția publică sau privată în cadrul căreia
funcționarul își exercită atribuțiile de serviciu și pe care o reprezintă.
Subiect pasiv secundar: persoana lezată prin săvârșirea infracțiunii, în cazul
infracțiunilor prevăzute de art. 296 C. pen. - art. 299 C. pen., art. 302 C. pen.

LATURA OBIECTIVĂ:

Elementul material: constă în acțiunea sau inacțiunea descrisă și incriminată de lege. De

regulă, infracțiunile de serviciu sunt infracțiuni comisive, care se pot săvârși în mai multe
modalități alternative:
- însușirea, folosirea sau traficarea în cazul infracțiunii de delapidare
- întrebuințarea de expresii jignitoare, amenințarea, lovirea sau alte violențe, în cazul
infracțiunii de purtare abuzivă
- îndeplinirea în mod defectuos a unui act, îngrădirea exercițiului unui drept ori crearea
unei situații de inferioritate, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu
- îndeplinirea în mod defectuos a unei îndatoriri de serviciu, în cazul infracțiunii de
neglijență în serviciu
- pretinderea sau obținerea de favoruri de natură sexuală, în cazul infracțiunii de folosire
abuzivă a funcției în scop sexual
- îndeplinirea unui act care nu intră în sfera îndatoririlor de serviciu, în cazul infracțiunii de
uzurparea funcției
- îndeplinirea unui act ori participarea la luarea unei decizii, în cazul infracțiunii de conflict
de interese
- deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondențe, interceptarea unei
convorbiri sau comunicări, divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept,
a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, deţinerea sau confecţionarea,
fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicaţiilor în
cazul infracțiunii de violarea secretului corespondenței
- divulgarea unor informaţii secrete de stat ori deţinerea unui document ce conţine
informaţii secrete de stat, în cazul infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de stat
- divulgarea unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii ori în
cazul infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice
- folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, în cazul
infracțiunii de obținere ilegală de fonduri
- schimbarea destinației fondurilor bănești, în cazul infracțiunii de deturnare de fonduri
Prin excepție, infracțiunile de serviciu pot fi comise și prin omisiune:
- neîndeplinirea unui act, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu
 - neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu, în cazul infracțiunii de neglijență în serviciu.
Ceea ce este caracteristic acestor infracțiuni este că faptele trebuie îndeplinite în
exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Cerințe speciale:
- în cazul infracțiunii de uzurpare a funcției:
- actul trebuie îndeplinit în timpul serviciului
- actul să nu intre în sfera atribuțiilor de serviciu ale făptuitorului
- în cazul infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual:
- făptuitorul trebuie să promită sau să lase de înțeles că actul realizat în schimbul
favorurilor sexuale va crea un avantaj victimei
- în cazul infracțiunii de folosirea functiei pentru favorizarea unei persoane:
- functionarul public sa indeplineasca un act
- acesta trebuie să ducă la obținerea unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altă
persoană expres indicată prin lege
- obținerea folosului să se realizeze pentru functionarul public, pentru sotul sau, o ruda, ori
un afin pana la gradul al II-lea.
- în cazul infracțiunilor de divulgare a informațiilor secrete de stat, în varianta atenuată și
divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice:
- deținerea sau divulgarea să aibă loc fără drept
- fapta să poată afecta activitatea uneia dintre persoanele prevăzute de art, 176 C. pen.
- în cazul infracțiunii de obținere ilegală de fonduri:
- documentele sau datele false sau incomplete să fie apte de a produce efecte juridice
- în cazul infracțiunii de deturnare de fonduri:
- schimbarea destinației fondurilor să se efectueze fără respectarea dispozițiilor legale.

Urmarea imediată: de regulă, starea de pericol pentru buna desfășurare a activității de

serviciu
Prin excepție, există și infracțiuni la care rezultatul trebuie să constea în:
- o vătămare a drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice,
îngrădirea exercitării unui drept ori crearea unei situații de inferioritate pe motiv de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică,
avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, o pagubă
patrimonială, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu sau uzurpare a funcției
- o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice
sau juridice, în cazul infracțiunii de neglijență în serviciu
- afectarea intereselor unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 176 C. pen., în cazul
infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de stat
- afectarea intereselor sau activității unei persoane, cazul infracțiunii de divulgare a
informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
 Legătura de cauzalitate: în principiu, rezultă ex re.
Prin excepție, în cazul infracțiunilor pentru care legea cere producerea unui anumit
rezultat, legătura de cauzalitate trebuie dovedită.

LATURA SUBIECTIVĂ:

Vinovăția se prezintă, de regulă, sub forma intenției, directă sau indirectă.

Prin excepție:
- intenția nu poate fi decât directă în cazul infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop
sexual
- în cazul infracțiunilor de neglijență în serviciu și neglijență în păstrarea informațiilor forma
de vinovăție este culpa.

Mobilul este special în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, acesta fiind reprezentat de
ura sau desconsiderarea pe motiv de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă
sau infecţie HIV/SIDA.

Scopul este special în cazul infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, și
este reprezentat de îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea, întârzierea îndeplinirii unui act
privitor la îndatoririle sale de serviciu sau îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

FORME:

Actele preparatorii sunt posibile dar nu sunt incriminate.

Tentativa este posibilă, dar nu este sancționată. Prin excepție, tentativa se sancționează
în cazul infracțiunilor de delapidare, obținere ilegală de fonduri și deturnare de fonduri.
Consumarea infracțiunii are loc atunci când se realizează acțiunea descrisă și incriminată
de lege.
Infracțiunile de serviciu pot fi săvârșite în formă continuă sau continuată, caz în care
epuizarea are loc în momentul încetării activității infracționale sau al comiterii ultimului act de
executare.
Prin excepție, infracțiunile de neglijență în serviciu și neglijență în păstrarea
informațiilor nu sunt susceptibile de formă continuată.

SANCȚIONAREA:

Pedepse: pedepsele variază între o lună și 7 ani de închisoare. La infracțiunile prevăzute

de art. 298 C. pen., art. 300 C. pen., art. 302 C. pen., art. 304 C. pen. și art. 305 C. pen., pedeapsa
închisorii este prevăzută alternativ cu pedeapsa amenzii. Dacă faptele prevăzute în art. 295 C.
pen., art. 297 C. pen., art. 298 C. pen., art. 300 C. pen., art. 303 C. pen., art. 304 C. pen., art. 306
C. pen. sau art. 307 C. pen. au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei
prevăzute de lege se majorează cu jumătate.