CAUSTIFICAREA SODEI CU LAPTE DE VAR

Studenți:
Enache Daniela Andreea
Enăchescu Sorina Marina
Ion Lavinia Elena
Licu Lidia
Grupa: IIPCB
An: IV
 CAUSTIFICAREA SODEI CU LAPTE DE VAR

Caustificarea soluţiilor de carbonat de sodiu reprezintă cel mai vechi procedeu de obţinere
a hidroxidului de sodiu. Instalaţiile industriale de fabricare a hidroxidului de sodiu prin procedeul
de caustificare utilizează soluţii diluate provenite de la coloana de debicarbonatare din instalaţia
de obţinere a carbonatului de sodiu prin procedeul amoniacal.
Obţinerea hidroxidului de sodiu prin caustificare decurge conform reacţiei:
Na2 CO3  Ca OH 2  2 NaOH  CaCO3

Din studiul sistemului s-a constatat că, gradul de transformare a carbonatului de sodiu
depinde, în primul rând, de concentraţia soluţiei de carbonat de sodiu care se supune caustificării.
Carbonatul şi hidroxidul de sodiu sunt compuşi uşor solubili în apă, în consecinţă, viteza reacţiei
va fi determinată de solubilitatea hidroxidului, respectiv carbonatului de calciu. Pe măsură ce
concentraţia de hidroxid de sodiu creşte în sistem, solubilitatea hidroxidului de calciu va scădea,
determinând o scădere a vitezei reacţiei directe. Echilibrul de reacţie se stabileşte atunci când
solubilitatea hidroxidului de calciu va fi egală cu cea a carbonatului de calciu. Datorită acestui
echilibru, nu se poate ajunge la o transformare totală a carbonatului de sodiu în hidroxid de sodiu.
Desfăşurarea reacţiei poate fi urmărită prin intermediul raportului ionic OH-/CO32-.
Ionii de HO- din soluţie provin din disocierea electrolitică a hidroxidului de sodiu, foarte
solubil şi mai puţin din disocierea parţială a hidroxidului de calciu, puţin solubil. Pentru a
favoriza raportul ionic OH-/CO32- va fi necesar să se lucreze în condiţii în care creşte solubilitatea
hidroxidului de calciu, adică la temperaturi scăzute. Caustificarea trebuie, însă, realizată la
temperaturi de 80-900C pentru a evita formarea de carbonaţi dubli de calciu şi sodiu, respectiv
pentru a creşte viteza de reacţie.
Ionii de CO32- provin aproape exclusiv din disocierea electrolitică a carbonatului de sodiu,
deoarece carbonatul de calciu în soluţii neutre şi slab alcaline este practic insolubil. Rezultă deci,
că pentru deplasarea echilibrului de reacţie va trebui să se lucreze cu soluţii în care concentraţia
de carbonat este mică, conversia carbonatului de sodiu crescând cu diluţia soluţiei de carbonat de
sodiu. Practic se lucrează cu soluţii de 10-20%, realizânduse conversii de 84-97%.

1
 Scopul lucrării este de a stabili concentraţia soluţiei de carbonat de sodiu pentru care
randamentul în hidroxid de sodiu este maxim. În acest sens, se vor prepara patru probe de
concentraţii diferite de carbonat de sodiu (5,10,15, respectiv 20%)

Caustificarea se va realiza într-o instalaţie

experimentală prezentată schematic în figura 1.
Mod de lucru: Se calculează cantitatea necesară
de carbonat de sodiu anhidru pentru a prepara
250cm3 soluţie de concentraţie indicată.
Carbonatul de sodiu cântărit, se dizolvă, sub
agitare, în apă, la cald (50-600C) în balonul de
sticlă cu capacitatea de 500cm3. După dizolvarea
completă, se ridică treptat temperatura la 80-
Fig.1. Instalaţie experimentală de caustificare
1.- balon cu trei gâturi; 2.- agitator; 900C, timp în care se dozează sub agitare
3.- termometru; 4.- refrigerent ascendent; continuă cantitatea stoechimetrică de oxid de
5.- baie de apă; 6.- sursă de înălzire
calciu. După un minut de la introducerea întregii
cantităţi de oxid de calciu se ia o probă de 5cm3, în care se determină conţinutul de hidroxid,
respectiv de carbonat. Recoltarea probelor se continuă la intervale de 10 min., până când analizele
dintre două probe consecutive nu diferă semnificativ.
Probele de suspensie prelevate se introduc în eprubete, se răcesc rapid şi se lasă să
decanteze. Din soluţia limpede se ia o probă de 1cm3, se diluează cu apă distilată şi se titrează cu
acid clorhidric 0,1n iniţial în prezenţă de fenolftaleină, apoi, după virajul acesteia, în prezenţă de
metiloranj. Titrarea în prezenţă de fenolftaleină (F), care virează la pH=8, permite determinarea
ionilor de hidroxid şi a 1/2 din ionii de carbonat:
F  NaOH  1 / 2 Na 2 CO3 (1)
Titrarea în prezenţă de metiloranj, care virează la pH=4,3, permite determinarea
alcalinităţii totale adică a întregii cantităţi de ioni de hidroxid, respectiv carbonat:
M  NaOH  Na 2 CO3 (2)
Dacă titrarea se continuă în proba titrată în prezenţă de fenolftaleină, volumul de acid consumat
până la virajul metiloranjului, corespunde cu 1/2 din cantitatea de carbonat.

2
Dacă se notează cu:
 n1 volumul de soluţie de acid clorhidric 0,1n consumat la titrarea în prezenţă de fenolftaleină
şi cu
 n2 volumul de acid clorhidric 0,1n consumat la titrarea în prezenţă de metiloranj, atunci
 n1-n2= n va reprezenta volumul de acid clorhidric 0,1n consumat pentru neutralizarea
hidroxidului de sodiu.
Randamentul în hidroxid de sodiu se calculează conform relaţiei:
n1  n2
 (3)
n1  n2

 Prelucrarea datelor experimentale

Tabel 1 Calculul randamentului pentru o concentrație de carbonat de Na de 5%
Tabel 2
Timp, Concentratia soluției de carbonat de sodiu 5%
min n1, mL n2, mL η, %
0 7.2 3.5 34.58
10 8.1 0.9 80.00
20 9.2 0.8 84.00
40 8.9 0.7 85.42
60 9.1 0.6 87.63
80 9.2 0.6 87.76

Tabel 2 Calculul randamentului pentru o concentrație de carbonat de Na de 5%

Timp, Concentratia soluției de carbonat de sodiu 5%

min n1, mL n2, mL η, %
1 6.7 3 38.14
10 9 0.8 83.67
20 9 0.5 89.47
30 8.9 0.4 91.40
45 8.8 0.4 91.30
60 9.3 0.4 91.75

3
 Tabel 3 Calculul randamentului pentru o concentrație de carbonat de Na de 10%

Concentratia soluției de carbonat de sodiu

Timp, 10%
min
n1, mL n2, mL η, %
5 18 2.1 79.10
15 10.4 1.1 80.87
35 18.6 0.5 94.76
45 19.3 0.6 93.97

Grafic 1 Variația randamentului de hidroxid de sodiu în timp

 Concluzie
În urma analizării graficului se poate observa că pentru o concentrație de carbonat de
sodiu de 10% randamentul de hidroxid de sodiu este maxim.