Ministerul Educației al Republicii Moldova

Instituția de învățământ Școala profesională or.Orhei

Lucrare de curs
La meseria: “Strungar-Multiprofil”
Subiectul: “Strunjirea suprafeților frontale,cilindrice
netede și în trepte, cu montarea semifabricatelor în
mandarină.”

Realizat: Ion Cebotarenco

Gr.58
Verificat:Mihail Crăcan

2020
 Nu contează ce meserie ai,contează să fii cel mai bun.
(Abraham Lincon)
Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi diversificarea
continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă nevoilor mereu
crescute, omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu uneltele de producţie, pentru
a realiza performanţe din ce în ce mai ridicate privind precizia, productivitatea şi
costul prelucrărilor. Dezvoltarea acestora a fost posibilă datorită progreselor
realizate în domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaţie, al sistemelor de
acţionare şi al automatizării, ajungându-se în zilele noastre la o gamă foarte largă
de maşini-unelte. Între 1800 şi 1900 apar şi se diversifică aproape toate tipurile
de ,maşini-unelte cunoscute şi astăzi, şi anume: ,maşinile de rabotat şi mortezat, de
frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver şi automate, etc. Perfecţionarea lor
se realizează prin utilizarea unor materiale noi, a unor mecanisme mai performante,
prin introducerea acţionării electrice individuale şi a automatizării, obţinându-se o
creştere substanţială a preciziei de prelucrare şi a productivităţii. O contribuţie
importantă au avut-o cercetările privind procesul de aşchiere
Cea mai importantă revoluţie în domeniul maşinilor-unelte a început în deceniul al
şaselea prin apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică când, ca urmare a
schimbării cerinţelor pieţei, care pretindea o diversitate tot mai mare de produse şi
o înlocuire tot mai rapidă a lor cu altele noi, cu caracteristici superioare, se
modifică şi concepţia asupra fabricaţiei prin trecerea de la sistemele “rigide”
(caracteristice fabricaţiei îndelungate şi în serie mare a aceluiaşi produs) la
sistemele “flexibile”, capabile să permită trecerea rapidă la fabricarea unui nou
produs sau a mai multor produse în paralel pe acelaşi sistem de producţie, cu
productivitate ridicată şi costuri tot mai mici.
 Strunjirea suprafeților
Strunjirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere a unui material pe maşini-
unelte numite strunguri. La această prelucrare, piesa execută mişcarea principală
de aşchiere(mişcarea de rotaţie), iar scula mişcarea de avans (mişcare rectilinie
longitudinală,transversală sau combinată Mișcarea principală relativă dintre piesă
și scula așchietoare este mișcarea de rotație. Specific pentru strunjire, spre
deosebire de alte prelucrări prin așchiere este rotirea piesei de prelucrat, nu a sculei
așchietoare. Așchierea se obține prin acțiunea continuă a sculei , care este un cuțit
de strung, construit sub forma unui corp prismatic, prevăzut cu tăișuri: tăiș
principal și tăiș secundar, scula fiind fixată în port-cuțit. Piesa efectuează mișcarea
de rotație iar cuțitul efectuează o mișcare de avans, care poate fi paralelă cu axa
arborelui principal al strungului, perpendiculară pe ea sau oblică, corespunzător
celor trei sănii ale strungului, sania longitudinală, sania transversală și sania
portcuțit.

Prin strunjire se pot prelucra suprafețe cilindrice, conice sau profilate, suprafețe
elicoidale (filete) sau suprafețe plane frontale (perpendiculare pe axa suprafeței de
revoluție a piesei) Prin strunjire cilindrică se generează o suprafață cilindrică
coaxială cu axa de rotație a piesei de prelucrat. Strunjirea cilindrică longitudinală
se efectuează cu mișcarea de avans longitudinal al sculei așchietoare (cuțit drept,
cuțit încovoiat etc). Pentru suprafețe cu lungime mică, strunjirea se poate face cu
mișcarea de avans transversal a unui cuțit lat, montat pe sania transversală.
Procedeul de strunjire cilindrică se caracterizează printr-o deosebită universalitate,
extinzându-se de la finisarea pieselor foarte mici (de exemplu, în ceasornicărie)
până la strunjirea arborilor foarte mari, executați din semifabricate forjate liber (de
exemplu, arbori de turbină, cilindri de laminor).

De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotație dacă
se imprima sculei, cu ajutorul unor dispozitive speciale, pe lângă mișcare de avans
longitudinal, si o mișcare radială efectuata după o anumita lege, obținându-se astfel
piese cu secțiune ovala, pătrata sau de alta forma. Prin strunjire se poate executa de
asemenea detalonarea unor scule așchietoare.
Pe lângă aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o
mare productivitate ceea ce a făcut ca procedeul să capete o largă răspândire. In
plus, precizia de prelucrare este suficient de ridicată, astfel încât pentru multe
situații, strunjirea poate constitui operația finală de prelucrare.
La strunjirea suprafetelor frontale, de mare importanță este așezarea în poziție
corectă a vârfului cuțitului pentru a fi posibilă prelucrarea completă a suprafeței.

Descrierea materialelor utilizate

Mașinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrări sunt

strungurile.Strunjirea fiind operația de bază pentru obţinerea corpurilor de rotaţie,
prin combinarea, în general, a două mişcări, şi anume a mişcării principale de
aşchiere şi a mişcării de avans. Având în vedere marea diversitate de variante
constructive, strungurile se clasifică după diferite criterii, cum ar fi:

1) Strungurile normale (fig.2) sunt caracterizate prin poziția orizontala a axului

principal si prin
universalitatea prelucrărilor care se pot executa pe ele;

Fig.2. Strungul normal Fig.3. Strung frontal

2) Strungurile frontale (fig.3) sunt destinate prelucrării pieselor cu dimensiuni

mari (1000-4000
mm) si lungimi mici (ca de ex: volanți, roti de curea etc.)
3) Strungurile carusel (fig.4) sunt caracterizate prin poziția verticala a arborelui
principal si destinate de asemenea prelucrării pieselor cu diametre mari si lungimi
mici.
 Fig.4. Strungul carusel Fig.5. Turela strungului revolver
4) Strungurile revolver (fig.5) sunt dotate cu un cap revolver având 6-8 poziții
pentru prinderea unui număr egal de port-scule necesare prelucrării pieselor dintr-
o singura prindere;ele sunt destinate prelucrării pieselor din bara, precum si
semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici;
5) Strungurile cu mai multe cuțite sunt destinate prelucrării pieselor in producția
de serie si caracterizate de posibilitatea prelucrării simultane a mai multor
suprafețe;
6) Strungurile automate (fig.6) (monoaxe sau multiaxe) la care, după reglare,
prelucrarea pieselor se face complet fără intervenția muncitorului;

Fig.6. Strungul automat

7) Strungurile semiautomate, la care prelucrarea se realizează automatizat, cu
excepția prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt
făcute de muncitori;
8) Strungurile specializate, din grupa cărora fac parte: strungurile de detalonare,
strungurile pentru prelucrarea arborilor cotiți, pentru prelucrarea arborilor cu came,
pentru decojirea barelor etc.
 Fig. 7 Strunjirea arborilor cotiți

9) Strungurile cu comandă numerică (fig.8) sunt prevăzute cu un echipament

CNC, la care prelucrarea se execută după un program realizat manual sau automat.

Fig. 8 Strung cu comandă numerică

Descrierea verficatorilor,dispozitivelor și mecanismelor sculelor

Degajarea aşchiilor şi implicit generarea suprafeţelor pieselor executate se face în

mod direct prin mijlocirea sculelor aşchietoare pentru strunjit. Aceste scule poartă
denumirea de cuţite de strung. Cuţitul este una dintre cele mai simple şi mat
răspândite scule așchietoare de metale.
Dispozitivele au rolul de a fixa semifabricatele in timpul prelucrării pe mașinile-
unelte, in așa fel încât sa asigure o anumit a poziție relat iva intre traiectoria
tăișurilor sculei si suprafețele prelucrate. Modul in care este așezat si fixat
semifabricatul influențează in mod direct atât precizia prelucrării, cât si folosirea
rațională a mașinii-unelte sub aspectul creșterii productivității muncii, prin
reducerea tipului de muncă.
Principalul dispozitiv pentru prinderea sculelor pe strungul normal este suportul
portcuţit, acesta poate să fie :
 cu plăcuţă;
 cu doua şuruburi de strângere;
 cu turelă pătrată cu patru
poziţii;
Suportul portcuţit permite fixarea:
 directă a cuţitului în suport;
 indirectă - folosind elemente de
aşezare specială

Verificatori
 Mecanisme

În timpul operației strunjire,piesa de prelucrat(metal brut)este fixat la o parte-

hoding de lucru al strungului cunoscut sub numele de mandrină.Un instrument de
tăiere staționar este poziționat pentru a tăia partea metalică cu parametrii
prestabiliți și se realizează prin reglare manuală.Când strungul începe să
funcționeze,mandrina este deplasată de-a lungul axei de rotație a sculei de tăierei.

Piesele scurte se fixează, în mandrină. Mandrinile sunt în cele mai multe cazuri
prevăzute cu trei fălci și mult mai rar cu patru fălci. Ele sunt foarte avantajoase,
deoarece toate fălcile lor se deplasează în același timp, datorită cărui fapt o piesă
cilindrică se fixează și se strânge exact după axa axului principal. In afară de
aceasta, timpul necesar fixării piesei este foarte scurt.
 Descrierea procesului tehnologic
Posibilităţile tehnologice de prelucrare prin strunjire pot fi clasificate astfel:

1. În funcţie de precizia suprafeţelor prelucrate:

a. strunjire de degroşare;
b. strunjire de finisare.

2. În funcţie de formă se pot prelucra următoarele tipuri de suprafeţe:

a. suprafeţe cilindrice;
b. suprafeţe plane;
c. suprafeţe profilate;
d. suprafeţe conice;
e. retezare;
f. strunjirea filetelor;
g. găurirea şi centruirea

3. În funcţie de dispunerea suprafeţelor prelucrate:

a. strunjiri exterioare;
b. strunjiri interioare.
 Descrierea indicilor de calitate
Comparatoarele sunt mijloacele de măsură cu ajutorul cărora se determină
abaterele dimensiunelor efective interioare sau exterioare față de deminsiunele
normale ale pieselor.Cu comparatoarele se pot determina abaterele de formă și
poziție ale piesei.Comparatorele pot fi:mecanice,optice,electrice și pneomatice.

Organizarea frontului de lucru

 Identificarea particularităților locului de muncă

 Particularităţile locului de muncă sunt identificate avându-se în vedere toate
aspectele relevante pentru desfăşurarea activităţilor.
 Spaţiul de derulare a activităţilor este identificat corect, funcţie de tipul
lucrării de executat şi de metoda de lucru utilizată.
 Mărimea şi numărul posturilor de lucru sunt stabilite în corelaţie cu metoda
de lucru adoptată .
 Orgnizarea locului de muncă.
 Aprovizionarea locului de muncă cu SDV - urile necesare este facută cu
responsabilitate.
 Starea utilajelor şi echipamentelor de lucru este verificată cu atenţie.
 Deşeurile rezultate din activităţile zilnice sunt recuperate cu rigurozitate.
 Curăţenia este asigurată cu seriozitate şi atenţie.
 SDV - urile sunt identificate corect, pe baza fişelor tehnologice ale
lucrărilor planificate.
 Materialele şi semifabricatele necesare sunt identificate în funcţie de tipul
lucrării de executat, fişa tehnologică şi desenul de execuţie.
 Utilajele şi echipamentele de lucru sunt identificate avându-se în vedere
toate activităţile planificate pentru ziua de lucru.
 Aprovizionarea cu mijloacele de muncă necesare pe locul de muncă
 Locul de muncă este aprovizionat cu materialele si semifabricatele
necesare, ritmic, în funcţie de necesităţi.
 Aprovizionarea locului de muncă cu SDV - urile necesare este
realizată în conformitate cu prevederile fişei tehnologice.
 Starea utilajelor şi echipamentelor de lucru este verificată, în
momentul preluării acestora.
 Alegim semifabricatul OȚEL-45,instrumentele necesare pentru
fabricare:șublerul-ȘȚ1,micrometrul,echer de 90 grade.
 Selectarea sculelor așchietoare:cuțit de 45grade,cuțit de 90
grade,cuțit de retezat.
 Asigurarea curăţeniei la finalul programului de lucru
 Degajarea locului de muncă în vederea curăţeniei se realizează asigurându-
se recuperarea materialelor refolosibile.
 Deşeurile rezultate din activităţile zilnice sunt depozitate, ordonat, în locuri
special amenajate.
 Curăţenia este asigurată, prin aplicarea metodelor necesare în corelaţie cu
starea frontului de lucru.
 Curăţenia este efectuată, asigurându-se cadrul necesar pentru desfăşurarea
activităţilor în condiţii de igienă şi siguranţă.
 Securitatea și sănătatea în muncă
 Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si
instruiti special pentru acest scop.
 Se interzice lucrul la masini-unelte fară ca lucrătorii să posede documentația
necesară ( desene, fișe tehnologice , planuri de operații , schema de ungere si
instrucțiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea
tehnică a mainii-unelte) cu excepția lucrului dupa piese model.
 Înainte de începerea lucrului,lucrătorul va controla starea mașinii, a
dispozitivelor de comandă (pornire-oprire si schimbarea sensului mișcării),
existența și starea dispozitivelor de protecție.

 Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica

zilnic:
a) integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecție (uși, capace etc);
b) starea de contact între bornele de legare la pamânt și conductorul de protecție ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimentează parțile mobile, cu
caracter temporar, precum și integritatea învelișurilor exterioare ;
 Se interzice lucrătorilor care deservesc mașinile-unelte să execute reparații
la mașini sau instalații electrice.
 În mod obligatoriu , masina-unealtă , agregatul, linia automată vor fi oprite
și scula îndepărtată din piesă în următoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci
când mașina nu este dotată cu un dispozitiv special care permite executarea acestor
operații în timpul funcționării mașinii :
b) la măsurarea manuală a pieselor ce se prelucrează ;
c) la schimbarea sculelor și a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când mașina este acționată de
la această transmisie.
  În mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
mașinii-unealtă, agregatului, liniei automate în următoarele cazuri:
a) la parasirea locului de muncă sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp
scurt ;
b) la orice întrerupere a curentului electric ;
c) la curațirea și ungerea mașinii și la îndepartarea așchiilor ;
d) la constatarea oricăror defecțiuni în funcționare.
 În cazul când în timpul funcționării se produc vibrații, mașina se va opri
imediat și se va proceda la constatarea și înlăturarea cauzelor. În situația în
care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunța conducătorul
procesului de muncă.
 După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat
să curețe și să ungă mașina, să lase ordine la locul de muncă și să comunice
schimbului următor , toate defecțiunile care au avut loc în timpul lucrului,
pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia mașina.
 Înlaturarea așchiilor și pulberilor de pe mașinile-unelte se va face cu ajutorul
măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea așchiilor
cu mâna. Se interzice suflarea așchiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta
operație este permisă numai cu justificări tehnologice sau constructive și cu
folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
 Evacuarea deșeurilor de la mașini se va face ori de câte ori prezența acestora
este stânjenitoare pentru desfășurarea procesului de producție sau pentru
siguranța operatorului și cel puțin o dată pe schimb.
 Se interzice spălarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de răcire , produse
inflamabile ( benzina, tetraclorură de carbon, silicat de sodiu etc.) precum și
ștergerea lor cu bumbac utilizat la curațarea mașinii.
 Fixarea cuțitelor de strung în suport se face astfel încat înălțimea cuțitului să
corespunda procesului de așchiere.
 Partea din cuțit care iese din suport nu va depași de 1,5 ori înălțimea
corpului cuțitului pentru strunjirea normală.
 Fixarea cuțitului în suport se va face toate șuruburile din dispozitivul
portsculă.
 La montarea și demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe
strung, se vor folosi dispozitive de susținere și deplasare.
 Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri și perfect
centrate, pentru a nu fi smulse.
 La fixarea pieselor și scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei
corespunzătoare, fără prelungitoare din țeavă sau alte pârghii.
 Angajarea cuțitului în material va fi făcută lin, după punerea în mișcare a
piesei de prelucrat..În caz contrar , există pericolul smulgerii piesei din
universal sau ruperii cuțitului.
 Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este
conectat la rețeaua de alimentare.
 Se interzice așezarea sculelor și pieselor pe platou dacă utilajul este conectat
la rețeaua electrică de alimentare.

Bibliografie:
1.M.Voicu, P.Szel, R.Ghilezan Utilajul și tehnologia prelucrărilor prin
așchiere,Manual pentru clasa a XII-a,Ed.didactică și pedagogică București
2. .M.Voicu, V.Gheorghe,A.Priboescu Utilajul și tehnologia prelucrărilor
prin așchiere,Manual pentru clasa a XI-a,Ed.didactică și pedagogică
București
3.www.academia.edu
4.www.google.ru
5.mecc.gov.md
 Cuprins:
Foaia de titlu _______________________________________

Întroducere ________________________________________

Descrierea materialelor utilizate_______________________

Descrierea sculelor,insreumentelor și verificatorilor,

dispoziteve și mecanisme______________________________

Descrierea procesului tehnologic _______________________

Descrierea indicilor de calitate _________________________

Organizarea frontului de lucru ________________________

Securitatea și sănătatea în muncă ______________________

Bibliografie ________________________________________