Starea economica a agriculturii romanesti si

cai de redresare

Criza agriculturii romanesti

https://www.preferatele.com/docs/economie/2/relansarea-agricultu12.php

Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale
de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru
ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei
populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea
productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar
trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il
neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai.
Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce priveste
restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea terenurilor a
avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta reprezentau un inceput
bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si coerenta. Datorita faptului
ca proprietatea funciara este in prezent foarte faramitata, legea 1/2000 vine sa
mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile de la 10 la 50 ha.
Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de stimulare
financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o
companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele benefice
ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor de terenuri
intre ei, astfel inat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc.
Prin folosirea de catre regimul comunist a termenului de �cooperativa� acesruia i
se atribuie defecte pe care nu le are. Este bine stiut ca prin cooperativizarea
incheiata in 1962 ce a fost un proces dureros, statul comunist devenea proprietarul
terenurilor agricole si al mijloacelor de productie ale taranilor. Datorita
rezonantei negative a cuvantului in sine si a lipsei de cunostinte tehnice de
organizare si management in agricultura, in Romania post comunista s-a impiedicat
dezvoltarea acestei forme de activitate economica. Este foarte necesar un astfel de
sistem de organizare cooperatista moderna, de aceea legiuitorul a incercat sa
diminueze rezonanta negativa numid-o �asociatie agricola� sau �asociatie
cooperatista�.

Romania are 6-a cea mai mare suprafata agricola utilizata dintre tarile UE si este
printre primii 10 exportatori mondiali de grau si porumb, se arata intr-un raport
privind starea agriculturii, lansat marti de PwC Romania. Agricultura noastra
este insuficient mecanizata, afectata de fragmentarea proprietatii agrare, lipsa
capitalului si a sistemelor de irigatii, precum si lipsa educatiei profesionale a
lucratorilor agricoli. PwC Romania propune un set de masuri complexe pentru
imbunatatirea productivitatii agrare. Vezi in atasament o sinteza a Raportului
PwC.

Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat potential in sectorul
agricol, avand a 6-a cea mai mare suprafata agricola utilizata dintre tarile UE,
insa se confrunta cu un randament foarte scazut al productiei agricole, din cauza
mai multor factori, arata o analiza a PwC Romania.

Astfel, Romania avea la nivelul anului 2013 o suprafata agricola utilizata de 13,9
milioane de hectare, dupa cea a Frantei (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea
Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) si Polonia (14,4 mil. ha), dar mai
mare decat cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau
Bulgaria (5,1 mil. ha).
60% din suprafata agricola utilizata a Romaniei (8,2 mil. ha) o reprezinta terenul
arabil, iar din aceasta suprafata circa doua treimi sunt folosite pentru culturi de
cereale. Astfel se face ca Romania este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de
cereale din lume (locul 9 in lume la exportul de grau si locul 6 la exportul de
porumb).
Desi cea mai mare parte a suprafetei cultivate este utilizata pentru cereale,
acestea genereaza mai putin de 25% din valoarea productiei agricole totale (in
valoare de 14.2 miliarde de Euro in 2015).
Ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei a scazut constant in
ultimii 20 de ani. De la 22,6 in 1993 la sub 5% din PIB in 2015. Aceasta scadere a
venit pe fondul transformarii structurale a economiei romanesti, de la o economie
preponderent industrial-agrara, la una bazata in principal pe servicii.
Desi contributia agriculturii la PIB este in scadere, Romania are in continuare cea
mai mare pondere a sectorului agricol in structura PIB dintre toate tarile din
Uniunea Europeana, de 3 ori si jumatate mai mare decat media europeana. In plus, la
nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populatia activa a Romaniei, de
peste 6 ori mai mare decat media europeana de 4,4% din populatia activa.
Ponderea fortei de munca din Romania ocupata in agricultura avea in 2014 o valoare
destul de apropiata de cea inregistrata in 1992, desi ponderea agriculturii in PIB
a scazut de peste 4 ori in aceasta perioada, semnaland pierderi importante de
eficienta. Practic, valoarea adaugata bruta pe persoana ocupata in agricultura se
ridica in anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situatia este si
mai ingrijoratoare daca ne raportam la tarile din Europa de Vest. Valoarea adaugata
bruta generata de o persoana ocupata in agricultura in Romania este de doar 7% din
cea generata in Franta, respectiv 9% din cea generata in Spania.
Daca luam in considerare valoarea adaugata bruta la hectar, Romania se situeaza tot
pe una dintre ultimele pozitii, aceasta fiind in jur de 600 EUR/ha (2013). Prin
comparatie in tarile din Europa de Vest valoarea adaugata bruta la hectar depaseste
1.000 EUR/ha.
Aproximativ 85% din totalul fortei de munca din agricultura este nesalariata -
lucrand pe propriile exploatatii agricole de subzistenta. Prin contrast, ponderea
medie a lucratorilor nesalariati din sectorul agricol in UE este de 72%, iar in
unele state chiar cu mult mai redusa (Spania- 50.%, Franta - 63.1%, Germania -
55.8% ).

"Tarile cu cei mai multi lucratori salariati in agricultura sunt cele care
inregistreaza si cea mai ridicata valoare adaugata bruta generata la nivel de
lucrator. Toate acestea conduc catre problema fundamentala cu care se confrunta
agricultura romaneasca, si anume randamentul relativ mic al productiei agricole", a
declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, PwC
Romania, coordonatorul studiului.

Rom�nia are o agricultur� care se poate l�uda cu produc?ii pe anumite culturi pe

primul loc �n Uniunea European�. Nivelul sc�zut de �nzestrare tehnologic� ?i criza
for?ei de munc� amenin?� cu stagnarea acest domeniu, �n ciuda banilor veni?i de la
UE.

Agricultura este un sector strategic al economiei rom�ne?ti. Are o pondere de 5,2%

din Produsul Intern Brut ?i circa 23% din popula?ie este ocupat� �n acest domeniu,
fapt care plaseaz� Rom�nia pe primul loc �n Uniunea European�. Cifra total� de
afaceri a firmelor care activeaz� �n agricultur� a crescut �n 2019 cu jum�tate de
miliard de euro fa?� de anul precedent, conform companiei KeysFin, ajung�nd la 43,5
miliarde de euro. Asta �n condi?ii meteo nu tocmai prielnice ?i cu un nivel modest
de folosire a noilor tehnologii moderne pentru supravegherea ?i protejarea
culturilor agricole.

Produc?ia vegetal� a crescut, �n ultimii cinci ani, cu 26%, ajung�nd la 13,9

miliarde de euro, clas�ndu-se astfel pe locul 6 �n UE. �n 2018, Rom�nia a ocupat
primul loc la produc?ia de porumb �n r�ndul statelor Uniunii Europene at�t �n ceea
ce prive?te suprafa?a cultivat�, c�t ?i la produc?ia realizat�, de 18,7 milioane de
tone. ?i pentru anul 2020 se estimeaz� c� Rom�nia �?i va p�stra pozi?ia de lider �n
produc?ia de porumb. De asemenea, Rom�nia are 7,3% din totalul produc?iei de gr�u
la nivelul UE, reprezent�nd 10,1 milioane de tone, clas�ndu-se pe locul patru, dup�
Fran?a, Germania ?i Marea Britanie. La soia, ?ara noastr� ocup� pozi?ia a doua,
at�t din punctul de vedere al suprafe?ei cultivate c�t ?i din cel al produc?iei,
realiz�nd peste 16% din totalul produc?iei Uniunii Europene.

"Avand in vedere suprafata agricola vasta si rata de utilizare rezonabila din

Romania, este clar ca randamentul productiei este principalul factor limitator al
sectorului agricol", a adaugat Bogdan Belciu.

Randamentele Romaniei sunt in urma mediei europene cu 37.1% la productie de grau si

49.3% la productia de porumb, iar Romania este depasita de multe tari din Europa
Centrala si de Est la acest capitol.

Solutiile propuse de PwC pentru imbunatatirea productivitatii sectorului agricol

din Romania

Expertii PwC Romania au propus mai multe solutii pentru imbunatatirea

productivitatii agriculturii romanesti:

1. Optimizarea dimensiunii exploatatiilor agricole prin inregistrarea

proprietatilor in sistemul national de cadastru, imbunatatirea modului de acordare
a subventiilor pentru exploatatiile mici, stimularea asocierii fermierilor,
introducerea unei dimensiuni minime comerciale si a unor masuri fiscale tintite.
2. Cresterea gradului de capitalizarea exploatatiilor agricole prin facilitarea
accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol,
stimularea utilizarii sistemelor de irigatii si modernizarea acestora, facilitarea
accesului la fonduri europene si nationale relevante.
3. Cresterea gradului de pregatire profesionala a fermierilor prin modernizarea si
promovarea invatamantului profesional si tehnic agricol, cresterea gradului de
implicare a tinerilor in agricultura prin implementarea unor scheme de sustinere a
acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii
adecvate de consultanta si formare profesionala.
4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licentierea depozitarilor
de cereal, optimizarea taxarii in sectorul agricol, masuri reglementare de
reducere a evaziunii fiscale.
5. Dezvoltare rurala durabila prin adoptarea ultimelor inovatii din alte tari
europene prin integrarea verticala si orizontala a activitatilor exploatatiilor si
formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic
redus si generare de energie sustenabila, promovarea unor modele moderne de
gestionare a fermelor pentru a creste valoarea adaugata in agricultura, prin
metodologii de rotatie sau diversificare a recoletelor dar si prin aplicatii de IT
sau de robotica, promovarea inovarii prin colaborare intre universitati, entitati
publice si private.

"Prin implementarea unui astfel de set de masuri, Romania ar putea sa-si sporeasca
productia totala de cereale cu aproximativ 70%", a conchis Bogdan Belciu.

Raport_PwC agricultura
(07 Mar 2017)

https://www.preferatele.com/docs/economie/2/relansarea-agricultu12.php

Agricultura este sectorul economic care a beneficiat cel mai mult de intrarea
Rom�niei �n Uniunea European�, mai cu seam� prin intermediul programului PNDR 2014-
2020, care a avut la baz� acordarea de fonduri nerambursabile agricultorilor rom�ni
�n vederea moderniz�rii ?i extinderii exploata?iilor agricole. �n total, de la
aderarea Rom�niei la UE, Ministerul Agriculturii a derulat fonduri europene ?i na?
ionale pentru agricultur� de peste 26 de miliarde de euro, rata medie anual� a
absorb?iei fiind de 96%. Banii atra?i de agricultur� reprezint� cea mai important�
parte a fondurilor europene investite �n Rom�nia. Iar ace?ti bani au condus, f�r�
�ndoial�, la dezvoltarea sectorului.

Produc?ia vegetal� a crescut, �n ultimii cinci ani, cu 26%, ajung�nd la 13,9

miliarde de euro, clas�ndu-se astfel pe locul 6 �n UE. �n 2018, Rom�nia a ocupat
primul loc la produc?ia de porumb �n r�ndul statelor Uniunii Europene at�t �n ceea
ce prive?te suprafa?a cultivat�, c�t ?i la produc?ia realizat�, de 18,7 milioane de
tone. ?i pentru anul 2020 se estimeaz� c� Rom�nia �?i va p�stra pozi?ia de lider �n
produc?ia de porumb. De asemenea, Rom�nia are 7,3% din totalul produc?iei de gr�u
la nivelul UE, reprezent�nd 10,1 milioane de tone, clas�ndu-se pe locul patru, dup�
Fran?a, Germania ?i Marea Britanie. La soia, ?ara noastr� ocup� pozi?ia a doua,
at�t din punctul de vedere al suprafe?ei cultivate c�t ?i din cel al produc?iei,
realiz�nd peste 16% din totalul produc?iei Uniunii Europene.

Toate aceste cifre onorante pentru agricultura Rom�neasc� sunt ob?inute prin
efortul antreprenorilor din acest domeniu. Printre cei mai mari antreprenori din
agricultur� se num�r� Ioan Popa (Transavia), Mihai Anghel (Cerealcom Dolj), Adrian
Porumboiu (Racova), Ioan Niculae (Interagro) ?i Jabbar Kanani (Agricover).
Ministerul Agricultur� ?i structurile administrative ale acestuia sunt mai degrab�
ni?te contabili care, din c�nd �n c�nd, scriu facturi ?i �?i exprim� verbal c�teva
p�reri �n pres�.

�n acest an, bugetul Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt�rii Rurale (MADR) este de

18,03 miliarde de lei, mai mic cu 14,3% fa?� de anul trecut. O pondere �nsemnat�
din aceast� sum� este stabilit� pentru proiecte ?i pentru plata subven?iilor c�tre
fermieri. O parte din bani vor ajunge la fermieri prin Fondul European de Garantare
Rural� (pl�?i directe) ?i prin Fondul Agricol European de Dezvoltare Rural�
(fonduri europene pentru proiecte). Bugetul stabilit �n Legea Bugetului de Stat
pentru programele de sprijinire a fermierilor se ridic� la 2,17 miliarde de lei,
fa?� de 1,91 miliarde de lei �n 2019. Dar agricultura rom�neasc�, la fel ca ?i �n
anii preceden?i, nu se va baza �n 2020 numai pe fonduri interne. La �nceputul
acestui an, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anun?at c� a intrat �n conturile
MADR suma de 1,02 miliarde de euro, provenit� din decontul de la Comisia European�
a banilor vira?i fermierilor �n cadrul Campaniei APIA 2019. Miliardul de euro de la
Bruxelles reprezint� decontarea sumelor pe care Ministerul Agriculturii, prin Agen?
ia de Pl�?i ?i Interven?ie pentru Agricultur� (APIA), le-a achitat deja fermierilor
�ncep�nd cu luna octombrie 2019. �n fiecare an, APIA proceseaz� peste 900.000 de
cereri de plat� ale fermierilor, care vizeaz� mai mult de 9,5 milioane de hectare
cultivate.

�n viziunea guvernului Orban, dezvoltarea fermelor de familie reprezint� o

prioritate. Ministrul Adrian Oros consider� c� �fermele de familie se confrunt� cu
problema pie?ei de desfacere, o problem� care poate fi rezolvat� doar prin
asociere. Este important s� �ncuraj�m tinerii, c�ut�nd acele solu?ii pentru a le
oferi acces la teren�. R�m�ne de v�zut dac� aceast� �prioritate� va fi urm�rit� ?i
transpus� �n practic� �n mandatul destul al fragil al Guvernului Orban sau dac�
grija pentru fermele de familie va fi doar o tem� bun� de �ron?�it� la o mas�
rotund� ?i care d� bine la imagine.

Alte priorit�?i ce vizeaz� agricultura sunt elaborarea Planului Na?ional Strategic

(PNS) pentru anul 2021-2027, �nfiin?area camerelor agricole, diminuarea economiei
subterane (nefiscalizat�) �n industria alimentar� ?i, nu �n ultimul r�nd,
reglementarea pie?ei de fructe ?i legume, prin combaterea concuren?ei neloiale.
Acestea din urm�, economia subteran� ?i combaterea concuren?ei neloiale, sunt
sugestiile f�cute de mediul de afaceri din agricultur� c�tre noua conducere a MADR.

La nivelul Comisiei Europene, anul 2020 se anun?� complicat pentru agricultura

rom�neasc�. Executivul european urmeaz� s� aplice din 2021, pentru urm�torii ?apte
ani, o nou� Politic� Agricol� Comun�. �n acest context, sunt prev�zute sc�deri ale
bugetelor pentru agricultur� ?i dezvoltare rural�, cu p�n� la 11% pentru pl�?ile
directe �n agricultur�, ?i cu p�n� la 28% pentru dezvoltarea rural�, potrivit
propunerilor Comisie Europene. De asemenea, Comisia a propus reducerea pl�?ilor la
60.000 de euro pe exploata?ie. Acestea reduceri ?i plafon�ri vor influen?a �n mod
direct agricultura autohton�, fermierii mul?umindu-se cu mai pu?ini bani.

O chestiune complicat� va r�m�ne ?i �n acest an pesta porcin�. De?i spre sf�r?itul

anului 2019 focarele de infec?ie s-au redus, pesta va continua s� atace micile
cresc�torii ?i va afecta at�t comer?ul cu animale, c�t ?i pre?ul c�rnii de porc. �n
aceste condi?ii, este de a?teptat ca pre?ul c�rnii de porc s� creasc� �n cursul
acestui an. O alt� problem� este criza for?ei de munc� �n sectorul agro-alimentar.
Mul?i rom�ni din mediul rural au plecat la munc� �n str�in�tate. Este greu de
crezut c� fermierii rom�ni vor reu?i s� �nlocuiasc� �bra?ele de munc� disp�rute din
sate ?i gospod�rii cu tehnologii (drone, robo?i). Investi?iile �n tehnologie
necesit� bani, iar creditele bancare sunt greu de ob?inut de c�tre fermieri. Criza
for?ei de munc� se va ad�nci mai mult �n agricultura rom�neasc� a anului 2020.

O direc?ie pe care fermierii rom�ni ar putea s-o adopte cu mai mult curaj este
agricultura ecologic�. �n prezent sunt circa 9.000 de operatori care sunt
certifica?i ca produc�tori �n sistem ecologic, iar num�rul acestora ?i suprafe?ele
certificate vor cre?te u?or �n acest an, �n ciuda faptului c� subven?iile acordate
de stat pentru agricultura bio sunt minore.

Agricultura are mari ?anse ?i �n acest an s� bat� recorduri istorice de produc?ie,

av�nd un poten?ial mare, care nu ?ine cont nici de vreme ?i nici de vremurile
politice.

Rom�nia se confrunt� cu unul dintre cei mai seceto?i ani ai ultimei decade,
culturile de toamn� fiind afectate �n propor?ii mari. Lu�nd �n considerare ?i
celelate tipuri de culturi, speciali?tii Comisiei Europene prognozeaz� c� cea mai
drastic� sc�dere a produc?iei la hectar va fi la orz. �n schimb, am putea avea
produc?ie record la sfecla de zah�r.

Europa de Vest experimeanteaz� una dintre cele mai secetoase �nceputuri de

prim�var� din 1979, ploile lipsind aproape �n �ntregime �ncep�nd cu mijlocul lunii
martie, avertizaez� ultimul raport al Comisiei Europene privind produc?iile
agricoole din UE. Rom�nia, Ungaria ?i Polonia se confrunt�, de asemenea, cu aceea?i
lips� de precipita?ii �nc� de la finele ierii. Efectele se resimt at�t asupra
culturilor de toamn�, dar ?i asupra condi?iilor �n care se vor putea sem�na
culturile de prim�var� ?i var�. "�n Rom�nia, aceste condi?ii nefavorabile au
afectat negativ �ns�m�n?area ?i apari?ia culturilor de prim�var�", noteaz� exper?ii
UE. Ce se �nt�mpl� cu principalele culturi agricole Potrivit acestora, cele mai
afectate culturi �n Rom�nia anul acesta vor fi cele de orz, porumb, gr�u ?i
triticale. Randamentele la hectar vor fi �ns� extrem de bune la sfecl� ?i cartofi.
Mai exact, Comisia European� estimeaz� c� fermierii rom�ni vor reu?i o medie de
4,75 tone de gr�u la hectar, cu 0,9% �n minus fa?� de anul trecut, dar cu 7% peste
media ultimilor cinci ani. Raportat la celelalte state membre, sc�derea este
nesemnificativ�. �n Estonia, spre exemplu, produc?ia la hectar s-a pr�bu?it cu 24%
comparativ cu 2019, iar media UE indic� o diminuare a prodic?iei la hectar de 2,3%.
Totu?i, Rom�nia r�m�ne una dintre ?�rile cu cele mai mici randamente, Belgia,
Olanda, Irlanda sau Danemarca produc�nd aproape dublu pe aceea?i suprafa?�

https://www.economica.net/anul-agricol-2020-cum-arata-estimarile-comisiei-europene-
pentru-romania_183616.html
Cifra de afaceri a companiilor din agricultura rom�neasc� va sc�dea cu aproximativ
15% �n anul �n curs, conform estim�rilor speciali?tilor KeysFin. Astfel, seceta,
dar ?i lipsa investi?iilor �n infrastructur� au dus la sc�deri ale cifrei de
afaceri ale celor peste 25 mii de companii din agricultura local�, de la aproape 46
miliarde lei �n 2019, �n jurul pragului de 39 miliarde lei �n 2020, sus?ine
KeysFin, �ntr-o analiz� trimis� c�tre AGROINFO.

�Realiz�m anual analiza dedicat� agriculturii locale, �ns� acesta e primul an �n

care ve?tile nu sunt bune: nu putem dec�t s� avertiz�m asupra sc�derii accentuate
at�t a cifrei de afaceri, c�t ?i a profitabilit�?ii. Chiar dac� fenomenele extreme
nu pot fi contracarate �n totalitate, mai multe investi?ii �n infrastructur� ?i
modernizarea acestui sector ar face ca agricultura rom�neasc� s� nu mai fie
meteodependent� �n business�, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al
KeysFin, unul din cei mai importan?i furnizori de solu?ii de business information
din Rom�nia.

�n 2019, �n Rom�nia existau 25,2 mii de companii active, cu 4% mai pu?ine �ns�,
dec�t �n 2018, c�nd au depus bilan?ul aproximativ 26,2 mii companii (�n baza
datelor extrase �n octombrie 2020).

ODINIOAR� GR�NARUL EUROPEI, ROM�NIA �?I CAUT� DRUMUL

�n 2019, Rom�nia ?i-a men?inut locul 6 �n UE, la fel ca �n 2018, la produc?ia

vegetal�, cu aproximativ 6,2% din total.

De?i seceta ?i fenomenele hidro-meteorologice periculoase au fr�nat dezvoltarea la

scar� ?i mai larg� a acestui sector, �n 2019 Rom�nia ocupa �n continuare primul loc
la porumb �n r�ndul statelor membre ale Uniunii Europene at�t �n ceea ce prive?te
suprafa�a cultivat�, c�t �i la produc�ia realizat�, de 16,9 milioane de tone.
Paradoxal, cu toate c� ocupa primul loc, produc?ia a fost mai mic� cu aproximativ
1,8 tone dec�t �n 2018.

?ara noastr� a bifat �n continuare ?i cea mai mare produc?ie de floarea soarelui
din UE, de 3,5 milioane de tone, aceast� recolt� cresc�nd ?i valoric de la un an la
altul � 3 tone �n 2018 �n compara?ie cu 3,5 tone �n 2019.

�n ceea ce prive?te produc?ia de gr�u la nivelul UE, ?ara noastr� a c�zut �n

clasament, de pe locul 4 pe 5, cu o recolt� de 10 milioane de tone �n 2019.

Mai mult, pentru 2020 Comisia European� estimeaz� o sc�dere de 40% a produc�iei de
cereale din Rom�nia � la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea European�,
pe fondul secetei prelungite ?i lipsei infrastructurii de iriga�ii.

RECOLTA �N BUSINESS

Potrivit analizei KeysFin �n topul jude?elor cu cea mai mare cifr� de afaceri din
domeniul agriculturii, pe primul loc se situeaz� Bucure?ti, cu 3,6 miliarde lei ?i
8% din total, Capitala fiind urmat� de Constan?a (5,4%), de Timi? (5,1%), C�l�ra?i
(5,1%) ?i Satu Mare (4,4%).

Cele cinci jude?e au generat �mpreun� o cifra de afaceri de 12,8 miliarde lei,
�nsum�nd 28% din cifra de afaceri local� a companiilor din sectorul agricol, �n
2019.

De?i 2019 a fost un an plin de provoc�ri, din cele 25,2 mii de companii care
activeaz� �n sectorul agricol, aproximativ 14,8 mii (59%) au �nregistrat profit,
7,8 mii (29.4%) au fost �n pierdere, restul �nregistr�nd un rezultat nul.
Cu toate acestea, profitul net �nsumat al sectorului a fost de 5 miliarde lei, cu
5,3% mai mic dec�t �n 2018, �ns� cu peste 62% mai mare dec�t �n 2015.

�n ceea ce prive?te topul profitabilit�?ii, cele mai performante companii din

domeniu sunt A & S INTERNATIONAL 2000 SRL (pe locul 116 �n func?ie de cifra de
afaceri) , cu un profit de 154 milioane de lei (3,1% din total) �n 2019, TRANSAVIA
SA ?i AGRICOST SA, fiecare cu un profit de 92 milioane de lei.

MUNCA LA C�MP CU ANGAJA?I PERMANEN?I, �NLOCUIT� DE ZILIERI SAU UTILAJE, DUP� CAZ

For?a de munc� �n sectorul agricol a �nsumat aproximativ 128 mii angaja?i �n 2019,
cu 2% mai pu?ini dec�t �n 2018, iar anali?tii KeysFin estimeaz� c�, pe termen
mediu, va exista o consolidare a acestei valori din cauza pandemiei de Coronavirus,
a migra?iei, precum ?i a automatiz�rii unor etape din procesele agricole. �n ceea
ce prive?te angajatorii, cei mai mari sunt companiile mici cu 43,5 mii angaja?i
(34% din total), �n timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23
mii angaja?i (18% din total), �n 2019.

�ngrijor�toare este �ns� cre?terea num�rului de companii agricole f�r� niciun

angajat. Astfel, 10,3 mii companii agricole (41% din total) nu au avut niciun
angajat �n 2019, mai mult dec�t �n 2018 c�nd 9,7 mii de companii se aflau �n
aceast� situa?ie.

2020, UN AN NEFAST PENTRU AGRICULTURA ROM�NEASC�

Potrivit declaratiei din iulie 2020 a ministrului Agriculturii ?i Dezvolt�rii

Rurale, Adrian Oro?, seceta din acest an a afectat 34.647 de fermieri care de?in
1,168 milioane de hectare de culturi, ace?tia �nregistr�nd pierderi masive �n
special la recoltele de gr�u, porumb, floarea soarelui sau orz. Produc�torii
agricoli vor fi �ns� desp�gubi?i par?ial pentru pagubele suferite, �ns� situa?ia pe
termen lung nu se va rezolva doar cu at�t, de vin� fiind lipsa investi?iilor �n
infrastructura local� de iriga?ii, de care ar trebui s� se ocupe Agen?ia Na?ional�
de �mbun�t�?iri Funciare � ANIF.

*Not�:
Sectorul agricol cuprinde toate companiile care ?i-au raportat rezultatele anuale
la Ministerul Finan?elor ?i au ca domeniu principal de activitate unul dintre
urm�toarele coduri CAEN: Cultivarea plantelor ?i cre?terea animalelor - 011, 012,
013, 014, 015, 016, 017 ; Piscicultura � 031, 032 ?i Silvicultura - 021, 022, 023,
024.
2019:

https://www.agroinfo.ro/

Statistic� �ocant�

Concentrarea terenurilor agricole este ast�zi mai mare dec�t �n 1930. 0,4% din
ferme de�in azi 50% din suprafa�a agricol�, pe c�nd �n 1930 de�ineau doar 28%.

Cultiv�m terenul �i cre�tem animale, dar import�m produse agro-alimentare

Dac� ar fi s� privim rezultatele activit�ii comer�ului exterior cu produse agricole

prin prisma valorii medii a soldului comercial pe o persoan� medie conven�ional�,
pentru un an va trebui s� apel�m la o interpretare adecvat� a datelor reprezentate
�n graficul din figura 1. La nivelul unui an, persoana medie a �nregistrat �n urma
activit�ilor de export �i de import cu cereale un c�tig de 19,3 euro �i al
comer�ului exterior cu Semin�ele �i fructele oleaginoase, plantele industriale �i
medicinale, paiele �i furajele de 9,6 euro. �n fiecare an, din aceast� perioad�,
persoana medie conven�ional� a pl�tit pentru import, mai mult dec�t a �ncasat din
exportul Fructelor cu 6,6 euro, pentru Cafea �i ceai cu 4,2 euro, pentru Legume cu
3,1 euro �i pentru Plante vii �i produse de floricultur� cu 1,9 euro. Cu ce a mai
r�mas din excedentul de 19,3 euro �nregistrat �n urma activit�ilor de comer�
exterior cu produse vegetale? �n medie, �n fiecare an, cu aproximativ 11,2 euro.
Din prezentarea acestor rezultate, se ridic� firesc dou� �ntreb�ri: a) Este
suficient acest excedent realizat de persoana medie conven�ional� pentru acoperirea
nevoilor de consum pentru celelalte produse agro-alimentare? b) Este eficient acest
comer�, �in�nd seama c�, persoana medie conven�ional� mai are nevoie �i de multe
alte produse pentru satisfacerea consumului zilnic, precum �i pentru achizi�ionarea
de produse de folosin�� �ndelungat� �i de ce nu �i pentru dezvoltarea unor
activit�i care s� �i asigure cre�terea nivelului de educa�ie �i cultur�, se mai
adaug� �i nevoia de asigurare a nivelului de trai �i a sustenabilit�ii �n
activit�ile economice pe care le desf�oar�? Putem spune c�, �n pofida poten�ialului
mare de care dispune, pentru a ob�ine cantit�i �nsemnate de cereale �i un num�r c�t
mai mare de animale care s� fie valorificate pe pie�ele externe, import�m cantit�i
�nsemnate de produse alimentare necesare consumului de alimente, care, de cele mai
multe ori sunt supuse unui proces de prelucrare!

Figura 1. Soldului �nregistrat pe �ntreaga perioad�, pentru comer�ul exterior cu

produse din categoria Produselor vegetale raportat la popula�ia medie anual�

F�r�mi�area excesiv� sau masificarea terenurilor agricole

La nivelul anului 1930 exista o f�r�mi�are excesiv� a suprafe�ei agricole pe

propriet�i. Mai mult, �proprietatea, a�a mic� cum se g�se�te, este �mp�r�it� �n
loturi m�runte, a�ezate la diferite distan�e de sat �i �ntre ele [...] Sunt
propriet�i de c�te 4-5 ha, �mp�r�ite �n c�te 10-25 parcele� [Vasiliu C.I., �n
lucrarea Aspecte ale economiei rom�ne�ti, Consiliul Superior Economic, Bucure�ti,
1939, pag. 64, ]. Tabelul 1 prezint� o situa�ie comparativ� a datelor �nregistrate
la nivelul anului 1930 �i la trei cercet�ri statistice organizate de Institutul
Na�ional de Statistic� �n 2010, 2013 �i 2016.

Pe baza datelor de la ultimul recens�m�nt general agricol organizat la nivel

European �n anul 2010, s-a relevant faptul c� Rom�nia de�inea peste o treime din
num�rul total de exploata�ii agricole �nregistrate la nivelul UE. �n graficul din
figura 2 se prezint� frecven�ele cumulate cresc�tor privind repartizarea num�rului
de exploata�ii �i suprafa�� pe propriet�i definite �n raport cu dimensiunea
acestora. Ce ne arat� aceste date? Existen�a unui num�r mare de propriet�i agricole
care au terenuri agricole sub 1 ha. Astfel, peste 55,8% dintre exploata�iile
agricole de�in numai 5,3% din terenurile agricole. Exploata�iile ce utilizeaz�
suprafe�e cuprinse �ntre 1 �i 5 ha reprezint� 37,3% din num�rul total de
exploata�ii agricole �i au �n total aproape o p�trime din totalul suprafe�ei
utilizate. Num�rul exploata�iilor agricole av�nd suprafa�a cuprins� �ntre 10 �i 50
ha este unul relativ redus, acestea reprezent�nd doar 1,6% din num�rul de
exploata�ii �i au �n folosin�� 8,4% din suprafa��. Trebuie re�inut faptul c� la
nivel na�ional exist� o concentrare mare a suprafe�elor agricole utilizate la un
num�r mic de exploata�ii agricole. Astfel, terenurile agricole care constituie
exploata�ii agricole mai mari de 50 ha reprezint� peste 52% din suprafa�a agricol�
utilizat� a Rom�niei �i sunt administrate de numai 0,55% din num�rul total de
exploata�ii agricole.

Figura 2. Frecven�e cumulate crec�tor pentru caracterizarea gradului de concentrare

a terenurilor agricole pe propriet�i, definite dup� dimensiune

Datele din tabelul 1, care prezint� comparativ situa�ia repart�z�rii exploata�iilor

�i a suprafe�elor agricole �n anul 1930 �i �n perioada de dup� anul 2000 relev�
trei aspecte importante �n cee ace prive�te fragmentarea terenurilor agricole:

�n primul r�nd, se observ� o cre�tere a gradului de f�r�mi�are a terenurilor

agricole la nivelul exploata�iilor de dimensiuni mici, de p�n� la 5 ha. Astfel,
ponderea acestora �n anul 2010 a crescut la aproape 92%, de�in�nd aceea�i pondere
de aproape 28% din suprafa�a agricol�;
s-a redus considerabil ponderea exploata�iilor �i suprafa�a utilizat� de
exploata�ii av�nd suprafa�a cuprins� �ntre 10 �i 100 ha. Dac� �n 1930, 7,6% din
exploata�iile agricole de�ineau aproape o p�trime din suprafa�a agricol�, �n anul
2010 numai 2,2% exploatau suprafe�e agricole cuprinse �ntre 10 �i 100 ha iar aceste
suprafe�e reprezint� 13,1% din suprafa�a agricol� a ��rii;
la nivelul anului 2010 exista o concentrare mult mai mare a terenurilor agricole
av�nd suprafa�a de peste 100 ha �n raport cu situa�ia existent� �n perioada
interbelic�. Astfel, dac� �nainte de al doilea R�zboi Mondial 0,4% dintre
exploata�iile agricole din Rom�nia administrau 27,7% din suprafa�a agricol�, ast�zi
0,4% din num�rul de exploata�ii exploateaz� aproape jum�tate din suprafa�a agricol�
a Rom�niei.
Tabelul 1. Repartizarea suprafe�ei agricole �i a num�rului de exploata�ii �n raport
cu dimensiunea exploata�iilor

1930*

RGA 2010**

ASA 2013**

ASA 2016**

Nr. exploata�ii

Suprafa�a

Nr. exploata�ii

Suprafata

Nr. exploata�ii

Suprafa�a

Nr. exploata�ii

Suprafa�a

Sub 5ha

2460000

5535000

3593834

3948295

3347072
3725605

3140768

3588410

5-10

560000

3955000

182444

1210512

193871

1295181

194200

1304357

10-100

247800

4790000

69108

1646534

75645

1735301

74748

1636315

Peste 100

12200

5470000

13657

6500787

13068

6299762

12310

5973453
Total

3280000

19750000

3859043

13306128

3629656

13055849

3422026

12502535

* Ministerul Agriculturii 1930; ** Prelucrate de autor pe baza datelor din Ancheta

structural� �n agricultur� 2016, INS

Tabelul 1. (continuare)

1930

RGA 2010

ASA 2013

ASA 2016

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Pondere in nr. exploatatii

Pondere in Suprafata

Sub 5ha

75.0

28.0

93.1

29.7
92.2

28.5

91.8

28.7

5-10

17.1

20.0

4.7

9.1

5.3

9.9

5.7

10.4

10-100

7.6

24.3

1.8

12.4

2.1

13.3

2.2

13.1

Peste 100

0.4

27.7

0.4

48.9

0.4

48.3
0.4

47.8

Total

100.0

100.0

100.0

100.0

100.0

100.0

100.0

100.0

Pentru exploata�iile mici, care au mai pu�in de 5 ha dimensiunea medie a unei

exploata�ii a sc�zut cu 2,3 ha/exploata�ie, valoarea �nregistrat� �n anul 1930,
fiind �n jurul a 1,1 ha/exploata�ie la nivelul anului 2010. �n schimb, pentru
celelalte trei categorii de exploata�ii s-au �nregistrat schimb�ri relativ mici �n
raport cu dimensiunea unei exploata�ii medii. La categoria de exploata�ii av�nd
�ntre 5 �i 10 ha s-a �nregistrat o sc�dere de la 7,1 ha/exploata�ie la 6,6
ha/exploata�ie, la cele av�nd suprafa�a �ntre 10 �i 100 ha s-a �nregistrat o
cre�tere a exploata�iei medii de la 19,3 ha/exploata�ie la 23,8 ha/exploata�ie. La
exploata�iile de dimensiuni mari, de peste 100 ha dimensiunea medie a unei
exploata�ii s-a men�inut relativ constant� �n jurul valorii de 450 ha/exploata�ie.

Practic, datele de mai sus ne arat� o f�r�mi�are a terenurilor agricole existente

�n exploata�iile agricole de dimensiuni mici �i relativ� concentrare a terenurilor
agricole care sunt gestionate �n exploata�ii de dimensiuni mari. Fiecare din cele
dou� categorii de exploata�ii trebuie tratate diferit. Dac� �n prima categorie avem
exploata�ii care produc �n mare parte pentru autoconsum, �n a doua categorie sunt
exploata�iile agricole care produc pentru pia�� �i implicit pentru exportul de
produse agro-alimentare.

https://www.zf.ro/eveniment/statistica-socanta-concentrarea-terenurilor-agricole-
este-astazi-mai-19070456

Agricultura ?i industria alimentar� sunt printre domeniile care prezint� un interes

major �n aceast� perioad�. Guvernele statelor europene sunt preocupate at�t de
continuarea lucr�rilor agricole, plantarea culturilor ?i desf�?urarea optim� a
lucr�rilor de recoltare, c�t ?i de men?inerea lan?urilor de aprovizionare.

Autorit�?ile rom�ne promoveaz� necesitatea continu�rii func?ion�rii pie?elor

agroalimentare ?i poart� discu?ii, periodic, cu to?i actorii implica?i,
produc�tori, procesatori, comercian?i. Agricultorii rom�ni sunt �n plin proces de
efectuare a lucr�rilor de prim�var�.

Institutul Na?ional de Statistic� (INS) trece �n revist� principalele rezultate ale

agriculturii rom�ne?ti din ultimii doi ani.
Astfel, suprafa�a cultivat� �n anul 2019, comparativ cu anul 2018, a crescut la
cereale pentru boabe, plante uleioase, cartofi ?i a sc�zut la leguminoase pentru
boabe ?i legume, informeaz� INS.

Din datele publicate de INS, rezult� o cre?tere a randamentelor la leguminoase

pentru boabe �n 2019, unde produc?ia a fost mai mare, �n condi?iile unei suprafe?e
mai mici cultivate, ?i o reducere a randamentelor la cereale pentru boabe, plante
uleioase ?i cartofi, unde produc?iile au fost mai mici, de?i ariile cultivate au
fost mai mari.

Anul 2019 comparativ cu anul 2018

Cereale pentru boabe. Suprafa�a cultivat� cu cereale pentru boabe a crescut cu 3,3%
�n anul 2019 comparativ cu 2018, �n timp ce produc�ia a sc�zut cu 6,5%, �n
principal din cauza sc�derii randamentelor la hectar (produc�ia medie la hectar).

Suprafa�a cultivat� cu porumb boabe �n anul 2019 reprezint� 47,9% din suprafa�a
cultivat� cu cereale pentru boabe, iar cea cultivat� cu gr�u 38,8%.

Produc�ia de cereale a sc�zut, �n principal, din cauza reducerii cu 9,2% a produc?

iei la porumb boabe.

Leguminoase pentru boabe. Produc?ia a crescut cu 27,7%, ca urmare a cre?terii

randamentului la hectar, fa�� de anul precedent.

Plante uleioase. Produc�ia a sc�zut cu 9,0%, de�i suprafa�a cultivat� a crescut

(+3,4%). Cre�teri ale produc�iei s-au �nregistrat la floarea soarelui (+12,6%), iar
sc�deri la rapi�� (-47,1%) �i soia boabe (-20,6%).

Cartofi. Suprafa�a cultivat� a crescut cu 0,6%, iar produc�ia a sc�zut cu 10,2%,

fa�� de anul precedent.

Legume. Produc�ia a sc�zut cu 7,9% �n anul 2019 fa�� de anul 2018, ca urmare a
reducerii suprafe?ei cultivate ?i a randamentului la hectar mai mic.

Struguri. �n anul 2019, produc�ia de struguri a sc�zut cu 15,0%, ca urmare a

sc�derii randamentului la hectar (-15,5%), fa�� de anul precedent.

Planta�ii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod). Produc�ia de fructe din livezi
a sc�zut cu 10,7%, din cauza randamentului mai mic la hectar, fa?� de anul
precedent.

�n anul 2019, suprafa?a cu vii pe rod a fost de 178.000 hectare, mai mare cu o mie
de hectare fa?� de anul precedent, iar produc?ia a fost mai redus� cu 172.000 tone,
respectiv, de la 1,14 milioane tone �n 2018, la 972.000 tone �n 2019.

Pomii fructiferi (livezile pe rod) au acoperit o suprafa?� de 136.000 hectare,

aproximativ egal� cu cea din anul precedent (o mie de hectare �n minus �n 2019, fa?
� de 2018), �n timp ce produc?ia a sc�zut cu 88.000 tone, de la 820.000 tone �n
2018, la 732.000 tone �n 2019.

Produc?ia agricol� rom�nesc�, �n Uniunea European�

Primul loc �n UE la porumb boabe at�t la suprafa�a cultivat�, c�t �i la produc�ia

realizat�;
Primul loc �n UE la floarea soarelui at�t la suprafa�a cultivat�, c�t �i la
produc�ia realizat�;
Locul patru la gr�u at�t la suprafa�a cultivat�, c�t �i la produc�ia realizat�,
dup� Fran�a, Germania ?i Polonia;
La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafa�a cultivat�, dup� Polonia,
Germania, Fran�a �i pe locul ?apte la produc�ia realizat�, dup� Germania, Fran�a,
Polonia, Olanda, Regatul Unit ?i Belgia.
�n tabelele de mai jos, sunt prezentate suprafe?ele cultivate ?i produc?iile
realizate la principalele culturi, �n Rom�nia ?i �n principalele ?�ri agricole ale
Uniunii Europene (Sursa: INS, dup� Eurostat)

Agricultura �n Rom�nia are o valoare de 5% din produsul intern brut ?i angreneaz�

30% popula?ia activ� ocupat�.[1]

Rom�nia are o suprafa?� agricol� de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[2]. Dup� o evaluare f�cut� �n noiembrie
2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[3]. Valoarea
produc?iei agricole din Rom�nia a fost de 64,4 miliarde lei �n anul 2010[4].
Produc?ia vegetal� a fost �n valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animal� de
20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane
lei (0,9%)[4]. �n anul 2009, valoarea total� a produc?iei agricole a fost de 59,9
miliarde lei (sc�dere)[5], ?i de 66,9 miliarde lei �n 2008 (cre?tere 40%)[6]

�n anul 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro �n economie, acesta fiind
cel mai bun rezultat din istorie.[7]

�n anul 2009, Rom�nia a exportat produse agroalimentare �n valoare de 2,1 miliarde

de euro ?i a importat de 3,4 miliarde de euro.[8] �n anul 2010, Rom�nia a avut un
deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile ?i exporturile de
produse agricole.[9] �n anul 2011, Rom�nia a exportat produse agroalimentare �n
valoare de 2,9 miliarde de euro ?i a importat de 3,7 miliarde de euro.[10]

Consumul anual de fructe ?i legume pe cap de locuitor �n Rom�nia este de

aproximativ de 70 � 80 de kilograme, �n timp ce media european� atinge 90 � 100 de
kilograme[11].

Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei rom�ne?ti, aproape 30% din
popula?ie lucr�nd �n acest domeniu.[12] Parcelele mici de p�m�nt ?i e?ecul �n
adoptarea tehnicilor moderne �n agricultur� �nseamn� c� produc?ia din fiecare an
este dependent� de capriciile vremii.[12]

Una dintre marile probleme ale agriculturii rom�ne?ti este evaziunea fiscal�,
evaluat� la 2,5 miliarde euro anual �n anul 2011[13].

^ Comisarul Dacian Ciolo?, despre poten?ialul neexploatat al agriculturii rom�ne?

ti: Uita?i-v� cum fac olandezii, 22 octombrie 2014, Alexandra Pele, G�ndul, accesat
la 23 octombrie 2014
^ a b c d Agricultorii asteapta dublarea productiei in plina criza de cereale, 25
iunie 2008, standard.money.ro, accesat la 9 aprilie 2010
^ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate, 10 noiembrie 2008,
standard.money.ro, accesat la 9 aprilie 2010
^ a b Cum a performat agricultura rom�neasc� �n 2010, 20 iulie 2011, Ana B�tc�,
evz.ro, accesat la 24 iulie 2011
^ Valoarea productiei agricole a scazut cu 2,2% in 2009, 13 iulie 2010, wall-
stret.ro, accesat la 21 august 2010
^ Productie agricola de 67 mld. lei in 2008, in crestere cu 40%, 16.10.2009, zf.ro,
accesat la 4 martie 2010
^ Agricultura a adus 18,5 miliarde de euro �n economie anul trecut, cel mai bun
rezultat din istorie, 10 ianuarie 2014, Ziarul financiar, accesat la 23 august 2014
^ Romania a exportat produse agroalimentare de 2,1 mld. euro anul trecut, 26 martie
2010, wall-street.ro, accesat la 26 august 2010
^ Rom�nia vinde ieftin ?i cump�r� scump, 29 iulie 2011, Dan Str�u?, Ionu? Morariu,
adevarul.ro, accesat la 29 iulie 2011
^ Cel mai bun an agricol doar �n vorbe - Rom�nia a f�cut importuri record �n 2011,
10 februarie 2012, Ziare.com, accesat la 27 februarie 2011
^ Produc?ia de legume estimat� pentru 2011, mai mare cu 11 procente fa?� de 2010,
16 august 2011, financiarul.ro, accesat la 22 august 2011
^ a b Agricultura, "c�lc�iul lui Ahile al Rom�niei�, 3 aprilie 2011 � 00:00, Adrian
Mogos, Jurnalul Na?ional, accesat la 23 februarie 2011
^ Agricultura se lupt� cu clima ?i cu evaziunea, 22 august 2011, Ana B�tc�, Serban
Buscu, Aurel Dragan, Marius Pirloiu, capital.ro, accesat la 22 august 2011
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai
PROGRAMUL NA?IONAL PENTRU DEZVOLTARE RURAL� 2007-2013, versiunea consolidat�
noiembrie 2013, 922 pagini, madr.ro, accesat la 15 decembrie 2015