Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul Judiciar Din Franta
Sistemul Judiciar Din Franta
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
Tema de control I
Profesor de disciplină:
STUDENTĂ:
Coșarcă Alexandra
Anul IV
Semestrul I
ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATORESTI
Franta este tara cu un vechi si stabil sistem judiciar , care la acest moment cunoaste doua
sisteme de jurisdictie:
a) jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti infruntea
carora se afla Curtea de Casatie
b) jurisdictiile administrative ce au in frunte Consiliul de Stat
Cele doua sisteme au deplina autonomie, neexistand intre ele nici un raport de subordonare
sau vreo forma de control reciproc.
Acesta este si motivul pentru care conflictele de ompetenta ale instantelor se rezolva de
Tribunalul de conflicte - un tribunal special organizat, alcatuit din judecatori din ambele
jurisdictii .
TRIBUNALUL DE CONFLICTE
Cuprinde toate instanțele judecatorești care judeca litigiilee civile, comerciale, sociale și
penale.
Sistemul judiciar francez este caracterizat de existenta unor instante specializate de fond sau
de prim grad urmate de curtile de apel.
1. Tribunalul de Instanța – este jurisdicția pentru micile creanțe. Judeca acțiunile personale
și mobiliare cu o valoare de pana la 10.000 EURO. În Franța exista 473 Tribunale de Instanța.
Nu are magistrați proprii, judecatorii sunt desemnați de Tribunalul de Mare instanța.
2. Tribunalul de Mare instanța – este o jurisdicție de drept comun, in sensul ca judeca toate
cauzele civile cu excepția celor date in competența altor instanțe. Nu judeca litigii comerciale, de
munca și litigii civile cu o valoare mai mica de 10.000 EURO.
În fiecare departament funcționeaza 1 Tribunal de Mare instanța (181). Ele sunt alcatuite din
cel putin 2 judecatorii, dintre care 1 e președinte, 1 judecator de instrucție și 1 procuror.
Soluționeaza toate litigiile dintre un organism de securitate sociala și beneficiari. Sunt 113
tribunale, fiecare fiind format dintr-un judecator de profesie și 2 asesori (asistenți) din partea
instituțiilor sociale și 1 judecator din partea beneficiarilor.
JURISDICȚIILE PENALE
Se disting 2 jurisdicții - jurisdicția de instrucție
- jurisdicția de judecata
1. JURISDICȚIA DE INSTRUCȚIE
Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea vinovațiilor,
luarea masurii de arest preventiv și sesizarea instanței competente.
Legislația penala franceza clasifica faptele penale astfel:
- contravenții
- delicte
- crime
Instrucția e obligatorie in crime și facultativa in cazul delictelor.
Are in componența 1 magistrat al Tribunalului de Mare instanța care poate fi sesizat de
procuror sau de persoana vatamata.
2. JURISDICȚIA DE JUDECATA
Ca urmare a clasificarii faptelor penale contavențiile se judeca de catre Tribunalul de
Poliție, delictele de Tribunalul corecțional iar crimele de catre Curtea cu jurați.
a) Tribunalul de Poliție-de materie penala, echivalentul Tribunalului de instanța de materie
civila. Este alcatuit dintr-un singur judecator și judeca contravențiile sancționate de lege cu o
amenda de maxim 3000 EURO.
c) Curtea cu jurați – este o instanta de drept comun in materia faptelor calificate drept
crime, cu excepție celor care intra in competența unor instanțe speciale (exceptand crimele
savarșite de minori, militari și ministrii). Este format din 3 judecatori și 9 jurați.
Jurații sunt trași la sorți de pe o lista in care sunt trecuți cetațenii francezi care au implinit
23 ani și au exercițiul drepturilor civile. Nu pot fi jurați membrii guvernului, ai parlamentului,
magistrații, funcționarii prefecturilor, polițiștii și militarii activi.
Exista si jurisdictii penale specializate precum Tribunalele pentru minori, Tribunalele
militare .
Inalta curte de Justitie ca jurisdictie politica este alcatuita din parlamntari, avand
competenta in judecarea crimelor de inalta tradare facute de presedintele Republicii, iar Curtea
de Justitie a Republicii formata din 15 magistrati judeca crimele si delictele membrilor
Guvernului in exercitatea functiilor lor.
Revenind la Tribunalele militare , legea franceza a dispus in Codul de Procedura Penala
ca in timp de pace cauzele cu militari sunt instrmentate si judecate de jurisdictiile de drept
comun, iar acestea din urma, compuse din magistrati specializati in materie militara, au
competenta speciala de a judeca infractiunile comise de militari in exercitiul serviciului lor.
Corespondente in sistemul roman sunt tribunalele militare si tribunalele militare
teritoriale a caror competenta este stabilita in art 27, 28 Cod Procedura Penala, putand
functiona ca prime instante, instante de apel sau de recurs .
CURȚILE DE APEL
CURTEA DE CASAȚIE
Cea mai inalta instanta din cadrul sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie, care
are 6 sectii: 5 civile si una penala.
Cele civile sun la randul lor specializate in:
- 3 civile
- una cimercial-financiara
- una sociala.
Judecatorii de la Curtea de Casație nu intra niciodata in analiza fondului. Completul de
judecata este format din trei sau cinci consilieri.
Prim presedintele Curtii prezideaza dezbaterile, are puteri administrative importante si
este presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Fiecare sectie are un presedinte ce conduce dezbaterile sectiei si repatizeaza cauzele, iar
consilierii Curtii sunt judecatori de profesie.
Ea este o instanta de control judiciar , pronuntandu-se asupra legalitatii hotararilor
pronuntate de Curtile de apel si exceptional a celor date de tribunale ca ultima instanta, fiind de
fapt o jurisdictie de casatie
Judecatorul instantei supreme face un examen critic cu privire la chstiunile de drept si nu
a celor de fapt. Instanta poate da avize asupra interpretarii corecte a unor dispozitii legale ce
creeaza probleme.Decizia data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitat avizul.
Daca legea a fost bine aplicata, curtea va respinge recursul la Casație, altfel va casa hotararea
și o va trimite pentru o noua judecata la o jurisdicțiede aceeași natura și același grad.
MINISTERUL PUBLIC
JURISDICȚII ADMINISTRATIVE
Sunt formate din Tribunale administartive (35) și judeca toate litigiile administrative
dintre cetațeni și puterile publice.
Al doilea grad este reprezentat de Curtea administrativa de apel (7) .
Împotriva deciziilor acestei curți se poate face recurs in casație la Consiliul de stat
(corespondent al Curții de Casație din jurisdicția de drept comun).
CONCLUZIE :
Cele doua sisteme de drept, respectiv cel francez si cel roman din multe puncte de vedere
sunt deosebite, dar au insa si institutii asemanatoare sau chiar identice, lucru justificat si de
influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru juridic si judiciar de-a lungul istoriei.
Bibliografie:
1. http://www.avocatura.lexignat.ro
2. http://www.rasfoiesc.com
3. Ioan, Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 2002.
4. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck Bucuresti
2001.
5. Gabriel Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009