UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

TEMĂ DE CONTROL LA DISCIPLINA:

Drept Vamal

TITLUL TEMEI DE CONTROL:

Profesor de disciplină:
Prof. univ.

STUDENT/Ă:
COȘARCĂ ALEXANDRA
Anul: III

Anul universitar 2019-2020

Semestrul II
 În evoluţia dreptului românesc, tratamentul reglementărilor şi teoretizărilor din
domeniul dreptului vamal din cadrul altor discipline s-a justificat până la un anumit punct,
justificare bazată prin condiţiile sociale, istorice, politice şi economice. La început,
reglementările cu caracter de drept vamal au venit în complinirea regularizării unor relaţii
interstatale, astfel că ele aveau un pronunţat caracter politic. Este evident însă că, în
prezent, este necesar să existe reglementări clare şi potrivite situaţiilor de fapt create în ceea
ce priveşte circulaţia bunurilor şi valorilor în regim internaţional, care să depăşească
caracterul de generalitate a unor raporturi de drept comun.

Intrucât se poate pune întrebarea dacă există sau nu un drept vamal, în lucrările multor
specialişti părerile au fost împărţite în două idei principale, şi anume afirmându-se într-o
primă opinie că activitatea vamală poate fi studiată odată cu celelalte ramuri de drept
conexe, cum ar fi dreptul financiar, dreptul comerţului intern şi internaţional, dreptul
transporturilor etc, astfel că nu se poate vorbi despre existenţa unui drept vamal, iar într-o a
doua opinie (la care ne raliem) se susţine că există un drept vamal, precum şi raporturi
specifice de drept vamal, idee argumentată de volumul mare al reglementărilor juridice în
materie şi, totodată, de procedurile vamale deosebit de complexe pentru realizarea cărora
devin operante o multitudine de dispoziţii. Un alt argument în susţinerea acestei idei îl
constituie şi existenţa reglementărilor vamale de ordin specific în multe dintre
instrumentele juridice internaţionale de natură economică (tratate).

Ţinând seama de cele afirmate mai sus, putem spune că „activitatea vamală este formată
din multitudinea activităţilor reglementate de lege şi de alte acte normative, desfăşurate de
organele competente, cu participarea importatorilor, a exportatorilor sau a reprezentanţilor
acestora, cu scopul realizării operaţiilor de import-export, în aşa fel încât acestea să se
înfăptuiască cu respectarea întocmai a obligaţiilor ce le au către stat.

 Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe conceptuale, totuşi
deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv din România şi Rusia, nu
este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi acceptată de către toţi
specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova, constatăm, că nu
este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată şi problema
definirii.
Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal
nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii.
Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele ne vom opri mai jos.

Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că

problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere
specifice şi ar exprima cu exactitatetrăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent
de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulăriloe existente pot fi
evidenţiate 2 direcţii: unii încearcă să dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un
spectru cât mai vast de aspecte, pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai
concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cât mai exactă.

Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul ruc L.
Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă
un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop
reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport
peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi
alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii
externe şi interne a statului. (Ноздрачев Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998)

Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B.,
propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură
complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează
relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că
sub noţiunea de „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală, trecerea
mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale,
reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal,
statistica vamală, combaterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea
pentru comiterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul
săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, etc.

Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul
moldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un
ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor
juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”.

Prin obiect de studiu înţelegem – realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este îndreptată
activitatea de cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiu
cuprinde – problematica (aria de răspîndire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul
ştiinţific (metodele, procedeele şi principiile de cercetare) aplicate la studierea obiectului.
Sigur că aceasta este o delimitare convenţională deoarece în practica investigaţiilor
ştiinţifice obiectul şi domeniul de studiu formează un corp integru al procesului
gnoseologic. 

Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de

reglamentare juridica, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii.
Deoarece dreptul vamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări
conceptuale ample şi profinde, determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale
de reglamentare reprezintă o problemă destul de importantă, dar şi complicată.

Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o

pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin
că putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o
ramură a dreptului administrativ (şt. rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi
specialişti sunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare,

În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor

de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridica. Fiind o ştiinţă
socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul eide
cercetare este format de anumite relaţii sociale. Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup
de norme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe
baza aceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de
drept are obiectul si metoda (său metodele) specifice.

Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din

domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate
de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt
evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale vamale:

1. sfera politicii vamale;

2. relaţii şi principii axate pe trecereamărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală;
3. ce vizează statutul regimuriljr vamale;
4. ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea
lor;

Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc,
se modifică şi se sting doar în legătură cu trecereapersoanelor,mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamală a statului.

Principii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr-o formă concisă
exprimă esenţa şi conţinutul lui şi servesc drept călăuză în procesul de elaborare şi aplicare
a normelor de drept. Între principiile dreptului sunt: legalitatea, libertatea şi egalitatea,
responsabilitatea, democratismul, umanismul, echitatea justiţiei, etc. Toate acestea au
aplicaţie directă şi în dreptul vamal.

Metodă (din gr. methodos – cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură) – totalitatea
de modalităţi şi procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării unei
probleme concrete. Are deasemenea accepţiunea de:

1) mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii.

2) ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop.

3) procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică.

4) mod de a acţiona pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc.
Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală,
cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă,
tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt
aplicate în reglementarea juridică a relatiilor sociale.

Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare. Când vorbim de metodele

dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de cercetare – specifice aspectului
ştiinţific, şi cele de reglementare juridică. Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte,
toate persoanele fizice sau juridice care în procesul activităţii sunt antrenate în
trecereaproprie sau amărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.

Colaboratorii vamali

(1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani,
apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să
exercite funcţiile organului vamal.

(2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni.

(5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de

muncă.

(6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului

în organele vamale.

(7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat
de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului
Vamal.

(8) Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din

laboratoarele vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt din cadrul
Serviciului Vamal.
Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali

(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:

a) sânt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;

b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta

este parte;

c) sânt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct.

(2) Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau
exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale.
Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod.

(3) Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe
care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale.

(4) În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie să
se conducă de legislaţie.

(5) În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide,

asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor. Colaboratorii vamali nu au
dreptul să se conducă în activitatea lor de hotărîrile partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti.

(6) Colaboratorul vamal nu are dreptul:

a) să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari;

b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală;

c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi

ştiinţifice;

d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală;

e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu,

fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-
un anumit domeniu;

f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin intermediari.

Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal

(1) Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate
persoanele fizice şi juridice.

(2) Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni
care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.

(3) Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale

cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului cod, a forţei fizice, a
mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de
rezistenţă opusă de contravenient.

Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali  

Răspunderea organului vamal

(1) Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor
prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de
colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi
acţiuni ilegale, prin inacţiune.

(2) Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei.

(3) Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sînt reparabile. 

Răspunderea colaboratorilor vamali şi a altor angajaţi ai organului vamal

Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai
organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor li se aplică alte
sancţiuni în conformitate cu legislaţia.

 
Specialistul în domeniul vămuirii

(1) De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în

domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine atestat de calificare,
eliberat de Serviciul Vamal.

(2) În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului

vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din
urmă nu demonstrează contrariul.

(3) Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal.

(4) Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi

obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal.

(5) Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu încălcarea condiţiilor prevăzute sau

eliberat pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal.

(6) Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:

a) nu îndeplineşte în repetate rînduri obligaţiile faţă de organul vamal;

b) încalcă în repetate rînduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în
domeniul vamal;

c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi de alte

contravenţii în domeniul vamal;

d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de informaţii

care constituie secret comercial sau de informaţii confidenţiale;

e) încalcă legislaţia fiscală.

(7) Retragerea atestatului de calificare al specialistului produce efecte din momentul

adoptării hotărîrii de retragere.

(8) Dacă brokerul vamal este considerat incapabil sau dacă el se declară incapabil,
atestatele de calificare ale specialiştilor săi sînt considerate automat nevalabile.
(9) Cererea repetată de eliberare a atestatului de calificare al specialistului poate fi
examinată după expirarea a 6 luni de la data hotărîrii de anulare, retragere sau declarare a
nevalabilităţii lui, cu condiţia înlăturării cauzelor care au servit drept temei pentru emiterea
hotărîrii.

(10) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat în cazul în care există motive
temeinice de a considera că acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios atribuţiile.

(11) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat de organul vamal pe un

termen de pînă la 2 luni.

(12) Hotărîrea de anulare, retragere, declarare a nevalabilităţii sau de suspendare a

atestatului de calificare al specialistului poate fi atacată în conformitate cu prevederile
prezentului cod.

(1) Taxa de eliberare a autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, a atestatului de

calificare al specialistului, precum şi taxa de actualizare a valabilităţii lor sînt stabilite de
legislaţie.

(2) Taxa de eliberare a autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, a atestatului de

calificare al specialistului, precum şi taxa de actualizare a valabilităţii lor nu se restituie în
cazul anulării, retragerii sau suspendării acestor documente.

Informaţia primită de brokerul vamal şi de specialiştii lui de la persoana pe care o

reprezintă

(1) Informaţia pe care brokerul vamal şi specialiştii săi o primesc de la persoana pe care o
reprezintă poate fi folosită numai în scopuri vamale.

(2) Informaţia care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum şi
informaţia confidenţială nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal şi de specialiştii
lui în scopuri personale, nici transmise altor persoane sau autorităţi publice (în afară de
organul vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

Brokerul vamal

(1) Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în
numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi
alte operaţiuni vamale.

(2) Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative.

(3) Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.

Autorizaţie pentru activitatea de broker vamal

(1) Pentru a primi autorizaţie pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:

a) să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul

vămuirii;

b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker

vamal;

c) să corespundă altor cerinţe prevăzute de legislaţie.

(2) Procedura eliberării autorizaţiei şi termenul ei de valabilitate sînt stabilite de Serviciul

Vamal, în conformitate cu legislaţia.

Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal

(1) Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe persoane, orice
operaţiuni de mediere în domeniul vamal.

(2) În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile
legale impuse de organele vamale.

(3) Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organul vamal nu pot
fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă.

Registrul de stat al brokerilor vamali

Serviciul Vamal ţine Registrul de stat al brokerilor vamali şi asigură publicarea lui
periodică.

 
Izvoarele dreptului vamal.

Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;

– Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;

– Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;

– Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 // Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la

aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului

mărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii

serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor,

reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea
controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din
09.08.2000;

– Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în

detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal
nr.11 din 12.01.1999.

 Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de drept.

La fel, ca şi alte ramuri ale dreptului, dreptul vamal nu reprezintă ceva izolat, dar se
interferează cu alte discipline: constituţional, administrativ, penal, etc.
(7) Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau aplicarea
violenţei faţă de acesta, sau atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.

(8) Legislaţia garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor

membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu
exercitarea atribuţiilor lui de serviciu.

 
Bibliografie

https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/drept-vamal-135476.html
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-vamal/obiectul-si-domeniul-de-
studiu-ale-dreptului-vamal-subiectii-dreptului-vamal/