REFERAT

MEDICINA
LEGALA
Asfixii

Dr. Pop ( Balint) Daniela Cristiana

Medic rezident Medicina muncii an III

1
ASFIXII (ANOXII)

1. Definitie - asfixiile (anoxiile) reprezinta procese fizio-patologice in care

scade (hipoxie) sau dispare (anoxie) oxigenul din singe (a-sfigmos, fara
puls, gr.)

2. Clasificarea asfixiilor
I. Anoxii de aport / anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge la nivelul
alveolelor pulmonare
1. Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
a. insuficienta oxigenului in aerul respirat:
- spatii inchise
- procese care consuma O2 - flacara, procese fermentative (cu degajare
de CO2)
- altitudini mari (scade presiunea partiala a O2 in aerul atmosferic)
b. obstructia orificiilor respiratorii (sufocare)
c. obstructia cailor respiratorii:

-de cauza interna:

-obstructia cailor respiratorii cu lichide sau solide (submersii

in lichide, pulberi, boabe de cereale, pietris)
-de cauza externa prin comprimarea regiunii cervicale:

-cu un lat actionat de propria greutate a corpului

(spanzurare)
-cu un lat actionat de o forta externa ( strangulare)
-cu mainile si degetele (sugrumare)
d. impiedicarea miscarilor respiratorii prin:
- comprimare toraco-abdominala
- pneumotorax traumatic
- paralizie a muschilor respiratorii:
- intoxicatii cu substante curarizante
- electrocutie
e. scaderea perfuziei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor

2. Anoxii de aport de cauza neviolenta:

2
 a. obstructia cailor aeriene (tumori laringiene, edem glotic, tumori
bronho-pulmonare)
b. perturbarea miscarilor respiratorii: poliomielita, pneumotorax
spontan/patologic, crize de miastenia gravis
c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare (astm bronsic,
pneumonii - scade suprafata repiratorie prin exudat inflamator)
d. scaderea perfuziei pulmonare (insuficienta cardiaca stinga,
pneumonii interstitiale, etc.)

II. Alterari ale membranei alveolo-capilare = aerul are o compozitie

normala in O2 dar nu se realizeaza schimburile gazoase la nivelul membranei
alveolo-capilare
1.De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile
2. De cauza neviolenta: boala membranelor hialine

III. Anoxii de transport

1.De cauza violenta:
- cantitative: anemii dupa hemoragii postraumatice, şoc anafilactic
- calitative (alterarea toxica a capacitatii de transport a Hb cu formare de
hemoglobine toxice): MetHB, COHb, CNHb
2. De cauza neviolenta:
- cantitative: anemie feripriva, hemolitica, dupa singerare din ulcer,
scaderea circulatiei sangvine (anoxii stagnante) datorita IC globale, etc.
- calitative (alterarea capacitatii de transport a Hb datorita hemoglobinelor
patologice): anemie falciforma, drepanocitoza, etc.
IV. Anoxii de utilizare / citotoxice / histotoxice / tisulare. De obicei
violente:
1.De cauza violenta:
- perturbari toxice ale metabolismului celular (ciclul respirator Krebs prin
blocarea citocromoxidazelor din lantul respirator celular): intoxicatii cu acid
cianhidric si derivati, morfina, barbiturice, anestezice, CO –
- reducerea metabolismului bazal celular pana la oprirea ciclul respirator
Krebs: hipotermie
2. De cauza neviolenta:
-insuficienta cardiaca congestive severa, hipoproteinemie

3.Tabloul clinic asfixic (anoxic) apare in toate tipurile de asfixii dar mai
ales in asfixiile mecanice:
- Macroscopic cadavrul prezinta:
- cianoza, mai ales la nivelul fetei si extremitatilor
- lividitati pronuntate, precoce, de culoare violacee-albastruie de la
inceput
- la examenul intern:

3
 - singe lichid (este incoagulabil de la inceput)
- mici sufuziuni sangvine situate subconjunctival, pe meninge sau
subseros (cele pleurale se numesc petesii Tardieu)
- staza sangvina viscerala
- Microscopic (amprenta anoxica Spielmayer si Kernbach):
- staza si edem
- endotelioza
- rupturi capilare
- distrofie hidropicnovacuolara
- Tanatochimic:
- crestere a nivelului hipoxantinei in vitros
- cresterea concentratie de fosfolipide in lichidul alveolar
- cresterea LDH (mai ales fractiunea V) in ser

4. Asfixii mecanice (anoxii anoxice de cauza violenta)

a) Asfixie prin scaderea oxigenului in aerul respirat (ardere,

fermentatie, spatiu inchis, altitudine)
- este, in majoritatea cazurilor,accidentala; uneori, poate apare la copii
inchisi in frigider
- in mod normal, concentratia O2 in aerul respirat este de 21% iar cea a
CO2 de 0,033%; daca O2 scade sub 5%, dupa citeva respiratii apare
inconstienta, dupa citeva minute survenind moartea
- diagnosticul este dificil si necesita dozarea precoce a gazelor sangvine
- la altitudini mai inalte, transferul O2 este mai dificil decit in mod normal
(transferul gazelor pulmonare depinde si de presiunea lor partiala)

b) Obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea)

Clasificare juridica:
- accidentala
- omucidere (la copii mici sau la batrini; mina, perna, punga plastic, calus +
nas infundat)
La autopsie:
- tabloul este sarac (tablou asfixic)
- uneori, se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale (daca
sufocarea a fost produsa cu miinile)
c) Spinzurarea: comprimarea gitului cu un lat actionat de greutatea
corpului persoanei spinzurate
Clasificare juridica:
- sinucidere (cel mai frecvent)
- accidental
- omor
- mijloc de pedeapsa capitala

4
Clasificari medico-legale:
- functie de mobilitatea nodului:
- cu nod fix
- cu nod culisant
- functie de pozitia nodului:
- spinzurari tipice-nodul este plasat la ceafa
- spinzurari atipice-nodul are orice alta localizare
- functie de pozitia corpului spinzuratului:
- spinzurari complete-corpul atirna complet
- spinzurari incomplete-o parte a corpului atinge solul
Autopsie:
Examenul extern:
- sant de spinzurare in 1/3 superioara a gitului, submandibular
o santul are traiect oblic, ascendent spre nod; adincimea santului este
inegala, fiind intrerupt la nivelul nodului
o santul de spinzurare are margini echimozate, excoriate
o in structurile anatomice subiacente santului (tesut subcutanat,
structuri musculare) se gasesc infiltrate sangvine (determina
caracterul vital al santului)
- lividitatile sunt dispuse pe membrele inferioare
- extremitatea cefalica:
o este cianotica
o ochii sunt exoftalmici
o limba protruzioneaza printre arcadele dentare
o sint prezente hemoragii subconjunctivale
- se constata urme de emisie agonala de sperma, urina, fecale

Examenul intern:
- este sarac, eventual cu tablou asfixic
- rar, se pot intilni fracturi ale osului hioid sau ale cartilajului tiroid
(acestea apar mai frecvent in strangulari si sugrumari)

Mecanisme tanatogeneratoare
a. inhibitie reflexa prin comprimarea zonelor reflexogene (sinusul carotic)
b. tulburari hemodinamice cerebrate
- compresiune de 2 kg forta determina obstructia jugularelor
- 3-4 kg forta determina obstructia carotidelor
- 15 kg forta determina comprimarea si obstructia traheei
- 16-25 kg forta determina obstructia arterelor vertebrate
c. asfixie (tabloul asfixic este mai evident)
d. in executii, se produce smulgerea coloanei vertebrate cu dilacerarea
maduvei spinarii, jonctiunii maduva-bulb sau a jonctiunii bulb-punte

Probleme medico-legale:
5
1. Diferentierea spinzurarii intravitale de cea postmortem
(camuflare crima)
- in cazul spinzurarii intravitale, in tegumentele de la nivelul santului de
spinzurare se constata o crestere a histaminei comparativ cu regiunile
invecinate
- catecholii au valori mai mari sub nivelul santului de spinzurare decit la
nivelul extremitatii cefalice
2. Diferentiere intre spinzurare, strangulare si sugrumare - este
necesara autopsierea atenta a intregii regiuni cervicale

d) Strangularea - reprezinta comprimarea gitului cu un lat actionat printr-o

forta externa
Clasificare juridica - cel mai frecvent este omor dar este posibila si
sinuciderea
Autopsie:
- exista sant de strangulare situat mai frecvent in 1/3 medie a gitului,cu
traiect de obicei orizontal (transversal), de obicei complet, adancime egala.
Mecanism predominant asfixic. Culoare cianotica (frecvent).

e) Sugrumarea - defineste comprimarea gitului cu mina si degetele

Clasif. juridica - exclusiv omucidere
Autopsie:
 la nivelul gitului victimei, se observa urme de degete (echimoze ovalare)
si de unghii (excoriatii semilunare)
 frecvent, apar fracturi ale hioidului (coarnele mari) si ale scheletului
cartilaginos al faringelui
Mecanism tantogenerator predominant reflex (stimularea centrilor reflecsi de
la nivelul laringelui, glomusului carotic, cu inducerea reflexului vaso-vagal).
Culoare alba a extermitatii cefalice (mai frecvent), cianotica (mai rar).

f) Submersia
Se poate produce in apa, alte lichide, pulberi, graunte (cea mai frecventa
este submersia in apa = inecul)

Etape fiziopatologice:
1. faza de apnee voluntara (1-3 minute)
2. inspir involuntar; pragul declansarii inspirului involuntar este reprezentat
de cresterea presiunii partiale a CO2 in singe peste 55 mm Hg si de
scaderea O2 sub 100 mm Hg
3. dupa inspirul involuntar, apare tuse, urmata de un nou inspir involuntar;
dupa 2-3 repetari, individul devine inconstient, apar convulsii (anoxice de
decerebrare) si se produce decesul

Patrunderea apei in plamini determina:

6
- vasoconstrictie pulmonara => HT Pulmonara => impreuna cu hipoxia
contribuie la declansarea fibrilatiei ventriculare
- altereaza surfactantul (denaturarea poate sa persiste si dupa reanimare si
sa determine EPA tardiv)
- inecul in apa sarata: datorita hiperosmolaritatii apei sarate ce patrunde in
alveole se realizeaza un transfer de fluid dinspre patul circulator prin
membrana alveolo-capilara in alveole: edem pulmonar adesea hemoragic,
hemoconcentratie, etc.
- inecul in apa dulce: datorita hiposmolaritatii apei dulci ce patrunde in
alveole comparativ cu sangele se realizeaza un transfer de fluid prin
membrana alveolo-capilara dinspre alveole spre patul circulator cu
trecerea in singe a unei cantiati importante de fluid cu hemodilutie,
hemodilutia determina hemoliza (in apa de mare nu se produce hemoliza)
cu eliberare de K+ responsabil de fibrilatia ventricular

Mecanismele tanatogeneratoare sint:

1. anoxia anoxica;
2. fibrilatie ventriculara
3. stop cardiac reflex prin de lichidul aspirat [hidrocutia = numita si inec
“uscat” deoarece nu se constata prezenta apei in plaminii victimei;
moartea se produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal) declansat fie
de intrarea brusca in ape rece (hidrocutie) fie de stimularea mucoasei
laringiene sau a nazofaringelui de patrunderea brusca a apei]

Constatari la autopsie:
a) modificari datorate sederii prelungite in apa:
- piele alba, incretita ("mina de spalatoreasa")
- modificari autolitice si de putrefactie:
- detasarea fanerelor (dupa 10-20 zile de sedere in apa)
- detasarea pielii ("manusa mortii")

b) semne de inec intravital:

- la cadavrul neputrefiat, se observa o spuma roz-cenusie la nivelul orificiilor
bucal si nazale ("ciuperca inecatului")
- pulmoni hiperdilatati prin edem hidroaeric;
- pe suprafata pulmonilor se observa petesii asfixice mai mari si mai violacee
(petesii Paltauf)
- prezenta planctonului (diatomee) in organele-filtru si in oase,
- cresterea punctului crioscopic in ventriculul sting (prin hemodilutie)
(normal -0,56 si se apropie de 0)
- descoperirea unor infiltrate sanguine (cu caracter vital/agonal) in muschii
gitului, trunchi si membrele superioare (in 50% din cazuri), fara infiltrate
cutanate sau subcutanate arata ca au existat convulsii, si sustin astfel dg. de
submersie.

7
g) Comprimare toraco-abdominala
La adult, pentru a produce asfixia este necesara o greutate de minim
50 kg (pina la 100 kg in cazul persoanelor atletice). Poate fi produsa:
- accidental
- cu scop criminal (mai ales la copii mici)
La autopsie semnele de asfixie sint foarte pronuntate.