Libertatea,Tipuri de libertate

Def. de libertate:
Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi
rezumată prin sintagma „lipsa constrângerilor”.
Conceptul de libertate a avut de-a lungul istoriei utilizări multiple (uneori
contradictorii). Pentru o înțelegere corectă a semnificației acestui concept
este nevoie să se cunoască contextul (filosofic) în care a fost folosit.

Filosofie politică
Poziția lui John Stuart Mill

John Stuart Mill (n. 20 mai 1806 – d. 8 mai 1873) a fost

un filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori
liberali ai secolului XIX,

Pentru J.S. Mill, libertatea este determinată de raporturile dintre individ și

societate. Astfel, sfera libertății umane cuprinde următoarele[1]:

1. libertatea lăuntrică (libertatea de conștiință);

2. libertatea de exprimare;
3. libertatea alegerii unui stil de viață;
4. libertatea de asociere liber consimțită.
Mill consideră că, în afara unor situații excepționale (ex: scurte perioade de
criză ale comunității), societatea nu se poate amesteca în mod legitim în
sfera privată a individului.
Filosoful precizează că orice imixtiune a societății în sfera libertății
individuale are 2 efecte indezirabile (din punct de vedere utilitarist) :

1. uniformizarea;
2. oprirea dezvoltării individului.
Poziția lui Isaiah Berlin
Pentru Isaiah Berlin există 2 sensuri (politice) ale conceptului de libertate[2]:

1. libertatea negativă;
2. libertatea pozitivă.
Libertatea negativă precizează care este limita independenței
comportamentului individual, fiind astfel identificabilă cu lipsa
constrângerilor din partea altor persoane asupra activității mele. În privința
acestei folosiri a conceptului de libertate Isaiah Berlin face următoarele
precizări :

 libertatea nu are valoare fără condiții adecvate pentru folosirea ei;

 libertatea nu este unicul scop al oamenilor, fiind uneori acceptabil să se
renunțe la libertate in favoarea altor valori;
Libertatea pozitivă privește sursa comportamentului, utilizarea derivând din
dorința individului de a fi propriul său stăpân. Libertatea concepută ca
libertate pozitivă este corelată în mod direct cu opiniile despre ceea ce
constituie "un eu, o persoană, un om"