poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea

umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).
Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi
erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se
disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă),
poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de
particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).

Există două categorii de poluanți:

Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care se descompun
rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid
decât pot să se descompună.

Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în
mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești
poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele, bifenilii
policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot
să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să
se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se
hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau
alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de
toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”. Fluviul Dunărea este din ce în ce mai poluat cu
particule de plastic, pesticide şi deşeuri farmaceutice, afirmă specialişti citaţi de cotidianul britanic
The Guardian, contestând sistemul de reciclare şi legislaţia Uniunii Europene în domeniul mediului.

"În presă apar imagini triste, deoarece mostrele prelevate din Dunăre, din peşti şi din păsări constată
prezenţa unor doze mari de plastic", declară Gabor Farkass, directorul Asociaţiei ungare pentru
Materiale Plastice, denunţând atitudinea nepăsătoare a autorităţilor faţă de reciclare.

"După ce a supravieţuit zeci de ani poluării industriale masive în perioada comunistă, statutul
ecologic al Dunării s-a îmbunătăţit semnificativ. Dar se conturează ameninţări din partea unor noi
surse de poluare pentru fluviul aflat pe primul loc în lume din punctul de vedere al numărului mare
de ţări străbătute", notează cotidianul The Guardian.

Dunărea se confruntă cu intensificarea poluării cu particule de plastic, cu pesticide şi deşeuri

farmaceutice. Dar probabil cea mai mare dificultate este depistarea surselor acestor probleme. Cel
mai recent raport al Comisiei pentru Protejarea Dunării (ICPDR) a identificat principalele 20 de
substanţe care poluează Dunărea, constatând că doar şapte sunt raportate la nivel oficial.
"Asistăm la o lipsă masivă de informaţii despre tipurile de substanţe poluante transferate în Dunăre
de entităţi industriale", atrage atenţia Adam Kovacs, expert tehnic pentru controlul asupra polurării
la Comisia pentru Protejarea Dunării (ICPDR). El acuză că legislaţia Uniunii Europene este desuetă.

Una dintre noile surse de poluare sunt particulele de plastic, acestea afectând peştii şi larvele, care le
confundă cu mâncarea. Un studiu efectuat anul trecut în Austria a descoperit că 40 de tone de
microplastice - bucăţi de cel mult 5 mm - sunt transportate anual de Dunăre.

Rudiger Baunemann, directorul general al asociaţiei PlasticsEurope, ia apărarea industriei de profil,

susţinând că producătorii fac tot posibilul pentru protejarea mediului. Este nedrept ca vina să le fie
atribuită doar companiilor. Este "necesar un efort comun între industria de profil, autorităţi, ONG-uri
şi alte părţi implicate", spune Baunemann.

Poluarea cu plastic este doar una dintre problemele Dunării. Investiţii recente în agricultură în ţări
riverane - precum proiectul de 500 de milioane de dolari (465 milioane euro) al producătorului de
seminţe Monsanto în Ungaria şi România - riscă să amplifice presiunile de poluare în următorii ani.
Când substanţele de fertilizare a solului ajung în Dunăre, acestea pot conduce la eutrofizare (cu
efectul scăderii concentraţiei de oxigen), favorizând creşterea masivă a algelor şi asfixierea
organismelor.

Folosind finanţare europeană, Ungaria a făcut investiţii masive într-o staţie de epurare în Budapesta.
Dar, din cauza disparităţilor politice şi economice, astfel de proiecte de infrastructură sunt mai rare
în alte ţări aflate pe cursul Dunării. Criza economică din anul 2008 a blocat implementarea unui plan
privind modernizarea staţiilor de epurare în toate ţările riverane.

Totuşi, există şi semne de speranţă. România, una dintre cele mai sărace ţări de pe parcursul Dunării,
coordonează un proiect paneuropean, DANUBIUS-RI. "Obiectivul este înţelegerea surselor,
distribuţiei şi impactului noilor surse de poluare, de genul microplasticelor, substanţelor din
agricultură şi din industria farmaceutică", afirmă şeful proiectului, Adrian Stanică, citat de cotidianul
The Guardian.

Deversarile accidentale de petrol in albia Dunarii reprezinta principalul pericol atat pentru
sanatatea oamenilor, cat si pentru biodiversitatea fluviului, a declarat Marie Jeanne Adler,
director stiintific in cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
(INHGA) si managerul proiectului transfrontalier "Managementul Integrat al Fluviului
Dunarea".
"Din cand in cand avem deversari accidentale de petrol din cauza numeroaselor rafinarii care se
afla in sectorul romano-bulgar al Dunarii si in Serbia, dar si din cauza barjelor care transporta
petrolul. Acestea sunt extrem de periculoase pentru populatie si vietati si trebuie intervenit
extrem de rapid", a explicat Adler.

Impactul acestor deversari este cu atat mai mare cu cat unele localitati de-a lungul Dunarii isi
asigura apa potabila din fluviu. De asemenea, centralele nucleare de la Kozlodui si Cernavoda
nu pot folosi apa poluata pentru instalatiile de racire.

"Frecventa acestor evenimente este fluctuanta. Intr-un an nu ai niciun eveniment, iar in alt an te
poti confrunta cu un numar semnificativ", a adaugat Adler.

Mai mult plastic decat peste

Insa problemele de mediu nu se limiteaza numai la deversarile de petrol. Deseurile de plastic

care ajung in Dunare au reusit sa depaseasca numarul larvelor (puilor) de peste. Timp de 2 ani,
cercetatorii austrieci au strans, cu ajutorul setcilor (plase mari de pescuit), 951 de probe, atat in
timpul zilei, cat si noaptea. In laborator, fiecare dintre cele 951 de probe a fost analizata,
separandu-se larvele de pesti de bucatile de plastic.

La 1.000 de metri cubi de apa, pe sectorul Dunarii dintre Viena si Bratislava, au fost identificate
317 particule de plastic si doar 257 pui de peste.

S-a estimat ca 4,2 tone de plastic ajung zilnic din Dunare in Marea Neagra. Studiul nu a luat in
calcul PET-urile sau alte fragmente care depaseau ca marime gaurile setcilor.

WWF Romania: Hidrocentralele construite pe Dunare au contribuit la pierderea

ecosistemelor si a beneficiilor oferite gratuit oamenilor

Conform datelor WWF Romania, sectorul Dunarii Inferioare, intre Portile de Fier si gurile de
varsare ale Deltei, este ultima portiune caracterizata prin curgerea neintrerupta a apei.

Din acest motiv, pe acest sector fluviul prezinta inca numeroase brate si ostroave cu plaje cu
nisip fin si paduri naturale de plop, salcie si arin.

Insa si acest sector al Dunarii a suferit modificari, in special din cauza indiguirii luncii inundabile
si desecarii mlastinilor si baltilor aflate in lungul fluviului si transformarea lor in terenuri agricole.
Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor
de catre pesti si zone de cuibarit pentru numeroase specii de pasari migratoare.

Astfel, zonele umede din lungul Dunarii erau rezervoare importante de resurse naturale pentru
localnici. Intreruperea legaturii fluviului cu lunca inundabila a dus la pierderea acestor beneficii
oferite de natura si a determinat reducerea drastica a capacitatii de stocare a apei la inundatii.

Hidrocentrale peste hidrocentrale

Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunare au contribuit in timp la pierderea ecosistemelor si

a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrala de pe Dunare este cea de la
Portile de Fier I, care in decursul timpului a dus la o serie de modificari in functionarea naturala a
fluviului si ecosistemelor sale.

Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pesti de apa dulce din lume, nu mai pot migra in
amonte pentru reproducere. In plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar, acesti pesti sunt
pe cale de disparitie.

Indiguirea luncii inundabile a Dunarii a determinat reducerea drastica a capacitatii de stocare a

apei la inundatii. Din acest motiv, la viiturile din ce in ce mai mari si mai dese, o mare cantitate de
apa nu se mai revarsa in lunca fluviului, ducand la inundatii catastrofale in zonele locuite.

Lucrarile de extractie a pietrisului si nisipului aduc modificari locale si regionale morfologiei

fluviului. In plus, o serie de specii de pesti si insecte sunt dependente de nisipul fin pentru a-si
depune ouale sau larvele. Din cauza dragarii intense a albiei, fluviul se adanceste si determina
scaderea nivelului apei subterane din lunca, fapt ce duce la uscarea padurilor de lunca, dar si la
cresterea costurilor cu irigarea terenurilor arabile in perioadele secetoase.

Vegetatia de pe malurile raurilor, casa pentru o multime de specii, a fost puternic afectata,
padurile de lunca au fost taiate masiv pentru a face loc padurilor de productie si culturilor
agricole. Fara aceste paduri, sute de specii cum ar fi nenumarate pasari, amfibieni, fluturi si
specii acvatice vor disparea.

Cozmin Zaharia
Green-Report.ro

Opinia zilei
Cele trei zile test

Urmareste  Ziare.com  si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe

Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre Dunare poluare plastic poluare Dunare pesti plastic Dunare

Sursa: Ziare.com
Articol citit de 3916 ori

primesti mail pentru fiecare reply

aduni puncte si rezervi prima pozitie

faci parte din

» DigiSport.ro
"Cred ca miliarde de oameni vor face asta!" Toata lumea e cu ochii pe Germania, dupa decizia luata. Ce se
intampla in weekend
» News.ro

Cinci noi decese provocate de coronavirus au fost anuntate. Totalul a ajuns la 1.007
» LIFE.ro

Cum s-a nascut Laptaria cu Caimac si cine sunt corporatistii mutati la tara pentru a scrie povestea laptelui? Cum
lasi tocurile pentru cizme de cauciuc si cum ajungi dator vandut pentru un produs in ...
» Libertatea.ro

Detalii socante despre mezzosoprana din Iasi. A stat in agonie mai bine de 8 ore. Marturia sotului
» TotulDespreMame.ro

Medicul mi-a spus: "Copilul nu va trai mult, are o boala grava" La noua luni, nu mai avea nimic!
» SmartLiving.ro

De ce ventilatoarele incep sa fie ocolite pentru bolnavii cu COVID-19

Urmareste   pe
Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 

Top stiri din Business

BERD: PIB-ul Romaniei va scadea cu 4% in 2020. Picaj de peste 7% fata de ultima

estimare
Pandemia a scumpit mancarea si serviciile. Care e rata inflatiei si ce produse au fost afectate de
restrictii

Topul celor mai bune masini noi pentru incepatori in 2020

Proprietarii de case pot primi pana la 15.000 de euro pentru a-si eficientiza energetic imobilele

Guvernul promite bani celor care au fost in somaj tehnic si revin la munca
Doi din trei angajati romani au pus bani deoparte in starea de urgenta. Iata ce vor face cu ei -
sondaj

Toate stirile din Business

2