MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA

,,DUNĂREA DE JOS’’ DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ

Curs: Frontiere și transformări urbane în Europa de Est

TEMA:Degradarea mediului din orizontul urban în oraşul Ungheni

Autor: Turtureanu Iuliana, gr. 2

Profesor: lector, dr. Isof Luminița

Chișinău, 2020
 CUPRINS

1. Introducere
2. Spațiul urban
2.1 Istoria orașului Ungheni;
2.2 Atracțiile culturale din Ungheni;
3. Degradarea mediului
3.1 Noțiunea de degradare;
3.2 Rolul mediului în viaţa oamenilor;
4. Aspecte practice ale cercetării
4.1 Analiza chestionarului;
5. Concluzii
6. Bibliografie
7. Anexe
 INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa subiectului abordat

Mediul înconjurător reprezintă mediul natural care a fost transformat de-a lungul timpului de
către oameni. Fiecare element are un rol extrem de important în formarea mediului natural. De-a
lungul timpului, omul a transformat mediul natural prin crearea de așezări, a format terenuri,
drumuri și uzine. Ideea este că mediul natural poate ajuta și poate fi în ajutorul omului, cu
condiția de a nu fi distrus de acesta, dar din păcate, există foarte multe exemple prin care omul a
schimbat natura.

Scopul lucrării
Reprezintă identificarea şi dezvoltarea unui comportament adecvat faţă de mediul
înconjurător a locuitorilor din oraşul Ungheni.
Pentru atingerea acestui scop au fost trasate următoarele obiective:
O1.-Devoltarea comportamentului responsabil faţă de mediul ambiant
O2.-Identificarea rolul mediului în viaţa oamenilor
Printre metodele utilizate au fost următoarele:
Metoda observației– formă directă de obținere a informației despre interesul cetățenilor
față de protejarea mediului înconjurător
Metoda de cercetare istorică–analiza informaţiilor în cadrul studiilor de cercetare
ştiinţifică din domeniul ştiinţelor socioumane, am studiat evoluția orașului Ungheni, prin
întermediul studierii documentelor istorice şi surselor online.
Metoda descrierii – a fost utilizată în lucrare pentru a reda nevoile și intersele
consumatorului, preferințele acestuia în raport cu posibiltățile.

Metoda anchetei– ancheta prin chestionarul a fost una dintre cele mai bune oportunități
de a interoga cetățenii despre degradarea mediului, reprezentând o posibilitate de a obține
rezultate statistice măsurabile.
SPAȚIUL URBAN

O zonă urbană este o zonă caracterizată printr-o densitate mare a populației, în comparație cu

zonele înconjurătoare. Zonele urbane pot fi orașe, orășele sau conurbații, dar termenul nu se
extinde și la așezările rurale cum ar fi satele și cătunele.
Zonele urbane sunt create și dezvoltate de progresul de urbanizare. Măsurarea gradului unei zone
urbane ajută în analizarea densității populației, a expansiunii urbane și în determinarea
populațiilor urbane și rurale.
 Istoria orașului Ungheni
Oraşul Ungheni este una dintre cele mai vechi localităţi din Republica Moldova. Prima sa
atestare documentară dateză din 20 august 1462, într-un hrisov de la domnitorul Ştefan cel Mare.
Există, însă, dovezi certe că aşezarea, la început sătuc, exista pînă la formarea statului medieval
moldovenesc.
Iniţial, localitatea s-a numit Unghiul, probabil de la configuraţia locului pe care s-a constituit.
Aici rîul Prut formează, prin cotire bruscă, un unghi perfect. Abia peste două secole, în anul
1645, aşezarea apare menţionată cu numele său actual, Ungheni.1
Încă în secolul I – III d. Hr., pe aici îşi aveau drumul lor de negoţ grecii Pontului Euxin. Apoi, în
evul mediu, vedem trecînd prin apropiere Drumul Sării, Drumul Pescarilor şi Marele Drum
Comercial Tătăresc. Acest lucru a făcut ca localitatea să devină atractivă pentru derularea
afacerilor comerciale. Nu în zadar, pe parcursul veacurilor XVII – XVIII, Ungheniul aparţinea
unor negustori bogaţi, care serveau în calitate de creditori înşişi domnitorilor ţării.
Astfel, în 1940, cînd în rezultatul pactului Ribbentrop-Molotov, veniseră sovieticii, lor nu le
rămăseseră decît să proclame oficial un fapt împlinit, şi anume: să acorde localităţii, la 26 august,
acelaşi an, statutul de oraş şi centru raional.

După război încoace urbanizarea s-a desfăşurat în ritmuri rapide. S-a construit un număr mare de
întreprinderi industriale. S-a investit apoi în construcţia capitală. Odată cu aceasta în componenţa
localităţii au fost incluse cîteva sate vecine: Dănuţeni, în 1958, Bereşti şi Mînzăteşti, în 1972.
Populaţia, ca urmare, a crescut numeric, ajungînd la 20.000 în anul 1973.În rezultatul acestor
schimbări, la 29 iulie 1972, Ungheniului i se atribuie statutul de oraş de subordine republicană,
cu mari drepturi de autonomie locală.În baza reformei organizării teritorial-administrative din
anul 1998, oraşul Ungheni a devenit centru de judeţ. După revenirea la raioane, în anul 2001,
Ungheni are statut de oraş, centru administrativ al raionului Ungheni. La 3 noiembrie 2016
orașului Ungheni i s-a acordat statutul de municipiu. La data de 29 iunie 1972 devine oraș de
subordonare republicană, peste 2 ani este aprobată stema. La recensămîntul populației din
anul 1989 în Ungheni erau 40.000 de locuitori.
În 1990 pe podul de la Ungheni s-a produs Podul de Flori - trecerea românilor peste Prut, apoi și
trecerea basarabenilor în România.
Ungheni este primul oraș în Republica Moldova care a beneficiat de un nou Plan Urbanistic
General după proclamarea independenței. Unul elaborat ca urmare a acordului dintre guvernele
Moldovei și României, adoptat în septembrie 1996. A fost un proiect pilot, în baza metodologiei
noi, pentru că și România era la începuturile implementării strategiilor urbanistice noi, europene,
și acolo era o noutate. Ineditul constă în faptul că, spre deosebire de planurile sovietice, care
presupuneau o planificare concretă, de exemplu unde și cum să fie amplasate școala, grădinița,
sau o eventuală întreprindere, planul nou pune accent pe zonare, adică pe crearea unor zone
locative, zone industriale, zone de agrement, parcuri, etc. 2Se divizează orașul în mai multe
sectoare, unități teritoriale de referință. Și se analizează fiecare zonă în parte, ce-i mai bine de
făcut în ea, locuințe, drumuri, întreprinderi. Iar în cadrul acestui plan general se elaborează un
regulament local, care trebuie respectat ca o lege în procesul de dezvoltare a orașului.
Actualmente orașul Ungheni are circa 39 mii de locuitori, fiind în grupul celor 4 orașe de mărime
mijlocie din republică. Principalele naționalități sunt români moldoveni, ucraineni și ruși.3

1
http://www.crungheni.md/raionul-ungheni/descrierea-generala/istorie/
2
http://moldovenii.md/city/details/id/88
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni
 Cultura oraşului Ungheni
Cultura orașului este reprezentată de un Centru de cultură care întrunește un Palat de cultură, o
școală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie și etnografie, 5 biblioteci, 2 case de
cultură . Activitatea culturală în orașul Ungheni se desfășoară în Muzeul de Istorie și Etnografie,
care are circa 4000 de exponate catalogate, inclusiv din epoca paleoliticului.
Cele mai importante evenimente culturale care au loc la Ungheni sunt: Festivalul Național al
Obiceiurilor de Iarnă, ce se desfășoară anual la sfârșitul lunii decembrie, la care participă
colective din toată țara; Tabăra de Sculptură Ungheni, ce se desfășoară bienal în lunile august-
septembrie, la care participă cei mai valoroși sculptori din țară și de peste hotare. Al treilea
eveniment de importanță națională este Târgul Național de Ceramică, desfășurat anual la 20
august și având la bază tradiția olăritului din regiune. Participă ceramiști din toată țara.
Activează două grupuri artistice: Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” și
Ansamblul de Dans Popular „Muguraș”. Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș”
activează din 1946. De-a lungul existenței sale a întreprins turnee
în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Coreea de Sud ,Țările
Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu mențiuni și diplome.
Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul URSS), ediția I.

Atracțiile culturale din Ungheni

Monumente arhitecturale
 Catedrala „Sf. Alexandru Nevski”, monument ecleziastic, de istorie și arhitectură,
ridicată în cinstea războiului ruso-turc din anii 1877-1878
 Biserica „Sf. Nicolae”, monument ecleziastic și de istorie, ridicată în anul 1882, de către
prințul Constantin D. Moruzi. În cavoul acestei biserici este înmormîntat ctitorul ei.
 Crucea Eroilor Neamului, ridicată în cinstea martirilor perioadei de ocupație sovietică
 Mănăstirea „Sf. M. Mc. Gheorghe”
 Monument la mormântul ostașilor căzuți în 1944
 Monument în memoria pământenilor căzuți în 1941–1945 (1968)
 Obeliscul ridicat în cinstea Diviziei a 252-a, participantă la ocuparea Ungheniului în 1944
 Podul Eiffel. Pod de cale ferată de pe Prut, proiectat de inginerul și arhitectul
francez Alexandre Gustave Eiffel4
 Muzeul de istorie şi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradiţii, artă populară, artă
contemporană)
 Muzeul Tehnicii Agricole
 Fabrica de ceramică Ungheni (tradiţia olăritului)
 Fabrica de covoare Ungheni (arta ţesutului covorului    modern)
 Tabăra de Sculptură Ungheni
 Troiţa Martirilor  Neamului
 Aleea castanilor Ungheni5

4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni
5
http://www.crungheni.md/raionul-ungheni/descrierea-generala/atractii-turistice-ghid-turistic-muzee-manastiri/
 1.1. Noțiunea de degradare
În căutarea unor condiții de viață din ce în ce mai confortabile, omul s-a făcut vinovat, în
ultimele decenii, de o exploatare excesivă și greșită a resurselor naturale. Înrăutățirea calității
solului, a apei și a aerului este cauzată în principal de poluarea industrială. În afara deșeurilor
industriale, obiectele și substanțele de uz larg, odată utilizate, sunt aruncate la gunoi. Apele
curgătoare devin gropi de gunoi, dioxidul de carbon și oxizii de azot sunt purtați de vânturi la sute
de kilometri departare de coșurile care le emit în atmosferă și se întorc pe sol sub formă de ploi
acide. Poluării industriale i se adaugă cea a marilor zone urbane, dată de încălzirea locuințelor și
de folosirea pe scară largă a autovehiculelor. Problema poluării este foarte acută în țările
dezvoltate, dar, paradoxal, și în țările în curs de dezvoltare care, adoptând o politică neecologică,
urmăresc profitul imediat decât beneficiile pe termen lung. De abia în ultimii ani oamenii au
înțeles ca mediul este strict necesar pentru supraviețuirea speciei umane și trebuie conservat prin
politici ecologice stabilite și respectate la nivel mondial. Noul concept de dezvoltare durabilă,
compatibilă cu mediul, a născut numeroase mișcări ecologiste.6
Degradarea mediului înconjurător este un proces complex de alterare a calităţii mediului
înconjurător datorită utilizării neraţionale a resurselor, poluării şi aglomerării urbane. Incă de la
apariţia omului pe Terra, el a influenţat mediul natural în care trăia. La început impactul a fost
neglijabil, dar odată cu cresterea numărului de indivizi pe glob s-a intensificat poluarea,
degradând mediul natural. Degradarea mediului înconjurător este o problemă de multe ori ocolită
sau ignorată. Chiar dacă nu ne place să recunoaştem cu toţii dăm “o mână de ajutor” degradării
mediului înconjurător. Mediul înconjurător este totalitatea condiţiilor şi factorilor naturali care
influenţeaza activitatea omului. În lumea “de azi” (lumea modernă) omul este considerat parte
componentă, centrală a mediului înconjurător,care este considerat un sistem, cu o structură. 7
Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane cu
reacţie şi nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcţionează după tehnlogii vechi,
poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt determinante,
în ultima instanţă, de necesităţi crescânde ale unei populaţii aflate în stare de explozie
demografică şi îndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane. Construind fabrici şi uzine,
dezvoltând oraşele şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări
suprafeţele agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer cantităţi mari de deşeuri toxice omul a
stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus în pericol însăşi
viaţa lui. În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea
răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecţia mediului
înconjurător, pentru menţinerea în natură a unui echilibru normal între toţi factorii care compun
mediul.
Degradarea mediului reprezintă înrăutăţirea calităţii mediului ambiant ca urmare a acţiunii
unor factori naturali sau a omului.8

6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Degradarea_mediului
7
file:///C:/Users/1/Downloads/63716660-degradarea-mediului-inconjurator.pdf
8
Cozari T., Sochircă V., Educaţie ecologică clasele 5-9, Editura Ştiinţa, 2014, pag.14
 1.2. Rolul mediului în viaţa oamenilor
Un mediu curat este esențial pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Sănătatea omului este
valoarea supremă personală şi socială.Sănătatea noastră- fizică, psihică şi spirituală-depinde de
mediul natural şi social în care ne naştem, trăim şi activăm. Ea poate fi asigurată doar într-un
mediu natural nepoluat şi un climat social sănătos.
Fiecare dintre noi are dreptul, capacitatea şi dreptul de a lua măsuri pentru protecţia mediului.
Alegerile noastre din viaţa de zi cu zi au impact pe viitor.Deprinderile ecologice ne asigură
sănătatea, bunăstarea economică şi siguranţa. Acţiunea mediului poluant asupra organismului
uman este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la simple incomodităţi în activitatea
omului, disconfortul, până la perturbări puternice ale stării de sănătate şi chiar pierderea de vieţi
omeneşti.Bineînţeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare
dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa si sănătatea noastră.9

Este nevoie de mai multa atenţie şi de mai multa responsabilitate din partea fiecărui cetăţean
pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apa curată şi pentru a
putea folosi condiţiile de viată pe care ni le oferă natura. Însă, se pare ca oamenii tratează cu
neglijenta acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi
distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur.
Mediul ambiant este elementul primordial al existenţei umane şi rezultatul interacţiunilor a
tuturor elementelor din mediul înconjurător, care necesită condiţii ecologice. Importanţa unui
mediu curat se defineşte ca un şir de explicaţii,care argumentează necesitatea ecologiei pentru o
viaţă sănătoasă.

Protejarea mediului trebuie să constituie o prioritate în preocupările noastre, deoarece starea

acestuia ne influenţează în mod direct viaţa şi sănătatea. Secolul al XXI-lea reprezintă o perioadă
a descoperirilor şi transformări ale civilizaţiei umane,schimbări importante în ceea ce priveşte
evoluţia mediului înconjurător,care condiţionează diferite condiţii de viaţă şi reguli de
supravieţuire. Prin urmare, formarea omului cu o conştiinţă şi o conduită ecologică a devenit un
imperativ pentru a putea face faţă provocărilor legate de problemele protecţiei mediului ambiant.
Pregătirea unor viitori cetăţeni ai Terrei, prieteni ai mediului ambiant, începe încă din copilărie şi
trebuie realizată în familie, în şcoală, în afara şcolii, în colaborare cu comunitatea locală.
Fiecare dintre noi trebuie să îşi adopte şi să îşi cultive un comportament
responsabil şi favorabil mediului ambiant şi este o condiţie de asigurare a unui
mod de viaţă civilizat şi sănătos, în armonie cu mediul natural, a generaţiilor de
azi şi de mâine.

9
http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/2536/Conf_UTM_2014_II_pag196_197.pdf?
 1.3. Aspecte practice ale cercetării
Pentru a determina cât de bine sunt cunoscuţi locuitorii orașului Ungheni cu mediul
ambiant,protecţie, am alcătuit un chestionar din 15 întrebări în care se reflectă diverse aspecte ale
acestui concept. Am considerat necesară scrierea activităţilor oamenilor care dăunează asupra
mediului ambiant, pentru a vedea care este comportamentul oamenilor în asemenea
lucrări.Respectivul chestionar a fost creat cu ajutorul platformei docs.google.com și distribuit în
mediul online prin intermediul rețelelor de socializare. Studiul s-a efectuat în perioada 01-04
decembrie 2020, la care au participat în total 34 de respondenți. Am specificat în chestionarul
distribuit că răspunsurile oferite trebuie să refere la degradarea mediului în oraşul Ungheni.
1.4. Analiza chestionarului

Fig.1
Fig. 2

Fig. 3
Fig. 4

Fig.5
Fig. 6

Fig. 7
Fig. 8

Fig. 9
Fig. 10

Fig. 11
Fig. 12

Fig. 13
Fig. 14

Fig. 15
 La prima întrebare din cele 34 de persoane chestionate, 8,8% (3 persoane) au auzit pentru
prima dată de ecologie, 35,3 %(12 persoane) de câteva ori şi cele mai multe persoane(55,9)
foarte des. Este un lucru îmbucurător că majoritatea persoanelor cunosc despre termenul de
ecologie,dar este necesar ca toţi locuitorii oraşului să fie informaţi prin diferite pliante sau chiar
să fie implicaţi în diferite proiecte cu tematica despre ecologie.
Mediul ambiant este reprezentat de toate componentele naturale cu care intră în contact
un organism. Acest termen este cunoscut de 79,4% (27 persoane), 8,8 % au răspuns nu cunosc
acest termen(3 persoane) şi 11,8% nu ştiu(4 persoane).Este un termen bine cunoscut pentru
ungheneni.
La completarea chestionarului am ales să aflu la ce se gândesc unghenenii când aud
despre protecţia mediului, astfel din totalul de 34 persoane 73,5 % (25 persoane) se gândesc la
protejarea naturii, fiind un lucru bun pentru generaţiile care urmează şi ar fi de dorit să eie
exemplu,23,5%(8persoane) se gândesc la curăţenie şi doar 1 persoană se gândeşte la poluare(2,9)
şi cred că această persoană nu este interesată de mediul care îl înconjoară.
Protecţia mediului ambiant este important pentru supravieţuirea omenirii. De aceea am
ales să aflu din chestionarul dat cât de des se discută despre protecţia mediului ambiant. Din cele
34 de persoane, 21 de persoane (61,8%)au avut mai mult de 5 ocazii să vorbească cu alte
persoane despre protecţia mediului ambiant, 9 persoane (26,5%)doar o dată şi 4 persoane nu au
vorbit niciodată(11,8%).
Pentru a proteja mediul ambiant se întreprind acţiuni comune în vederea protecţiei naturii,
de aceea am ales să aflu în ce măsură locuitorii oraşului Ungheni protejează conştient mediul
ambiant. Majoritatea locuitorilor oraşului Ungheni se străduiesc să protejeze mediul ambiant şi
anume 28 de persoane(82,4%), 5 persoane se străduie rar (14,7%) şi 1 persoană nu se străduie
deloc(2,%).
Protejarea mediului este de o importanță extrem de mare în zilele noastre. Trebuie să ne gândim
atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. Pentru că acum avem posibilitatea de a schimba
modul în care utilizăm resursele naturale, este momentul să ne punem cu toții întrebarea: „Ce
putem face pentru a proteja mediul înconjurător?”10
Pentru aceasta trebuie să plantăm pomi, flori în parcuri,scuare, curtea şcolii etc., de aceea
mi+am propus să chestionez câte din cele 34 de persoane au realizat aceste acţiuni de protejare.
Din cele 34 de persoane, 14 (41,2%) au realizat aceste acţiuni regulat, 14 (41,2%) odată şi
6(17,6%) niciodată nu au realizat aşa acţiuni.

10
Ce putem face pentru a proteja mediul înconjurător? - BlaBlaLifeblog.blablacar.ro, accesat la ora 20:14
Voluntariatul a devenit un fenomen naţional, care activează şi motivează tinerii să se implice în
lupta pentru diferite cauze care au acelaşi scop: o lume mai bună. În domeniul ecologic se
desfăşoară numeroase activităţi. Voluntariatul în domeniul ecologiei şi a mediului devine din ce
în ce mai popular, tinerii alăturându-se ONG-urilor locale în lupta lor pentru o natură vie, curată
şi un mediu înconjurător sănătos. Acesta se extinde pe mai multe ramuri de activitate, fiind un
domeniu destul de vast şi diversificat, care cuprinde o gamă variată de acţiuni şi iniţiative.11

La munca voluntară pentru protecția mediului sau a naturii 13 persoane au participat

regulat(38,2%),14 persoane(41,2%) au participat odată şi 7(20,6%) nu au participat
niciodată.Pentru aceasta ar fi bine de organizat voluntariate ecologice şi de implicat toţi
locuitorii oraşului, de la mic la mare.
Natura şi educaţia sunt asemănătoare,căci educaţia îl transformă pe om, şi prin această
transformare,creează Natura. Am chestionat cele 34 de persoane c ât de des au făcut drumeții
în natură şi 22 de persoane merg regulat în natură (64,7%), 7 persoane au mers o
dată(20,6%) şi 5 persoane niciodată(14,7%).
Pentru că mediul ambiant este foarte important pentru noi, am ales câteva afirmaţii
pentru a vedea cei caracterizează pe locuitorii oraşului. Cele mai multe persoane şi anume
26(76,5%) îi interesează protecţia muncii, vorbesc regulat cu familia şi prietenii,iar 8
persoane (23,5%) îi interesează protecţia muncii,dar nu fac nimic în sensul de a proteja.

Ani la rînd oraşul Ungheni a cîştigat şi continuă să cîştige premii naţionale la categoria „Cea mai
curată localitate. Chiar dacă oraşul a câştigat premii pentru cea mai curată localitate, oraşul
oricum este poluat şi astfel au afirmat şi cele 16 persoane( 47,1%), 9 persoane(26,5%) au
considerat că nu trăiesc într-un oraş poluat şi 9 persoane (26,5%) nu ştiu dacă trăiesc într-un oraş
poluat.

Oraşul Ungheni dispune de coşuri de gunoi, chiar dacă unele persoane nu conştientizează că
gunoiul trebuie aruncat la urne,aşa ne-au demonstrat şi cele 13 persoane(38,2%) că au aruncat
gunoiul pentru că nu au găsit acele urne. Cele mai multe persoane(17-50%) au răspuns că
niciodată nu au aruncat gunoiul, iar 4 persoane au afirmat că au aruncat. De aceea ar trebui de
amplasat şi mai multe coşuri ca numărul acelor persoane care au aruncat să se micşoreze.

Inspectoratul Ecologic de Stat exercită controlul ecologic de stat asupra respectării normelor în
problemele protecţiei mediului,dar şi Ministerul Mediului se ocupă de protecţia mediului. În
opinia mai multor persoane 14(41,2%), de protecţia mediului trebuie să se ocupe Primăria,
Guvernul şi şcoala,părinţii,familia, iar 6 persoane(17,6%) au menţionat că trebuie să se ocupe
presa, organizaţiile civile, etc.

11
https://beestrong.ro/2015/09/voluntariatul-ecologic-si-mediul-inconjurator/
 Din cele 34 persoane participante la sondaj 58,8 % (20persoane) au răspuns că oamenii
nu protejeză suficient mediul înconjurător din cauza lipsei educaţiei, 35,3%(12 persoane) nu le
pasă de mediu şi 5,9%(2 persoane) din lipse financiare.
Mediul protejat de noi este însăşi viaţa noastră, iar starea mediului în care se află ne
afectează sănătatea,aşa au răspuns şi 73,5%(25 persoane),iar 9 persoane au răspuns în mare
măsură(26,5%)
Cunoaştem că mediul înconjurător este afectat de acţiunile noastre, a fiecărui dintre noi şi
astefel au răspuns şi cei chestionaţi că cel mai des folosesc mijloacele de transport poluante
52,9%(18 persoane), 8 persoane(23,5%) nu fac curăţenie în locurile unde îşi petrec timpul liber
şi 8 persoane(23,5%) nu depozitează deşeurile în locurile special amenajate.

Elaborând acest chestionar, am vrut să observ care este comportamentul orăşenilor faţă de
mediul care ne înconjoară, cât de receptivi sunt când este vorba despre oraşul drag.
A respecta mediul înconjurător înseamnă un comportament care să reflecte educație și
bun simț. A păstra curățenia și integritatea spațiilor în care îți trăiești viața și chiar a participa la
activități de îngrijire a acestor locuri personale sau publice, oferă un sentiment de apartenență și
responsabilitate, de contribuție la prezentul tău și la viitorul generațiilor care vor urma.
Eu cred în locuitorii oraşului Ungheni că sunt responsabili să protejeze mediul, să îl
păstreze şi să aibă grijă ca generaţiile viitoare să ia un exemplu bun.
Respirăm din momentul în care ne naștem și până când murim. Este o nevoie constantă
și vitală, nu doar pentru noi,ci pentru toate formele de viaţă de pe Pământ,de aceea fiecare din
noi este responsabil de faptele care le face şi trebuie să aibă grijă ca mediul înconjurător să fie
curat şi să excludă materialele poluante care în distrug.

Concluzii
 Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existența prea multor automobile, a prea
multor fabrici care funcționează după tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de
materii prime. Construind fabrici și uzine, dezvoltând orașele și transporturile, defrișând
pădurile pentru a folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsător în apă și
în aer cantități mari de deșeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul
înconjurător, așa încât uneori și-a pus în pericol însăși viața lui.

În asemenea situație, ființa umană s-a văzut nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea
răului pe care l-a produs și să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecția mediului
înconjurător, pentru menținerea în natură a unui echilibru normal între toți factorii care
compun mediul. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuie
corelate cu legile naturii.

Din analiza efectuată se desprinde concluzia că mediul înconjurător este „factor de viață”.
De aceea, este necesar ca în perioada următoare să se asigure o evoluție mult mai bine
organizată și protejată, așa încât calitatea mediului înconjurător să fi e protejată.

În perioada care va urma trebuie pus accentul pe măsuri de protejare a mediului, iar
evoluțiile în ramurile poluante să fie pe de o parte suficient de protejate, iar pe de altă
parte să se asigure diminuarea efectelor factorilor poluanți.

O concluzie este și aceea că, trebuie făcute eforturi financiare suplimentare, care să
conducă la asigurarea unei protecții reale asupra evoluției economice din Ungheni.

Bineînţeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre

noi, ne afectează în mod direct viaţa si sănătatea noastră. Mediul înconjurător trebuie să fie
o deviza pentru întreaga populaţie a globului.

O altă concluzie ar fi că este nevoie de mai multa atenţie şi de mai multa responsabilitate
din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat,
pentru a bea apa curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viată pe care ni le oferă
natura.

Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă
dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest
aspect al vieţii noastre. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi fiecare om trebuie
să-şi asume această responsabilitate.

Bibliografie
Adrese web - site
1. http://www.crungheni.md/raionul-ungheni/descrierea-generala/istorie/
2. http://moldovenii.md/city/details/id/88
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni
4.https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni
5.http://www.crungheni.md/raionul-ungheni/descrierea-generala/atractii-turistice-ghid-turistic-
muzee-manastiri/
6.https://ro.wikipedia.org/wiki/Degradarea_mediului
7.file:///C:/Users/1/Downloads/63716660-degradarea-mediului-inconjurator.pdf
8. http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/2536/Conf_UTM_2014_II_pag196_197.pdf?
9. Ce putem face pentru a proteja mediul înconjurător? - BlaBlaLifeblog.blablacar.ro, accesat la
ora 20:14
10. https://beestrong.ro/2015/09/voluntariatul-ecologic-si-mediul-inconjurator/

1. Cozari T., Sochircă V., Educaţie ecologică clasele 5-9, Editura Ştiinţa, 2014, pag.14

Anexe
Formular: Degradarea mediului din orizontul urban în oraşul Ungheni
Vă rog să completaţi cu referire la degradarea mediului în oraşul Ungheni.
1. Cât de des v‐ați întâlnit cu termenul de ecologie în ultimii ani: *
aud prima dată
de câteva ori pe an
foarte des
2. Cunoașteți ce reprezintă mediul ambiant: *
da
nu
nu ştiu
3. La ce vă gândiți când auziți de protecția mediului: *
Curățenie
Protejarea naturii
Poluare
4. Dumneavoastră, personal, în ultimii ani cât de des ați discutat cu cineva despre
protecția mediului ambiant: *
Mai mult de cinci ocazii
O dată
Niciodată
5. În Ce măsură protejați conștient mediul ambiant de zi cu zi: *
Deloc
Rar
Mă străduiesc
6. Dumneavoastră , personal, în ultimii doi ani cât de des ați plantat copaci, flori în
parcuri, scuare, curtea școlii : *
Regulat
O dată
Niciodată
7. Dumneavoastră, personal, în ultimii doi ani cât de des ați participat la munca voluntară
pentru protecția mediului sau a naturii: *
Regulat
O dată
Niciodată
8. Dumneavoastră, personal, în ultimii doi ani cât de des ați făcut drumeții în natură:  *
Regulat
O dată
Niciodată
9. Care din următoarele afirmații sunt valabile în cazul dumneavoastră: *
Mă interesează protecția mediului, vorbesc regulat despre asta cu familia și prietenii
Mă interesează protecția mediului, dar nu fac nimic deosebit în acest sens
Nu mă interesează în mod deosebit tematica protecției mediului și a naturii
10. Crezi că trăiești într-un oraș poluat? *
Da
Nu
Nu știu
11. Ai aruncat vreodată gunoiul pe jos? *
Da, am aruncat dacă nu am găsit coș de gunoi
Da
Nu, niciodata nu arunc pe jos
12. În opinia ta/dumneavoastră, cine ar trebui să se ocupe de protecția mediului:  *
Primăria, Guvernul
Media-TV, radio, presa, Organizațiilecivile, Autoritățile de mediu
Școala, Părinții/familia
13. În opinia ta/dumneavoastră care este cauza pentru care oamenii nu protejează suficient
mediul înconjurător în viața de zi cu zi: *
Lipsa educației
Cauze financiare
Nepăsarea
14. Afectează cumva starea mediului viața și sănătatea noastră *
Da
Nu
În mare măsură
15. Cum dăunează activitățile mele mediul înconjurător *
Folosesc des mijloace de transport poluante.
Nu fac curățenie în locurile unde îmi petrec timpul liber( exemplu: picnicurile în pădure,
tabere la mare )
Nu depozitez deșeurile în locurile special amenajate.

Mulțumesc tuturor pentru participare.