Elemente componente ale patrimoniului turistic

natural
– ultima parte-

Vegetatia

Vegetatia constituie o atractie turistica in sine, constituie o componenta esentiala pentru

cercetare, pentru vizitare parcurilor si rezervatiilor naturale (turismul stiintific), dar in acelasi timp
sporeste si atractivitatea celorlalte componente ale potentialului turistic, prezentand interes
deosebit pentru turismul de recreere si odihna.

Ca factor natural de cura, plantele medicinale sunt din ce in ce mai solicitate atat in fabricarea
unor medicamente, cat si in cure externe cu bai de plante.

Vegetatia este conditionata de relief si de elemente pedo-climatice, intalnindu-se o dispunere

etajata a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de paduri de conifere (indeosebi molid),
paduri de amestec (fag, brad si molid) si paduri de fag. Pe culmile mai inalte se afla pajisti alpine si
tufisuri de jneapan, ienupar, afin, merisor si altele. In regiunile de deal si podis, se intalnesc paduri
de foioase in care predomina fagul, goronul sau stejarul; pe dealurile joase si campiile inalte,
adesea, principalele specii care alcatuiesc padurile sunt cerul si garnita. Vegetatia de stepa si de
silvostepa, care ocupa zonele cu deficit de umiditate din Podisul Dobrogei, Campia Romana, Podisul
Moldovei, Campia Banatului si Crisanei, a fost, in cea mai mare parte, inlocuita prin culturi agricole.

Fauna
 Din punct de vedere turistic, fauna prezinta importanta cinergetica, estetica si stiintifica.

Fauna Romaniei a fost si este inca una dintre cele mai bogate si variate din Europa, continand
specii rare sau chiar unice pe continent (circa 3600 de specii).

Exista o stransa legatura intre zonele de vegetatie (care ofera adapost si hrana) si repartitia
teritoriala a faunei:

- zona stepei si a silvostepei: rozatoare (iepurele, popandaul, harciogul, orbetele, etc.), pasari
(dropia, potarnichea, prepelita, etc.)
- paduri de foiase: animale (mistretul, viezurele, lupul, vulpea, iepurele, caprioara, veverita),
pasari (ciocanitoarea, cinteza);
- padurile de munte: animale de interes cinegetic (ursul, cerbul, etc.), alte animale (rasul), pasari
(cocosul de munte, gainusa de alun, etc.)
- zona alpina: capra-neagra;
- Delta Dunarii: mamifere (vidra, nurca, iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica),
broaste testoase, reptile, pasari (starcul,cormoranul mic, vulturul plesuv, pelicanul, pescarusul,
etc.)
Fauna acvatica se diferentiaza si ea tot in functie de altitudine:
-altitudini inalte - ape de munte: pastravul;
-altitudini medii: cleanul, mreana si crabul catre Dunare
-Dunarea, Delta Dunarii: crapul, carasul, stiuca, platica, salaul si mandria Deltei Dunarii: sturionii
(morunul, nisetrul, pastruga, cega), care traiesc numai in bazinele Marii Negre si Marii Caspice. In
Marea Neagra se gasesc: scrumbii albastre, calcan si pesti mai mici ca: hamsiile, stavrizii, guvizii
etc.

Pescuitul intens si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat
semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate au redus
libertatea de miscare a animalelor si resurselor de vanatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

Prin fondul cinegetic si piscicol, fauna reprezinta principala atractie pentru turismul de pescuit si
vanatoare, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin existenta unor specii rare, endemice sau pe cale
de disparitie, prezinta un interes deosebit pentru turismul stiintific.

Arii protejate

Ariile protejate prezinta atat o importanta cognitiv – stiintifica baza a turismului profesional si de
cunoastere, cat si una estetica, constituind element de atractivitate.

Romania are un capital natural foarte divers, existenta unor elemente naturale de valoare
exceptionala, rare si originare (forme de relief, plante, animale declarate monumente ale naturii) a
impus de-a lungul timpului luarea unor masuri de protectie a naturii, prin organizarea unor arii
protejate, sub forma parcurilor nationale si naturale si a rezervatiilor.