Sunteți pe pagina 1din 3

Diferențe între frică și anxietate

frica este o emoție primară care, în caz de amenințare concretă, motivează persoana către
acțiuni de apărare (fugă sau apărare în caz de amenințare identificată, concretă;)

frica este trăită subiectiv ca impuls căruia nu-i poți opune rezistență, ca impuls de a acționa
(mai precis de a fugi) în fața unui amenințări iminente;

anxietatea nu este asociată cu acțiune ci este trăită subiectiv ca lipsă de speranță; anxietatea
apare în situații în care amenințarea percepută de persoană nu poate fi înlăturată (soluționată)
prin fugă sau evitare;

frica este o reacție în fața unei amenințări percepute (concrete);

anxietatea este o stare în fața unor amenințări mai puțin reale, de fapt ea apare în fața unor
amenințări așteptate, anticipate. Ceea ce anticipă? Se anticipă un eșec, o consecință
catastrofală, se așteaptă o respingere, o rejecție, un eveniment amenințător. Deseori avem
gânduri care generează anxietate și nu fapte care reprezintă o amenințare reală.

Atat frica cat si anxietatea pot provoca tulburari fizice; Ambele pot activa ca raspuns al
organismului reactia “lupta sau fugi”. La nivel fizic ai putea experimenta batai puternice ale
inimii, transpiratie, tremur, respiratie accelerata, tensiune musculara in anumite zone ale
corpului.

Vei observa ca ambele , atat frica cat si anxietatea, iti pot pune probleme de concentrare.

Daca acorzi atentie tuturor acestor simptome, ai putea crede ca frica si anxietatea sunt la fel. Cu
toate acestea exista o diferenta majora intre frica si anxietate.

Frica este o reactie imediata la un stimul existent, cu potentialul de a ne face rau.

Anxietatea este o emotie negativa, in lipsa unui stimul real periculos, unde amenintarea este
anticipata, prin scenarii imaginate.

Frica este rezultatul unui pericol iminent.

Anxietatea este rezultatul unei amenintari sau pericol imaginat.


Sa presupunem ca te intorci pe jos de la munca , acasa; esti singur/a si afara este intuneric; auzi
un fosnet in tufisuri si vezi o figura intunecata; iti simti corpul tensionat, inima incepe sa mata
mai tare si repede, si simti ca nu mai poti respira. Avem de-a face cu un pericol clar si prezent;
este real si binedefinit; Acum tu experimentezi frica.

Anxietatea, pe de alta parte, este un raspuns la un posibil pericol. Sa presupunem ca mergi pe


aceeasi strada, de data aceasta este amurg; nu exista nici un sunet provenind din tufisuri si
singurele persoane pe care le vezi sunt o familie cu câinele lor în fata ta. Chiar si asa, începi sa iti
faci griji ca ceva rau se va întâmpla. Ai o reactie similara: inima ta începe sa bata repede si tare,
corpul se tensioneaza, începe sa tremure. Acum tu te confrunti cu anxietate. Nimic nu s-a
întâmplat, care sa-ti semnalizeze vreun pericol; reactia ta este la un posibil pericol.

Frica joaca un rol protector în viata fiecaruia. Atunci când te confrunti cu un pericol – fizic sau
emotional – corpul tau te avertizeaza si se pregateste sa te apere împotriva amenintarii. Daca
traversezi o strada si o masina face o manevra brusca , frica te ajuta sa te indepartezi rapid de la
marginea drumului. Timp de câteva minute, s-ar putea sa simti înca efectele fricii tale. S-ar
putea sa ai nevoie de un pic de timp pentru a te calma. Dupa ce amenintarea dispare, aceste
sentimente se retrag si iti continui ziua. Frica poate veni de la momente mari, cum ar fi cineva iti
pune in pericol viata, sau momente mici, cum ar fi teama de a fi întepat de o albina. Fie mici sau
mari, simptomele de frica dispar atunci când amenintarea dispare.

Anxietatea, pentru ca provine dintr-un pericol imaginat sau posibil, nu se disipeaza neaparat.
Corpul tau ramane in stare de alerta, chiar daca nu exista nici o amenintare. Atunci când
anxietatea continua sa izbucneasca, a-i putea gasi ca este dificil de a desfasura activitati de zi cu
zi. Poate ca nu mai doresti sa mergi pe strada noaptea. Când anxietatea continua, frica de
anxietate poate creste; s-ar putea sa eviti sa iesi din casa pe timp de noapte, în acest fel nu va
trebui sa te plimbi pe strada si sa-ti faci griji ca cineva poate sari la tine.

În afara de a avea un impact emotional puternic, anxietatea poate crea alte probleme. Atunci
când anxietatea devine persistenta si cronica, ea iti afecteaza corpul tau. Scurte rafale de frica
te-ar putea ajuta sa te protejezi, insa o stare prelungita de anxietate iti poate pune în pericol
starea de sanatate, iar in timp pot aparea boli de inima, accident vascular cerebral sau alte boli
fizice.

Pentru unii oameni, care sunt capabili sa isi observe si sa-si clasifice sentimentele lor – in „frica“
sau „anxietate“ – acest lucru le poate reduce simptomele de anxietate.

Frica este o reacţie rapidă, automată la un stimul existent, care are potenţialul de a ne face rău.
Anxietatea, în schimb, este o emoţie negativă în care ameninţarea nu este prezentă, dar este
anticipată. În timp ce frica se regăseşte în toate fiinţele vii şi a fost de folos de-a lungul timpului
pentru conservarea vieţii, anxietatea este proprie omului capabil să anticipeze şi să-şi imagineze
scenarii posibile, în lipsa stimulilor.

Din fericire, se cunosc destul de multe lucruri legate de creierul uman şi de cum funcţionează el.
Atunci când avem în faţă un stimul şi ne este frică, o regiune din creier care se numeşte
amigdală, formează o legătură între cele 2 elemente, formând o asociere inconştientă. Atunci
când ne întâlnim cu un element neutru care ne aminteşte de stimul, acea asociere este activată
şi frica este înlocuită de grijă şi de anxietate. Astfel că mai întâi reacţionăm la pericol şi abia apoi
realizăm dacă pericolul este prezent sau nu.

Atât frica cât şi anxietatea există pentru a ne ajuta să depăşim cu succes provocările vieţii. Dar
atunci când aceste emoţii ne împiedică să trăim şi să creştem în toate privinţele, atunci ne
confruntăm cu tulburări, printre care se numără fobiile, atacurile de panică, sindromul post-
traumatic anxietatea generalizată. Această simplă distincţie între frică şi anxietate este
importantă în scopul definirii şi tratării tulburărilor anxioase, care afectează milioane de oameni
şi contribuie la o creştere de la an de an a vizitelor la psihiatru.

S-ar putea să vă placă și