Amariutei Bogdan

AR1171

DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE FRANARE

1. Generalitati

Sistemul de franare are rolul de a dezvolta o deceleratie maxima a autovehiculului in conditii

de mentinere a stabilitatii acestuia, astfel incat sa se realizeze reducerea vitezei de deplasare a
autovehiculului sau oprirea acestuia, in conditii de maxima siguranta.

In mod normal, din punct de vedere tehnic, franarea unui autovehicul trebuie sa se realizeze
eficace si progresiv, putand fi evaluata prin urmatorii parametri:
» spatiul de franare,
» forta de franare la roata,
» efortul de apasare la pedala,
» valoarea deceleratiei rezultate in urma franarii.

Componentele sistemului de franare sunt organe de siguranta ale autovehiculului, astfel ca

acestea sunt supravegheate, controlate si intretinute si cand este cazul se restabileste starea tehnica a
acestora. În figurile de mai jos se prezintă succint elementele principale ale sistemului de frânare.

Fig. 1. Pompa centrala de frana, servofrana

4 – piulite de fixare pe servofrana, 6 – fixare rezervor compensator,
7 - garnitura pompa centrala de frana, X1 – reglarea cursei totale a pedalei de frana

1
Amariutei Bogdan
AR1171
Fig. 2. Garnitura de frana (segment ancorat),
etrier, disc de frana (segment in rotatie)

Fig. 3. Limitator de franare

1 – racorduri de conducte rigide,
2 – tija limitatorului, 4 – piulita de reglaj

Fig. 4. Conducta rigida de frana stanga si dreapta spate

(1,3 – la nivelul puntii spate, 2,4 – la nivelul cilindrului receptor)

Un sistem ABS este alcatuit din urmatoarele componente: ansamblu amplificator de franare
(30), un grup electropompa compus din: pompa hidraulica (27), unitate de modulare a presiunii,
calculator (28) si patru senzori de roata (29).

2
Amariutei Bogdan
AR1171

1 – circuit primar pompa de frana

2 – circuit secundar pompa de frana
3 – iesire spre roata stanga fata
4 – iesire spre roata dreapta fata
5 – iesire spre roata stanga spate
6 – iesire spre roata dreapta fata

Fig. 5. Sistem ABS – Bosch 8.0

Sistemul ABS contribuie in mod esential la marirea sigurantei in deplasare in momentul

franarii autovehiculului. Avantajul determinant fata de sistemele obisnuite este ca la o franare
puternica pe un carosabil alunecos se va mentine cea mai buna directie pentru ca rotile nu se vor
bloca. Insa nici sistemul ABS nu poate invinge anumite legi fizice.

La atingerea unei viteze de aproximativ 20 km/h se va declansa un procedeu automat de

control, distingandu-se un zgomot de pompare pentru circa 1 secunda. Daca viteza de rotatie a unei
roti este prea mica pentru viteza autovehiculului si roata tinde sa se blocheze, presiunea de franare
pentru aceasta roata este diminuata.

Pentru rotile din fata presiunea de franare este reglata separat, in timp ce presiunile de
franare pentru rotile din spate sunt reglate impreuna. Astfel efectul franarii este egal pentru ambele
roti din fata, contribuind la mentinerea stabilitatii in mers.

Procesul de reglare se poate distinge printr-o miscare pulsatorie a pedalei de frana, insotita de
zgomot, conducatorul auto fiind avertizat ca o roata, sau rotile se afla in zona de blocare.

Prin compozitia sa lichidul de frana este caracterizat de o proprietate numita hidrofilie,

absoarbe apa din mediul inconjurator. Acest lucru duce la scaderea punctului de fierbere si implicit
la scaderea compresibilitatii acestuia.Practic, in aceasta situatie la apasarea pedalei de frana aceasta
ajunge la podea (lichidul compresandu-se) iar forta de apasare nu este este corespunzatoare unei
franari eficiente.

Sarcina lichidului de frana consta in transmisia energiei sistemului din pompa centrala de
frana sub forma de presiune a lichidului la cilindrul de franare al rotii. Aceasta functie de transmisie
pare usor de realizat, insa pentru a fi mentinuta mai mult timp lichidul de frana trebuie sa
indeplineasca anumite cerinte:

3
Amariutei Bogdan
AR1171

- punctul de fierbere trebuie sa fie cat mai mare posibil si sa ramana constant pe toata durata de
viata printr-o mare toleranta la apa,

- vascozitatea – la temperatura mare lichidul de frana nu trebuie sa fi eprea fluid, existand riscul
pierderii prin scurgere; la temperaturi foarte joase acesta nu trebuie sa fie prea vascos pentru a
nu influenta negativ functia de transmisie,

- compresibilitatea trebuie sa fie cat mai mica posibil si pe cat posibil sa nu depinda de presiune
si temperatura,

- protectia la coroziune – componentele metalice ale sistemului de franare trebuie sa fie

protejate la coroziune,

- protectia la uzura – pentru a mentine scazuta uzura pistoanelor si a etansarilor, lichidul de

frana trebuie sa aibe bune proprietati de lubrifiere,

- formarea spumei – pierderea de gaze trebuie sa fie redusa pentru a evita formarea spumei,

- etanseitatea – garniturile de etansare nu trebuie sa se rigidizeze, sa se dilate sau sa se

contracte sub influenta lichidului de frana.

Daca astazi discutam de lichidul de frana, ne referim la un lichid pe baza de poli –

glicoletilena. Insa exista alte trei grupe de materiale care pot fi folosite pentru lichidul de frana:
baza de silicon, baza de ulei mineral, baza de alcoxi – silan.

DOT FACE DIFERENȚA

Lichidul de frână trebuie schimbat la fiecare doi ani. În timpul alegerii trebuie respectate
specificațiile producătorului, deoarece există clase diferite:

 DOT 3, 4, 5 și 5.1; diferă în principal în ceea ce privește punctul de fierbere și vâscozitatea

la rece.
 DOT 3, 4 și 5.1 sunt pe bază de glicol,
 iar DOT 5 pe bază de silicon.

Cu cât este mai mare clasa DOT, cu atât este mai mare temperatura de fierbere și punctul de
fierbere la umed. Clasele DOT mai mari tind să permită intervale de întreținere mai lungi.
Standardele DOT se bazează pe standardul american FMVSS-116 al Departamentului de transport
(DOT).

4
Amariutei Bogdan
AR1171
2. Schimbari in starea tehnica la sistemul de franare

In procesul de exploatare la parametrii de stare tehnica a sistemului de franare pot interveni

modificari, dupa cum urmeaza:

Nr.
Schimbare in starea tehnica Cauze/simptom
crt.
Jocul este influentat de:
- uzura suprafetei de lucru,
- blocarea sau detensionarea arcului de
variatia jocului dintre garnitura de
1 readucere („rapel”),
franare si discul / tamburul de frana.
- deformarea sabotului sau ovalizarea discului
de frana,
- blocarea pistonului cilindrului receptor.

Nr.
Schimbare in starea tehnica Cauze/simptom
crt.
modificarea cursei libere a pedalei de
creste scade
frana. o uzura o obturarea
Cursa libera a pedalei de frana suprafetei de lucru orificiului de retur al
reprezinta spatiul parcurs de pedala de
a garniturii de lichidului in
frana din pozitia de repaus pana in
franare, cat si a rezervorul
pozitia in care tija acesteia actioneaza
discului / compensator,
2 pistonul pompei centrale de frana,tamburului de o deformarea
moment in care se initiaza procesul de
frana, parghiei limitatorului
franare. o existenta de franare (in cazul
aerului in circuitul existentei acestuia in
hidraulic, componenta
o lichidului de sistemului)
frana insuficient.
Fenomenul este determinat de:
scaderea presiunii in circuitul - posibile neetanseitati ale circuitului,
3
hidraulic de franare - uzura garniturii cilindrului receptor,
- uzura garniturii pompei de frana.
Fenomenul apare in cazul autovehiculelor
care au fost franate foarte lent, fiind
acompaniat de zgomot in franare (scartait);
franarea brusca nu favorizeaza existenta unor
4 netezirea garniturilor de frana
astfel de supratete ale garniturilor de frana;
remedierea acestui zgomot se realizeaza prin
efectuarea unor deplasari de proba in care se
va frana brusc.
Fisurarea apare din cauza suprasolicitarii
5 fisurarea discurilor de frana termice la franarea brusca la viteze mari;
fisurile pot aparea chiar si la discurile de
5
Amariutei Bogdan
AR1171
6 crestaturile discului de frana
7 ondularea discului de frana
Nr.
Schimbare in starea tehnica
crt.
8 aparitia fenomenului vapourlock
9 aparitia apei in lichidul de frana
frana incinse fara a fi sub tensiune, din cauza
tensiunii termice; evitarea acestui fenomen in
cazul unui mod de conducere extrem ar fi
montarea discurilor de frana intarite cu fibra
de carbon, insa pretul ridicat exclude
fabricarea lor in serie
cauzate de uzura acestora, depistata la simpla
vizualizare a discului
are drept cauza suprasolicitarea termica cu
urmari asupra uzurii franelor
Fig. 6. Ondularea discului de frana
(prezentare exagerata)
Cauze/simptom
cauzata de depasirea punctului de fierbere,
ducand la formarea bulelor de aburi in
cilindrul receptor al rotii; deoarece bulele se
pot comprima, la o noua apasare a pedalei de
frana este posibil sa nu se mai obtina
presiune.
Absorbtia de apa se poate realiza pe 2 cai:
a. prin orificiul de aerisire a rezervorului
compensator (prin umiditatea si
formarea apei de condens la
temperaturi variabile),
b. prin furtunele de frana, datorita
permeabilitatii acestora; lichidul de
frana extrage moleculele de apa din
furtun, acesta preluand continutul de
apa pierdut din mediul inconjurator.
6
Amariutei Bogdan
AR1171

Avantaj – deoarece apa existenta in sistemul

hidraulic este preluata de lichidul de frana se
impiedica formarea cristalelor de gheata in
conductele de frana si in cilindrii receptori.
Astfel functia hidraulica de transmisie este
astfel asigurata si la temperaturi joase.
Dezavantaj – prin colectarea apei punctul de
fierbere al lichidului de frana scade continuu.

Verificarea eficacitatii sistemului de franare al autovehiculelor reclama verificarea

coeficientilor de franare obtinuti in cazul franei de serviciu si de stationare, cat si a dezechilibrului
intre fortele de franare in cazul rotilor aceleiasi punti pentru frana de serviciu si de stationare
(conform anexei nr. 11 din Legislatia si reglementarile nationale referitoare la inspectia tehnica
periodica si controlul tehnic in trafic, texte consolidate, ianuarie 2006).

Eficacitatea franarii (v. laborator) unui autovehicul se poate exprima prin raportul dintre
suma fortelor de franare la rotile autovehiculului si greutatea acestuia:

F
Ef   100 %
Ga
unde:

F - suma fortelor de franare la rotile pe care actioneaza frana a carei eficacitate se verifica
(daN),
Ga - greutatea autovehiculului (daN).

Calitatea frânării este evaluată obligatoriu de eficacitatea frânării care se traduce prin
progresivitate la frânare, timpul de raspuns la frânare, fermitatea angajamentului frânei.

Calitatea frânării se mai traduce şi prin nivelul confortului la frânare care se evaluează prin
caracteristica cursă/efort la pedala de frână. In asigurarea calității funcțiunii frânare, rolul decisiv îl
are cupla de frecare sabot-axial (plăcuță)/disc respectiv sabot-radial/tambur.

7
Amariutei Bogdan
AR1171

3. Recomandari privitoare la mentenanta sistemului de franare hidraulic

Mentenanta sistemului de franare reclama urmatoarele recomandari:
1. se va verifica periodic starea de etansare a circuitului hidraulic,

2. in cazul in care sistemul de franare nu prezinta senzori pentru gradul de uzura a garniturilor de
franare, acestea se vor verifica la fiecare revizie tehnica; gradul de uzura depinde foarte mult de
conditiile de utilizare ale autovehiculului; in cazul utilizarii acestuia in traficul urban si pe
distante scurte sau in cazul utilizarii intr-un mod sportiv este necesara verificarea gradului de
uzura si intre verificarile recomandate prin reviziile tehnice periodice.

3. lichidul de frana va fi schimbat la o perioada de 2 ani, cunoscand faptul ca acesta este

higroscopic – atrage umezeala, preluand in timp apa din mediul inconjurator, care poate provoca
in timp coroziunea componentelor sistemului de franare.

4. pentru o obtinere a unui efect de franare utilizandu-se frana de motor, la coborarea unei pante se
va cupla treapta de viteza inferioara treptei cu care s-a ajuns in varful pantei si se incepe
coborarea; prin acest procedeu se va menaja sistemul de franare; daca totusi este necesar mersul
franat, nu este indicat mersul cu franare continua, ci mersul cu franare intermitenta.

5. in anumite conditii de functionare, de exemplu dupa trecerea prin zone cu cantitati mari de apa
pe carosabil exista posibilitatea ca franarea sa se realizeze cu intarziere din cauza garniturilor de
frana umede; sistemul de franare va functiona normal dupa uscarea garniturilor.

6. la parcurgerea drumurilor unde a fost presarata sare sau alte solutii necesare topirii ghetii sau
poleiului este posibil ca efectul deplin de franare sa fie intarziat.

7. in cazul montarii ulterioare a unui spoiler frontal sau a unor capace de roti se va cerceta daca nu
este afectat accesul aerului la franele rotilor din partea fata, astfel ca sistemul s-ar putea
supraincalzi.

8. servofrana actioneaza datorita depresiunii ce se creeaza in momentul in care motorul

functioneaza; de aceea nu este indicat mersul autovehiculului cu motorul oprit; in cazul in care
servofrana nu functioneaza, pedala de frana trebuie apasata cu o forta mai mare pentru a
compensa amplificarea fortei de franare care lipseste.

9. in cazul in care exista defectiuni la sistemul ABS se poate continua deplasarea autovehiculului,
acesta functionand fara acest sistem, insa este necesar controlul sistemului intr-o unitate de
service pentru autovehicule.

8
Amariutei Bogdan AR1171

4. Interpretarea diferitelor fenomene apărute în funcţionarea sistemului de frânare

Bătaie
Uzură Uzură Aer în
Uzură axială Gripaj Coroziune Defecţiune
Cauză/ Uzură disc neregulată circuitul Scurgere Scurgere
neregulată disc piston disc de amplificator
simptom plăcuţe de disc de de internă externă
plăcuţe de etrier frână de frânare
frână frână frânare
frână
Zgomot la x x x x
frânare
Zgomot x x x
permanent
Trepidaţii x x x
la frânare
Vibraţii la x x x
pedală
Pedală x x
dură
Pedală x x x x
moale
Pedală x x x
lungă
Pedală la x x x
planşeu
Frânare x x
permanentă

9
Amariutei Bogdan AR1171

BIBLIOGRAFIE : https://www.dcautorom.ro/sistemul-de-franare
https://textar.com/ro/lichid-de-frana/
https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/doctorat-postdoctorat/sustinere-teza/2019/ionescu-
romeo/9.REZUMAT_Ionescu_A.pdf
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/transporturi/diagnosticarea-sistemului-de-franare-a-automobilului-28962.html

YOUTUBE : https://www.youtube.com/watch?v=YjuUyap7riQ&ab_channel=AutoSoft - Defectiuni sistem de franare

10
Amariutei Bogdan AR1171

11