CONCEPTE ŞI TEORII

ÎN ANTROPOLOGIA CULTURALĂ
STRUCTURA SOCIALĂ: ROLURI, REŠELE, GRUPURI

Organizarea unei comunităši primitive • Structura socială • Rol şi Status • Roluri şi

relašii sociale • Sisteme de rudenie (I): Hawaii, Irochez, Eskimo • Sisteme de
rudenie (II): Sudanez, Crow, Omaha • Relašiile de glumă • Analiza de rešea

Marin Constantin
Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”
al Academiei Române
 ORGANIZAREA UNEI COMUNITĂŠI PRIMITIVE
ORGANIZAREA SOCIALĂ KWAKIUTL*
[NV Canada, în special în Insula Vancouver]

Kwakiutl: subdiviziuni tribale numaym – termenul Kwakiutl pentru

revendicate de la un strămoş, dar care descendenšă, cu drepturi / privilegii / ranguri
include şi indivizi de altă descendenšă. întemeiate pe primogenitură (indiferent de gen)

distincšie între numele şi privilegiile transmise prin criteriul primogeniturii,

şi cele transferate prin căsătorie

tendinšă a familiilor de rang să menšină privilegii în

cadrul restrâns familial, prin căsătorii endogame între practica atribuirii de nume şi rang dinspre
copiii aceluiaşi tată dar cu mame diferite, sau între un socri către acei cumnaši de rang inferior, cu
bărbat şi fiica fratelui său mai mic (nu cu a celui mai distribušia bunurilor astfel încredinšate către
în vârstă, cu rangul superior asigurat de primogenitură) grupuri de descendenšă din tribul cumnatului

caracter individual (nu de rudenie) al acestor privilegii, cu credinša persoanele

pot fi ajutate prin ataşamentul simbolic de un animal, fără asociere totemică a
întregului grup de descendenšă (exceptând grupurile de rang, ce pretind o * Franz BOAS, 1940
origine dintr-un strămoş-animal [balenă, orcă, pasăre supranaturală, etc.]
 STRUCTURA SOCIALĂ*
Importanša adecvării conceptuale în ştiinšă; în cazul studiului viešii sociale: structura socială şi organizarea socială

Structura [în sens larg]: „aranjament al păršilor sau
componentelor intercorelate”.
Structura socială: fiinšele umane ca actori ai viešii sociale, aşadar
un aranjament al persoanelor în relašie unele cu celelalte,
precum şi al grupurilor, claselor sau categoriilor sociale [genurile,
ierarhia socială sau politică, organizarea religioasă, etc.]
Organizarea socială: „aranjamentul activităšilor combinate a
două sau mai multor persoane”
Un exemplu ce ilustrează nošiunile de structură şi organizare:
armata modernă, structurată în divizii, regimente, companii
etc., dar şi cu un aranjament al personalului în generali,
colonei, maiori, caporali etc.

Alt exemplu: structura tribală din Australia de Vest [genealogia patriliniară ce leagă un bărbat de părintele şi
bunicul său, bază a clanurilor locale (unitate fundamentală a structurii locale, cu totem şi centru ceremonial
propriu); bărbašii şi sošiilor lor (ce vin din alte clanuri) alcătuiesc hoarde pe teritoriul unui clan; un anumit
număr de clanuri au aceeaşi limbă şi obiceiuri comune, de aceea ele sunt desemnate drept trib; o altă
diviziune a societăšii locale este cea în două jumătăši exogame (moieties), fiecare trib aparšinând uneia sau
alteia dintre ele; există (în plus) o diviziune la nivelul unor generašii succesive, astfel încât dacă un bărbat,
bunicul şi nepotul său šin de diviziunea x, iar tatăl şi fiul său šine de diviziunea y; ca atare, bărbatul trebuie
să-şi găsească sošie în secšiunea sa x şi în cealaltă jumătate socială]

În orice formă de relašie ce defineşte structura socială, există În concluzie, structura socială este aranjamentul continuu al
exigenša unei conformităši a persoanelor la anumite reguli persoanelor definite sau controlate prin institušii, adică prin
sau tipare de comportament, reprezentând o institušie norme de comportament instituite social
* A.R. RADCLIFFE-BROWN, 1958
 ROL ŞI STATUS*

Status-ul (ca sumă a tuturor status-urilor pe care un Rolul : aspectul dinamic al status-ului, „activarea”
individ le ocupă): pozišia sa în relašie cu ansamblul social. acestuia (nu există status fără rol, nici viceversa)

Două tipuri de status-uri: prescris [de la naştere, prin gen, vârstă, familie, clasă, castă, etc.] şi
dobândit (prin anumite calităši şi efort individual)

Majoritatea status-urilor sociale
(cele de care depinde în esenšă
modul de viašă) sunt prescrise (de
pildă, relašiile întemeiate pe
consangvinitate sunt referenšiale în
delimitatarea cercului sau ariei
matrimoniale)
Sistemele sociale sunt îndeobşte
construite pe potenšialităšile
„individului mediu”, cu o instrucšie
ce garantează înfăptuirea acelui rol
(deşi de un nivel mediocru)
Factorul social (clasa, casta) mai degrabă
completează decât să înlocuiască genul,
vârsta sau consanvginitatea qua criterii în
determinarea unui status. De pildă, în
feudalismul european, un bărbat cu origine
nobiliară este „menit” unei cariere de
cavaler sau proprietar de pământuri; el
atinge un atare status prin ucenicie
îndelungată în mânuirea armelor sau în
administrašie. O femeie din aceeaşi clasă
urmează să devină sošia unui boier. În
schimb, un om născut în clasa šărănească
are ca perspectivă doar cultivarea solului.
Există totuşi un număr limitat de
status-uri ce reclamă nişte
aptitudini deosebite; asemenea
status-uri apar drept consecinšă a
dezvoltării unor noi modele de
viešuire socială ce depind de
acumularea de cunoştinše şi de
inišiativa individuală; chiar şi într-
un sistem social rigid cum este cel
al castelor, cineva înzestrat poate
fi promovat în forul de conducere
local sau în ierarhia breselei de
meşteşugari de acolo.

* Ralph LINTON, 1936

 ROLURI ŞI RELAŠII SOCIALE*
[în societatea modernă] dezvoltarea economică este asociată cu specializarea şi diferenšierea de roluri

- intrăm într-o lume în care normele

accentul învăšării şcolare
contemporane este pus nu atât pe
„a deveni oamenii mai buni”, cât pe
„a face oamenii lucrurile mai bine”
(„ordinea morală” din societatea
tradišională este astăzi înlocuită cu
„ordinea tehnică”)
deşi ideile de bine şi de rău sunt
inseparabile de experienša socială, cu
dezvoltarea economică numărul de reguli
tehnice pe care oamenii le au de învăšat
creşte în raport cu numărul de reguli
morale; dar ceea ce se învašă afectiv, în
copilărie, nu se uită, în vreme ceea ce se
învašă tehnic, la maturitate, da...
de învăšare din copilărie păstrează o
importanšă orientativă limitată fašă
de modul în care relašiile sociale se
derulează în lumea adultă
- oamenii se percep între ei ca
acšionând în roluri organizašionale:
comportamentul este atribuit rolurilor
oamenilor, nu personalităšii lor

Prestigiul este un concept abstract pentru a desemna formele variate de deferenšă şi

desconsiderare ale oamenilor, însă prestigiul relevă criterii de bază (originea, educašia, accentul,
comportamentul, etc.) şi criterii dobândite (venitul, ocupašia, casa, bunurile materiale, etc.)

Acolo unde doi oameni pot interacšiona în multe roluri, este vorba Deşi familiaritatea prin utilizarea prenumelor (ex. în America)
de o relašie de familiaritate; acolo unde doi oameni interacšionează relevă un grad mai restrâns de distanšare socială, consecinša
în mai pušine roluri, este vorba de o relašie impersonală poate fi o mai mare insecuritate în relašiile interpersonale.

* M. BANTON, 1968
SISTEME DE RUDENIE (I): HAWAII, IROCHEZ ESKIMO
Ego distinge între rudele sale
doar după criteriile genului şi
generašiei. Nu există un
termen pentru „unchi” (frašii
mamei şi tatălui sunt incluşi
în aceeaşi categorie ca tatăl).
Toši verişorii sunt clasificaši în
acelaşi grup ca „fraši” şi
„surori”.
Ego distinge între rudele de pe
linia maternă de cele paterne,
şi echivalează pe tată cu fratele
tatălui, şi pe mamă cu sora
mamei. Copiii fratelui tatălui şi
cei al surorii mamei (veri
paraleli) sunt echivalaši cu
fratele şi cu sora.

Membrilor familiei nucleare le

este atribuită o singură
denumire, ce nu este extinsă
asupra altor rude, în vreme ce
rudele mai distante sunt grupate
pe baza gradului colateral.
SISTEME DE RUDENIE (II): SUDANEZ, CROW, OMAHA
Complet descriptiv prin atribuirea
unui termen diferit de rudenie
fiecărei rude. Ego distinge între tatăl
său, fratele tatălui şi fratele mamei.
Termenii ce desemnează verişorii pot
ajunge la un număr de opt.

Accent matriliniar, cu termeni distincši

pentru mai multe rude materne, şi cu
o echivalare a termenilor aplicaši
unor rude paterne diferite. Astfel, fiul
surorii tatălui primeşte acelaşi termen
ca tatăl, iar fiica surorii tatălui, acelaşi
termen ca sora tatălui.
Accent patriliniar, cu aplicarea de către
ego a aceleiaşi categorizări pentru tatăl
său şi fratele tatălui, dar cu termeni
distincši pentru mai multe rude paterne,
cu o echivalare a termenilor aplicaši unor
rude materne diferite (mamă, fratele
mamei). Ego foloseşte acelaşi termen
pentru fiul fratelui mamei sale, şi pentru
fratele mamei, şi acelaşi termen pentru
mama sa şi pentru fiica fratelui mamei.
 RELAŠIILE DE GLUMĂ*
„[În multe zone ale lumii, precum Africa, Asia, Oceania sau America de Nord] Relašiile de
glumă implică un raport între două persoane, dintre care unuia i se permite, uneori i se
cere, să tachineze sau să facă haz de celălalt, căruia în schimb i se cere să nu se supere.”

Diverse alte „distribušii” ale

materializării relašiilor de glumă: între În cazul relašiei de familiaritate privilegiată
„Adeseori, relašia de glumă este angajată dintre nepotul de unchi matern, şi acest unchi,
verii încrucişaši (care, în contextul în
între un bărbat şi frašii şi surorile sošiei cu plasarea (fictivă a) unchiului pe aceeaşi
care bărbatul se căsătoreşte cu fiica
sale” [reflectând] „continuarea relašiilor sošiei treaptă de generašie cu nepotul, ca
fratelui mamei sale, se ironizează
cu familia sa dintâi” şi „disjuncšia socială” evidenšiere a importanšei liniei materne de
reciproc), între bunici şi nepoši (ce
persistentă dintre familia sošiei şi soš rudenie în asigurarea asistenšei necesare în
pretind fiecare că se pot căsătorii cu
sošiilor celorlalši, în pofida diferenšei creşterea nepotului.
de vârstă), între triburi (ca reafirmare
non-agresivă a diferenšei de grup)

Relašiile de glumă reprezintă o formă specială de alianšă, asemănătoare cu

„Relašiile de glumă presupun desconsiderarea şi lipsa de schimbul de bunuri sau servicii, dar în opozišie cu o relašie contractuală (în
inhibišie reciprocă. Orice ostilitate serioasă este locul unor îndatoriri specifice de îndeplinit, este vorba de o „desconsiderare”
împiedicată prin antagonismul în joacă şi prin tachinare” şi o „libertare” privilegiate, cu singura obligašie de nu te arăta ofensat – în
măsura în care aceste glume se menšin în limitele cutumei)

Ca atare, relašiile de glumă pot fi înšelese ca parte a unui sistem cultural mai larg * A.R. RADCLIFFE-BROWN,
(alături de căsătorie, schimbul de bunuri şi servicii, fraternitatea rituală) 1940
 ANALIZA DE REŠEA
Studiul interacšiunii dintre actorii sociali (în sociologie, antropologie, economie, ştiinšele politice, psihologie, statistică, epidemiologie, etologie,
marketing, etc.); ca paradigmă de cercetare, analiza rešelei sociale se întemeiază pe legăturile identificate empiric între două sau mai
multe persoane, legături reprezentate grafic şi cu ajutorul unor modele matematice şi/sau computašionale. (Linton C. FREEMAN, 2004)

[Practic şi metodologic] Analiza de rešea se concentrează asupra anumitor
persoane dintr-o comunitate, vecinătate sau organizašie, spre a investiga apoi
extinderea şi tipul de relašii pe care fiecare persoană le are cu ceilalši.
Orice persoană dešine propriul său set de relašii (economice, sociale, politice,
religioase) cu ceilalši – rešeaua sa personală. Aceste rešele diferă prin
complexitate, dar pot ajuta antropologii să identifice liderii comunităšii (cu
ale lor legături numeroase şi diverse). (C. Ph. KOTTAK, 1991)
Două tipuri de rešele sociale (J. A. Barnes, 1954 ; E. Bott, 1957
apud C. Ph. Kottak, 1991) : (1) Rešele apropiate (caracteristice
comunităšilor rurale şi societăšilor non-industriale, în care mulši
dintre prietenii, vecinii sau rudele cuiva se cunosc între ei), şi
(2) Rešele largi (caracteristice lumii urbane, în care oamenii ce
dezvoltă relašii interpesonale adeseori nu cunosc şi prietenii,
vecinii sau rudele cunoscušilor lor. (C. Ph. KOTTAK, 1991)

Analiza de rešea în planificarea reconstrucšiei rurale*

În condišiile în care modernizarea satelor ameninšă
existenša rešelelor sociale tradišionale, studiul
acestora este necesar pentru optimizarea proiectelor
de reconstrucšie rurală
Studiu de caz: satul Yangze (Provincia Jujian, SE
China), 5600 locuitori, vechime de 1000 de ani
Analiza rešelei sociale locale, prin : (1) Pe cine vă
bazaši atunci când sunteši bolnav ? (2) Pe cine
obişnuiši să vizitaši ? (3) Cu cine vă ajutaši în
cultivarea pământului? (4) Pe cine împrumutaši cu
bani / de la cine vă împrumutaši astfel ? Cui cereši
sfatul atunci când aveši de luat o decizie
importantă ?
*J. CHUN WONG, W. DING, D. WANG & H. LIN, 2016
Analiză de centralitate a trei subrešele sociale:
majoritatea legăturilor de rešea arată că
rudenia se menšine în centrul comunităšii
locale (cu toate că mulši săteni s-au mutat din
vatra satului), în vreme ce rešelele economice
vecinătatea şi sunt situate în extremităšile de
sud-est şi, respectiv, nord-est ale satului
Concluzia studiului este că dezvoltatorii /
planificatorii locali trebuie să šină seama de
reperul rudeniei în proiectele lor, şi de modul în
care rešelele topografice locale (rešeaua stradală,
rešeaua de locuinše, şi rešeaua spašiilor publice)
sunt configuate de rešelele sociale.
 REFERINŠE BIBLIOGRAFICE
Michael BANTON (1968 [orig. 1965])
Roles. An Introduction to the Study of Social Relations, London: Tavistock Publications.
Franz BOAS (1940)
“The Social Organization of The Kwakiutl”, in Race, language and Culture,
New York The MacMillan Company, pp. 356-369.
Linton C. FREEMAN (2004)
“Introduction”, The Development Of Social Network Analysis
A Study In The Sociology Of Science, Vancouver, BC Canada: Empirical Press, 2004, pp. 1-9.
Conrad Phillip KOTTAK (1991), Anthropology: The Exploration of Human Diversity, Fifth edition, New York: McGraw-Hill.
Ralph LINTON (1936)
“Status and Role”, in The Study of Man. An Introduction,
New York, Appleton-Century-Crofts, Inc., pp. 113-131.
A. R. RADCLIFFE-BROWN (1940)
“On Joking Relationships”, Africa: Journal of the International African Institute,
Vol. 13, No. 3. (July), pp. 195-210.
A.R. RADCLIFFE-BROWN (1958)
“Social structure”, in Method in Social Anthropology (ed. by M. N. Srivinas),
Chicago: The University of Chicago Press, 1958, pp. 166-177.
Janice CHUN WONG, Weizhen DING, Dongmei WANG & Hui LIN (2016)
“Sustaining social networks in community design: a case study of Yangze village, China”, Annals of GIS
[Geographic Information System], 22:4, pp. 287-300.