Sunteți pe pagina 1din 33

¥l.

FUNDA TII
,

ELEMENTE GENERALE PRIVIND


PROIECTAREA FUNDATIILOR
,

MATRIX ROM
Bucure~ti 2004
©MATRIXROM
c.P. 16 - 162
062510 - BUCURESTI
tel. 021.4113617, fax 021.4114280
Cursul este destinat pregatiri~ studentilor ~i este 0 prezentare
e-mail: matrix@fx.ro
a principalelor elemente necesare proiectarii fundatiilor, fiind actualizat, avand
www.matrixrom.ro
In vedere faptul ca sunt inserate prevederi din uItimele normative.
Editura MATRIX ROM este acreditata de
Este bine structurat, logic Inlantuite capitolele, cuprinde
CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARII $TIINTIFICE DIN iNVATAMANTUL SUPERIOR aspecte teoretice dar I'n aceea~i masura ~i cuno~tinte practice absolut necesare
unui viitor inginer constructor.

Prof. dr. ing. Paulica Raileanu


Universitatea Tehnicii "Gh. Asachi" Ia~i
Facultatea de COT,structii

Referenti ,tiintifici:
Prof. dr. ing. Paulica Raileanu ..
(Universitatea Tehnica UGh. Asachi" la§i - Facultatea de Constructll)
Lucrarea Intocmita de dI. conf. dr. ing. PHitica Dorel,
Prof. dr. ing. Augustin Papa I'ntrune~te 0 parte a programei analitice a cursului "FUNDATII" fiind structurata
(Universitatea Tehnica Cluj Napoca)
pe problemele de calcul ~i executie a fundapilor. Ea prezinta toate problemele
principale ale calculului terenului de fundare, a conformarii structurii fundatiilor
directe ~i a aspectelor de realizare a fundapilor directe.
Prezentarea este logica, Cll accent pe I'ntelegerea aspectelor
analizate, tara sa intre I'n detalii. Ea face prezentarea problemelor ill
conforrnitate cu ultimeIe normative I'n vigoaresau care vor intra in curand ill
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei vigoare, ceea ce asigura cunoa~terea de catre studenti a unor prevederi noi.
PL.A.TICA, DOREL Pe baza celor de mai sus, sustin muItiplicarea cursului de
Fundatii: elemente genera Ie privind proiectarea fundatiilorl "FUNDATII" partea I, considerandu-l un rndrumar pretios pentru pregatirea
Dorel Platica - Bucure~ti: profesionala a studentilor.
Matrix Rom, 2004

Prof. dr. iug. Augustin Popa


Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
T

- funda!ii izolate tip talpa din beton armat monolit denumite ~i "funda!ii
elastice" ( fig.l.2), care sunt indicate atunci cand caracteristicile terenului de
fl.mdare ~i valoarea sarcinilor tra!1smise acestuia impun dimensiuni mari ale
suprafetei de rezemare pe teren a funda!iei. In aceasta situatie folosirea
funda!iilor izolate rigide ar conduce ~i la inaltimi mari ale acestora ~i implicit la
- funda!iile pentru stalpi metalici pot fi:
un con sum nejustificat de materiale. Fundatiile izolate elastice prezinta inaltimi
- funda!ii tip talpa din beton annat;
muIt mai mici, necesita adancimi de fundare mai reduse in schimb folosesc
- funda!ii tip bloc ~i cuzinet (fig. 1.4).
betoane cu cIasa de calitate superioara celor de la fundatiile rigide ~i deasemenea
sunt armate.

M
I I
I
Mlltar
25d)mm
de (107JI
. Suruburi pentru
fixarea stalpuIui
in fundatie

QUUlSa pentru
pozitionarea
Annatura
suruburilor de
cuzinetuIui

- fundatii pentru stalpi de beton armat prefabricat; ( fig.1.3). Se folosesc


in cazul constructiilor realizate cu stalpi prefabricati din beton annat.
Pot fi:
- funda!ii pahar
- alte tipuri de funda!ii adaptate sistemului de imbinare dintre stalpul
prefabricat ~i fundatie.
1.2 - - Fundatii continue
Fundatiile continue Dot fi:
a - fundatii pentru constructii cu pereti structurali de zidarie
PerCle structural c:':krior
b - fundatii pentru constructii cu pereti structurali de beton annat;
c - fundatii continue de beton armat sub stalpi
---1 Placa suport a pardoselii

1.2 - a - Fundatiile pentru pereti structurali din zidarie.


Alcatuirea acestor tipuri de fundatii se diferentiaza funqie de urmatoarele
eonditii:
a.l. - conditiile geotehnice de pe amplasament;
a.2. - zona seismica de calcul a amplasamentului:
- seismicitate ridicatii - zonele A -;-D
- seismicitate redusii - zonele E -;-F
a.j. - Regimul de inaltime al eonstructiei:
- foarte redus - c1iidiri parter (P) sau cladiri parter ~i un etaj (P+ IE);
- redus - cladiri eu putine niveluri (P+2E -;- P+4E);
- mare - cladiri eu regim de inal!ime peste P+4E.
a.4. - c1adire cu sau lara subsol.
Avand in vedere eele patru conditii prezentate anterior exista:
1.2.1 - Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare in zone cu
seismicitate redusa, care pot fi:
- fundatii la cladiri lara subsol, (figura 1.5 ~i tigura 1.6 );

percle 5lruclLlCJI interior


5upOrt a pardosclii

hidroizolatie
Jorde bitum

~.;,:~~}J':f;;\"\-'

Placa lrotUill: 't....'...

r
Pietlis
/
/
CF /
/
/
-~~ fa.
- fundatii eu desciircari pe reazeme izolate, ( fig.l.8).
Sunt alciituite din blocuri izolate rigide unite la partea superioara printr-o grindii
soclu din beton armat. Se folosesc in cazul in care zidllrile transmit lnciirciiri
mid la fundatii sau cand terenul bun de fundare se gase~te !a adancimi mai mari
de 2,0 m. Se mai utilizeaza ~i in cazurile in care se unnare~te transmiterea ~
L __

inearearilor pe reazeme izolate pentru a se majora presiunile de pe talpa Centura min. -;---n
fL--------'
hOd -
I rOlZo a Ie
I f elrierF
I~' -~._,
(10)/20 PC52
fundatiilor ( de exemplu in cazul fundatiilor pe pamanturi ell llmflari ~i contraetii 'T 6 F 12PC52 " _ grinda de fundatie L ---..J
mari)
AgrafeF 6._/60/60::,~'.
OB37 -- - __
:-l. F_.J.9.
' E.10/~OPC 52
!3..oPC 52 r' ~ Q.!
01
o , - <H----''--<HT~ £:::Ii
~ --. __ .'.LJ ----:- F 10PC52 01
~-j IL -~==~~"-:~~t=-
J£~J1P-C22 ~
'--~ ~==--B--~:::'':'':::'--~ ..1
, F 10/20 PC52 belon de egalizare
II
I
--.J
F 12(14)/20 PC52
Fig.1.8.- Fundatii sub pereti structurali de zidarie ell desearcari pe reazeme
izolate Fig. 1.10 - Fundatie pentru cIadiri rara sllbsol
In zone cu seismicitate ridicata
1.2.2 - Fundatii la cladiri amplasate pe teren bun de fundare in zone eu
seismieitate ridicatii ( figuriJe 1.9; 1.10 ~i 1.11);

'1'---- ,-.~- silrrbure b.a


r------~
L_-----.J
r-i
I! '
i'.
:
r·.
j---.
-ffi.IStati 4 F 12PC52]
I etner F 8( 10)/20

r
I 17j.
:
I
: -
I
-r a
,
I·,......
: I. I~enor
I
l
I I
, I i ---.-- ,

: : ; :
:
,
I
:
I
,
I- __.•,;__ oJ I

I
l~~~
o -,-~
I ~ ._ F _1.~ PC53.._
~I\I
,., .' Igrinda de
H, >300' L_ J_£1~ pcs~
...=-1 I fi.mdatie : 1_ it II! __ --Ai
~1 I1 __ 5OP~~,,/d~

Fig. 1.9 - Fundatie pentru cladiri rara subsol in zone eu seismieitate ridieata
seqiune in zona samburelui de beton annat
taJ:n cE dasa
tffiJn cE da;a ITinim Q2/15
ITinim C8/10

tmncEdasa

1.3. - Fundatii pentru pereti nestructurali, (figura 1.13);


g B
ninimQ2j15

perete despartitor
(nestructural)
anraturi
suplimentare

1.6. - Fundatii pentru constructii cu pereti structurali de beton arm at


Acest tip de fundatie se poate realiza sub urmatoarele forme:
. p1acasuport a - fundatii independente sub peretii structurali din beton annat (figura
.. pardoselii parterului 1.15);
?--;;-=? > 200
- fundatii continue sub elementele structurii.
Perete structural
de betol1 annal

urrplutura de
parrent corrpadata

Ruin> 0.1%
1.5 - Fundatii la c1adiri amplasate in terenuri dificile. Acestea pot fi: Figura 1.15 - Fundatie independenta pentru pereti din beton armat
- pentru constructii rara subsol, (fig. 1.14);
1.7. - fundatii continue de beton annat sub stalpi
Fundatiile c~ntinuie din beton annat sub stalpi pot fi: 1.8 - Fundatii pe radier general
1.7.1 -' Fundatii dispuse pe 0 directie; Se utilizeaza in cazul in care celelalte sisteme de fundare directa nu
Se folosesc pentru structuri de rezistenta ce transmit sarcinile la nivelul asigura posibilitatea pre luiirii corespunzatoare a sarcinilor transmise de
bazei construqiei prin stalpi. ( Figura 1.16) Sunt indicate in lillUI din constructie. Radierul generai se utilizeaza ~i in situatii1e in care terenul de
unnatoarele cazuri: fundare este putemic ~i neunifonn compresibil existand riscul aparitiei unor
- ciind datorita compresibilitatii ridicate a terenullli de fundare este tasari inegale sub fundatiile izolate sau continui sau cand prezenta apei
necesara 0 rigidizare a constructiei Ia nivelul fundatiilor, subterane impune realizarea unei cuve etan~e. Radierele asigurii 0 putemic2
- cand evazarea fundatiilor izolate este impiedicata de existenta unui rigidizare a constructiei.
obstacoI continuu in lungul unui ~ir de stalpi, Atat din punct de vedere constructiv cat ~i din cel al modului de calcul,
- ciind rezuWi dimensiuni foarte mari ale fundatiilor izolate. radierele generale pot fi considerate ca ni~te plan~ee intoarse.
Radierul general se poate realiza in unniHoarele solutii constructive:
a. radier general tip dala groasa;

Fig.l.16 - Fundatii continuie din beton annat sub stalpi


dispuse pe 0 directie
Fig. 1.18 - Radier tip dala groasa pentru constructii situate sub nivelul apei
1.7.2. - Fundatii dispuse dupa doua directii. subterane ( 1 - pereti beton armat; 2 - radier de greutate; 3 - beton de egalizare;
Fundatiile dispuse dupa doua direqii denumite ;;i fundatii pe retele de 4 - hidroizolatie orizontala; 5 - strat balast; 6 - hidroizolatie vertical a
i
grinzi ( fig. .17). reprezinta 0 varianta a sistemului de fundatii continuie ~in
beton armat sub stiilpi dispuse pe 0 directie, care rezulta prin dispunerea talpI10r
dupa doua direqii. Se utiiizeaza aiunci ciind sarcinile transmise de const:Ll~!ie la
teren sunt mari iar terenul de fundare este putemic ~i neunifonn compreslbl1.

Fig. 1.17 - Fundatii continuie din beton annat sub stalpi Figura 1.19 - Radier greneral tip plan~eu ciuperca - ! - stalp; 2 - capite!;
dispuse dupa doua directii. 3 - placii radier; 4 -placii de desciircare
Fundatii exeeutate in ineinte realizate eu malurile sprijinite eu
palplan~e.

, - -I I - I r - -, r - - -,,- - j

~= =:.~= ~.~ = = ~.~ = = ~.~- =~


L __ I.L _ --.J.L__ -l.L __ -I.L -.-J
,--I I-I r--, r---, i-j
L __ I L _ --.J L __ -l L __ -I L _ -.-J

r>1-.·. _1'1_ _ll~-I.il

1.9 - Fundatii de suprafata realizate sub nivelul apei;


Realizarea fundatiilor sub nivelul apei depinde in eea mai mare masura de
tehnologia de exeeutie a aeestora. Astfel exista:
- fundatii exeeutate in incinte adanei eu malurile sapturii sprijinite eu
pereti din palplan~e aneorate la partea superioara. Betonul se toarna eu
pompa de betoane plutitoare eu furtunul sustinut de pontoane.
1.10 - Fundatii de adancime
Cele mai utilizate tipuri de fundatii de adancime SHnt:
- fundatii pe piloti, pilori de diametru mare, coloane ( figurile 1.26).
1.11 - Clasificarea fundatiilor functie de rigiditate ~i de modul de preluare a Capitolul II - MATERIALE
eforturilor de intindere ce iau na~tere in curpul fundatiei. FUNDATIILOR
Existii:
fundatii rigide, caracterizate prin faptul cii pot prelua numai eforturi Materialele folosite la executarea fundatiilor sunt: piimantul, piatra,
de compresiune sau eforturi de intindere ~i forfecare cel mult egale cu ciiriimida, lemnul, metalul, betonul ~i alte materiale auxiliare.
rezistenta materialului din care sunt realizate ( fig.I.3I). Fundatiile 2.1. - Piatra naturala se folose~te la realizarea fundatiilor atunci dnd se
rigide au defonnatii proprii foarte mici in comparatie cu cele ale giise~te in cantitiiti suficiente ~i se poate procura in conditii economice.
terenului de fundare pe care reazemii. Piatra trebuie sii fie ciit mai putin ~oroasii, negelivii ~i sii aibii rezistente la
compresiune de minimum 100 daN / cm . Zidiiria din piatrii bruta se executii cu
mortar de ciment cu marca minima MIO.
Folosirea zidariei din piatra bruta se recomanda pentru constructii eu unul
sau doua r,ivele situate in zone cu seismicitate scazuHi. Nu se recomandii
utilizarea zidiiriei de piatrii pentru realizarea fundatiilor dispuse pe terenuri
putemic ~i neunifonn compresibile tara luarea de masuri suplimentare.

2.2 - Lemnul este folosit cu precadere la lucriirile auxiliare ~i provizorii,


cum ar fi cele de sprijinire a peretilor sapaturilor, la realizarea peretilor din
palplan~e ~i la exeeutarea cofrajelor. Lemnul poate fi folosit ~i la realizarea
fundatiilor pe piloti. Acest tip de material are 0 durabilitate mare atunci cfuld nu
este actionat de variatia nivelului apei. In zonele cu regim aItemant de umiditate
acesta putreze~te. Apiirarea impotriva apei poate fi Iaeuta printr-o protectie de
suprafatii, prin vopsire cu substante bituminoase sau prin impregnare.

2.3 - Betonul ciclopian. Se obtine prin inglobarea in beton, in proportie


de pauii la 30% a bolovanilor de rau sau a pietrei brute. Blocurile de piatra sau
- fundatii elastice, executate din beton armat, la care in sectiunea cea bolovanii nu trebuie sa vina in contact direct, spatiile dintre ei fiind umplute cu
mai solieitatii pot apiirea ~i tensiuni de intindere ce sunt preluate de beton.
armiitura dispusii in corpul fundatiei. Betonul ciclopian se poate executa prin doua tehnologii:
- piatra brutii se ~eazii in groapa de fundatie sub fonna unei zidiirii,
1.12 - fundatii realizate prin imbuniitiitirea proprietiitilor constructive ale goIuriIe dintre aceasta umpliindu-se cu beton de consistentii foarte moale,
terenului de fundare. sau
se toama un strat de beton in grosime de cea. 30 cm in care se a~eazii
Pentru a putea realiza sisteme de fundare directii in conditiile unor piatra bruta, bine indesatii in masa de beton. Operatiunile se succed
terenuri dificile se poate recurge la unniitoarele metode: pfulii Ia tenninarea completii a executiei fundatiei.
- imbuniitiitirea de suprafatii prin procedee meanice; Betonul ciclopian se folose~te ill elemente masive de beton ~i in fundatii
imbuniitiitirea in adaucime a stratului slab cu eoloane de balast sau continuie care nu sunt supuse la solicitiiri importante ~i nici la actiunea apei ~i a
piimfult; medii lor agresive. Se poate utiliza pentru fundatiile continue ale cladirilor de
imbuniitiitirea terenurilor in adaucime pe cale dinamieii; locuit cu cel mult P+ 1E precum ~i pentru fundatiile cladirilor administrative
imbuniitiitirea cu ajutorul drenurilor; amplasate in mediul rural.
imbuniitiitirea terenurilor slabe prin preeomprimare;
imbuniitiitirea prin procedee chimice; 2.4 - Metalul, se folose~te in lucriirile de fundatii atat ca material pentru
imbuniitiitirea prin electro- osmozii; realizarea lucriirilor de sprijinire a malurilor sapaturilor ( palplan~e, elemente de
imbuniitiitirea piimanturilor prin tratamente tennice. sprijinire ~i ~praituri ) cat ~i ea material ce intra compozitia betonului armat.
~I
i

Pentru fundatiile din beton annat se folose~te: . - C12!15 - pentru fundatii pahar prefabricate, fundatii supuse la solicitari
- otel beton rotund neted, marca OB 37, pentru armaturi constructive ~i Importante ~I fundatii supuse la actiuni dinamice.
~ de rezistenta; 2.6 - Materiale auxiliare
- otel beton profilat la cald, marca PC 52 , pentm armaturi de rezistenta. In ultimii ani ponderea materialelor auxiliare in realizarea fundatiilor in
sarma trasa neteda sub forma de plase sudate. ' special la lucriirile de arta ~i drumuri, are 0 valoare destul de insem~ata.' La
acea~ta 0 contributie insemnata 0 are aparitia de materiale noi cm-e permit in
2.5 - Betonul ~ibetonul armat. specIal annarea pamanturilor ~i impermeabilizarea acestora.
Cele doua materiale sunt cel mai frecvent utilizate pentru realizarea Dintre materialele auxiliare eel mai des utilizate sunt geotextilele ~i
fundatiiIor. Caracteristicile acestor materiale permit utilizarea lor atat pentru geomembranele.
preluarea ~i transmiterea unor sarcini mari cat ~i folosirea lor in cazul terenurilor Aceste materiale sunt utilizate in lucrari de pamant pentru:
de fun~are cu umiditate variabila sau situate sub niveluI apei precum ~i in cazul - constructii hidrotehnice ~i de gospodiirire a apelor;
terenurIlor cu agresivitate chimica. - constructii pentru transporturi;
Alegerea cIasei de rezistenta ~i a caracteristicilor betonului utilizat la - constructii pentru imbur..atatiri funciare'
- constructii civile ~i industri~le; ,
executarea fundatiilor se face in conformitate cu "CoduI de practica pentru
- protectia mediului inconjurator.
executarea lucriirilor din beton, beton armat ~i beton precomprimat" indicativ
NE 012-99.
2.6.1 - Geotextilele sunt materiale textile tehnice permeabile ciirora
Cerinle privind caracteristicile betonului
compo.zitia fibroasa ~i tehnologia de realizare Ie confera proprietati fizico-
Compozitia unui beton va fi aleasa in a~a feI in eat cerintele privind
mecanlCe compatibile cu utilizarea lor in lucrari de pamant. Principalele tipuri
rezistenta ~i durabilitatea acestuia sa fie asigurate. .
de geotextil sunt:
" Clasele de rezistenta ~i rezistentele caracteristice fck determinate pe
a) - geotextile netesute realizate din fibre chimice dispuse la
cllmdru sau cub sunt prezentate in tabelul 2.1 - anexa 1
intamplare in valuri fibroase, suprapuse ~i consolidate prin
Cerintele, impuse betonului depind in mare masura de mediuI in care este expus
diverse procedee. Fibrele pot fi dintr-un singur polimer sintetic,
betonuI. In acest context mediul impiica ac!iuni fizice ~i chimice ale caror efecte
din doi sau mai multi polimeri sintetici sau din mai multi
~u au fost considerate ca "incardiri" in proiectarea structurii.
polimeri sintetici §i naturali in amestec aleatoriu. Procedeele de
In cazul fundatiilor la alegerea betonului conditiile de expunere pe parcursul
consolidare sunt : mecanice, fizice ~i chimice sau combinatii ale
exploatarii prezinta 0 importanta dcosebita.
acestora. '
Clasele de expunere pentru beton raportate la conditiile de mediu sunt
b) - geotextile tesute realizate prin incruci~area in unghi drept a
prezentate in tabelul 2.2.- anexa. '
doua sisteme de fire chi mice din polimeri sintetici - urzeala ~i
CriteriiIe pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale
batatura - in a~a fel incat fiecare dintre acestea sa treadi
sunt prezentate In tabelu! 2.3 - Anexa, jar cerintele minime de asigurare a
~easupra §i sub celalalt intr-o ordine numita Iegatura tesaturii.
durabilitatii pentru beton in funqie de clasele de expunere in tabelul 2.4.- Anexa
In afara de fire pentru realizarea unor geotextile tesute cu urzeli
. Proiectantul va da indicatii privind cIasa de rezistenta necesara, gradul de
speciale se folosescfibre fibril ate ~i benzi inguste din polimeri
Imrc:rmeabilitate al betonului, tipul de agregate folosit la preparare, valoarea
sintetici.
maxIma a raportului AlC ~i tipul de ciment ce urmeaza a se folosi functie de
c) - geotextile retea care sunt materiale textile cu spatH (ochiuri)
agresivitatea apelor subterane. '
mad de ordinul cm2 realizate din bezi, fire chimice sau naturale
asamblate prin procedee speciale, diferite de cele clasice de
Clasle minime ale betobului sunt urmatoarele:
tesere sau tricotare.
a) beton simpiu: C4/5 pentru umpluturi, egalizari ~i blocuri de fundare la
d) Geotextile tricotate care sunt materiale textile realizate prin
fundatiile tip bloc ~i cuzinet.
buclarea unuia sau a mai multor fire (chi mice sau naturale)
b) beton annat :
pentru a obtine 0 structura plana cu ochiuri inlantuite.
. -. C8/l.0 - pentru fundatii izolate sau continue, fundatii pahar monolite,
cuz:netI, radiere ~i retele de grinzi neexpuse la actiuni agresive, cu procente
2.6.2 - Geomembranele sunt straturi subtiri impermeabile realizate din
optlme de annare;
diferite materiale sintetice. Geomembranele pot fi:
- prefabricate (exemplu: folii din mase plastice, straturi subtiri din Capitolul III - CERCETAREA GEOTEHNICA. A TERENULUI DE
materiale nelesute sau tesute din fibre sau fire chimice, minerale sau FUNDARE
metalice, impermeabilizate cu pelicule de materiale sintetice etc.)
- tumate pe loc (exemplu: pelicule din materiale sintetice, bituminoase 3.1 - Caracterizarea generala a terenului de fundare.
sau ra~ini pulverizate.) 3.1.1 - Introdueere
Geotextilele ~i geomembranele Inglobate in lucrari de pamant
imbunatatesc comportarea mecanicii ~i hidrica a acestora putand indeplini Studiul fenomenelor fizico-geologice care se manifestii in zona superioara
urmatoarele funclii: a scoartei terestre precum ~i comportarea eonstruetiilor in raport eu aceas!a,
- funclia de filtru - atunci cand genereaza formarea unui filtru invers demonstreazii interdependenta dintre eonstructii ~i mediul geologiC.
natural In zona amonte; Interdependenla se manifesta la nivelul a trei componente: structura,
- functia de dren (geotextil drenant); infrastructura ~i terenul de fundare, a caror conlucrare trebuie sa asigure
- funclia de separare - cand separa doua materiale de granulozitiiti stabilitatea construetiei. .
diferite; Cercetarea acestor aspecte evidentiaza ponderea insernnata care revme
- functia de ranforsare - atunei eand geotextilele lnglabate in masive de terenului de fundare in proiectarea ~i executarea eonstruetiilor.
pamant il armeazii, conferind ansamblului pamant - geotextil Data fiind marea diversitate a rocilor care constituie partea superficiala a
caracteristici de rezistenta superioare. scoartei terestre, proprietatile acestora, conditiile geologice pot oferi un teren
- Functia de conteiner - atunci cand cu ajutorul geotextilelor se suport mai mult sau mai putin favorabil executiirii constructiilor. . .
realizeaza elemente de constructie eompacte umplute cu material Dad rocile tari, stiincoase, in care sunt cuprinse roClle magmatIce,
granular, beton sau alte materiale; metamorfice ~i sedirnentare cimentate, constituie un teren rezistent, in cazul
- Functia de element antierozional - atunei dnd geotextilul impiedica pamanturilor problemele care se ridica sunt.mult ~a.i diver~e ~i ma~ cou:pl:xe ..
eroziunea taluzelor datorata conditiilor de mediu, precipitatii, inghet- Prin esenta lor, pamanturile sunt roci de ongme sedlmentara alcatUite ~I~
dezghet etc., facilitand dezvoltarea vegetatiei de fixare a materialului fragmente de minerale sau roci care pot contine substante org~ice sau S~I. ~I
granular. care pot avea comportamente specifice funetie de natura I~r ~I de propnetatI1e
lor fizico- mecanice care la randul lor pot suferi numeroase mflUienle.
2.6.3 - Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de Pentru a pute~ folosi pamanturile ca suport pentru constructii trebuie bine
mari (1...10 em) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. cunoscute amt natura lor cat ~i proprietarile lor fizico-mecanice.
Sunt realizate 'in general din polietilena de inalta densitate sau
polipropilena, dar ~i din poliamida, poliester sau, mai recent, din poliamide
aromatiee sau polivinilalcool.
Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant. A vand in vedere aspectele mentionate privind terenul de fundare apare
posibilitatea cIasifidirii acestora 'in trei categorii:
2.6.4 - Georefele. GeoreteIele sunt prod use cu struetura plana deschisa - teren bun de fundare (tabelul 3.1)
sub forma de relea, formate din nervuri ce se intersecteaza sub diferite unghiuri. - terenuri medii de fundare (tabeluI3.2)
Sunt in general realizate din polietilena ~i au ca funetie principal a drenajul _ teren dificil de fundare, in cazul cand terenul, 'in stare a sa naturala, nu-ofera
lichidelor ~i gazelor. Se utilizeazii de regula impreuna cu un geotextil, condiriile de rezistenra ~i stabilitate pentru fund area construcriei date ~i pentru
geomembrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de exploatarea ill conditii normale a acesteia. . .
pamiint in interiorul releIei. In aceasta categorie intra nisipurile af'anate, nisipurile satura~e sus::eptlbI1:
de lichefiere sub actiuni seismice, pamanturile coezive eu eonsl~ten!A .r~dusa
(I < 0 5) parnanturile loessoide apartinand grupei B de pamantun sensl?l~e la
~ezi:e definite conform Normativ P7-92, pamanturi argiloase eu actiVltat~
mare ~i foarte mare incadrate 'in categoria pamanturilor cu umflari ~i ~ontract:l
mari (PUCM), pamiinturi cu continut ridicat de materi.i organice (mal, turba,
namol), pamiinturi contractile, terenuri in panta cu potentIal de alunecare.
Tabelul3.l- Terenuri bune de fundare Tabelul 3.2 - Terenuri medii de fundare
Nr. Tipul de teren Nr. Tipul de teren
Crt. Crt.
1 BI~curi, boloviini~uri~ipietri~uri, confimindmai putin de 40% nisip ~i mai 1 Pamanturi mSlpoase, inclusiv nisipuri prafoase, eu Indesare medie, In i
conditiile unei stratificatii praetic uniforme ~i orizontale (cu Inelinarea mai
p~tm de 30%. arg.i1a,in c~nd~tiile unei stratificatii practic uniforme ~i
onzontale cu mclmarea mal mIca de 10%) midi de 10%).
pam~tur!. nisip~ase, .inclusiv nisipuri priifoase, indesate, In conditiile unei 2 Pamanturi coezive cu plasticitate redusa (Ip < 10%): nisipuri argiloase,
stratIfica 11 ractIc uruforme ~i orizontale. prafuri nisipoase ~i prafuri, aviind e < 0,7 ~i 0,5< Ie < 0,75, 'in eonditiile
unei stratifica ii ractic uniforme ~iorizontale.
pamm:tw:i.coezive. cu pla~ticit~te redusa (Ip < 10%): nisipuri argiloase,
3 Pamanturi coezive cu plasticitate medie ( 10 <Ip< 20%): nisipuri argiloase,
pra~ m.~lpoas~~l ~rafun, avand e < 0,7 ~i Ie 2>0,75, In conditiile unei
stratIficatll ractlc umforme i orizontale. prafuri nisipoase - argiloase, avand e< 1,0 ~i~i0,5< Ie < 0,75, in eondijiile
I Piima~tu~i.coezive cu ~lasticitate.medie ( lO <Ip< 20%): nisipuri argiloase,
unei stratifieafii ractic uniforme i orizontale.
4 Pamanturi coezive eu plasticitate mare (Ip > 20%): argile nislpoase, argile:
I pra~l1'1m~lpoase - arglloase, avand e< 1,0 ~i Ie 2>0,75, in conditiile unei
stratIfica 11 ractic uniforme ~i orizontale. . pra:oase ~i argile, avand e < 1,1 ~i 0,5< Ie < 0,75, In eonditiile unei i
stratifica ii ractic uniforme ~iorizontale. "
I pa:nanturi. coe~ive c~ plasticitate ~are (Ip > 20%): argile nisipoase, argile 5 Pamanturi loessoide apartinand grupei A de pamanturi sensibile la umezire
prafo.ase~.IargIle,.avand e < 1,1 ~IIe 2>0,75, in conditiile unei stratificatii
ractlc unlforme 1orizontale. definite conform Normativ P7 - 92
6 Piimanturi argiloase cu plasticitate mare ~i foarte mare, 'ineadrate 'in II
R~ci stan~oa~e ~i semismncoase in condifiile unei stratificatii practic
ulllforme I onzontale. . cate oria PUCM i c1asificateca u in active - active :
Umpluturi compactate realizate conform unor documentafii de executie ' 7 Umpluturi cu provenientii cunoseuta continiind materii organice sub 5%, i
controlate calitativ de unitati autorizate . '! realizate organizat sau avand 0 vechime mai mare de 10 ani, neeompactate I
.' I
i initial

Nota: Riscul eotehnie


Fac~ex"cepfi.e
de l~ punctele 4 ~i 5 pamanturile sensibile la umezire iar la punctul redus
5 pamantunle argIloase active ~i foarte active. moderat
mare
3.2. Categoriile geotehnice
i~ vederea. stabilirii exigentelor proiectiirii geotehnice s-au definit trei 3.2.1- Apa subterana
catego!1Igeotehnice: 1, 2 ~i3. Din punctul de vedere al prezentei apei subterane pe amplasament, 'in
• I~cadrarea unei lucriiri in una dintre cele trei categorii geotehnice se va eorelare cu solutia de fundare, se disting trei situatii care trebuie avute 'in vedere
face mamte d~ cercem:ea terenului de fundare. AceastiiIncadrare poate fi functie la defmirea categoriei geotehnice:
de faza de prOlectare~l executie. ' a) excavatia nu coboara sub nivelul apei subterane ~i nu sunt necesare
Catego~a geotehnica .expri~~ riscul geotehnic. (tabelul 3.3) epuismente, putandu-se realiza 0 saparura deschisa eu maluri sprijinite
Riscul geotehnlc depmde de doua grupe de factori: sau nu functie de adancimea acesteia;
b) exeavatia coboara sub nivelul apei subterane, se prevad lueriiri
1. facto~ legat~de teren: conditiile de teren ~iapa subterana; normale de epuismente directe, indirecte sau de drenare, lara riseul de
2. facton legatl de structura ~ide vecinatiitileacesteia degradare a unor constructii alarurate;
Conditiile de .teren sunt le~ate d.~ ~ipul terenului 'intalnit 'pe amplasament ~I
c) excavatia coboara sub nivelul apei subterane, 'in eonditii
anume terenun bune, terenun medll ~I terenuri difieile de fundare hidrogeologiee excepfionale, impunand lueriiri de epuismente eu
caracter exceptional sau lucriiri speciale de sprijinire a malurilor
sapiHurii.
\ .. 1

~
...•....... i I '.1.
1 ;, I
,
:,' "

3.2.2.~ Clasificarea constructiilor dupa importanta. • Se atribuie fieciiruia dintre cazurie aferente celor patru factori
.. In vederea definirii categoriei geotehnice ~i implicit a riscului geotehnic
prezentati in tabel un numar de puncte;
se utlhzeaza clasificarea construetiilor in patru categorii de importanta:
• Se insumeaza punctele corespunzatoare celor patru factori;
- Exceptionala; .
• La punctajul rezultat se adauga punctele corespunzatoare zonei
Deosebita;
seismice de calcul a amplasamentului, definita in Normativul PIOO-
- Normala;
92;
- Redusa.
3.2.3- Vecinatiitile - 2 puncte pentru zonele A~i B;
I punct pentru zonele C ~i D;
. Riscul geotehnic depinde ~i de modul in care realizarea excavatiilor a
Incadrarea in Categorii geotehnice se va face in functie de punctajul total,
epu.lsmentelor ~i a lucriirilor de infrastructura aferente constructiei ~are' se
conform tabelului 3.5
prOle~t:aza P?t afecta constructiile ~i retelele subterane aflate in vecinatate. Se
pot dlstmge dm acest punct de vedere trei situatii:
a) Risc inexistent sau neglijabil al unoI' degradiiri ale constructiilor Categoria
sau reteleJor subterane invecinate; . Nr.
I crt. Ti geotehnica
t) Risc moderat al unOI' degradari ale constructiilor sau retelelor
I Redus I
subterane invecinate;
2 Moderat 2
c) ~sc ~ajor de degradare ale constructiilor sau retelelor subterane
3 Ma'or 3
mvecmate;
3.2.4 -: Stabilirea categoriei geotehnice
.In tab~lul ~.3 sunt prezentate trei exemple de coreliiri intre cei patru
facton care mflUlenteaza alegerea categoriei geotehnice in vederea definirii Categoria geotehnica I include doar lucrarile mici ~i relativ simple pentru
riscului geotehnic.
care este posibil sa se faca apella experienta geotehnicianului ~i la investigatiile
geotehnice calitative. In aceastii categorie intra ~i lucriirile pentru care riscurile
eu - xemplU e core are
pentru bunuri ~i persoane sunt neglijabile.
Factorii de Exemple de corelare Metodele Categoriei geotehnice I sunt suficiente doar in condifij de teren
avut in Ex. 1 puncte Ex.2 puncte I Ex.3 puncte care, pe baza experientei comparabile sunt recunoscute ca fiind suficient de
vedere I
favorabile astfel incat sa se poaUi utiliza metode de rutina in proiectarea ~i
Conditiile Teren bun 2 Terenuri 3 Terenuri 6 executia lucrarilor. Metodele se considerii suficiente numai in situatia in care nu
de teren medii dificile
sunt necesare excavatii sub nivelul apei subterane.
Apa Fiira Cu Cu Categoria geotehnica 2 include tipuri uzuale de lucran ~i fundatii, tara
subterana I
epuismente 1 epuismente 2 epuismente 4 riscuri deosebite sau conditii de teren ~i de solicitare neobi~nuite sau excePtional
normale exceptionale
de dificile.
Categ. de Deosebita, Lucranle din categoria geotehnica 2 impun obtinerea de date cantitative ~i
importanta Redusa 2 Normala 3 exceptionala 5 efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor
a constr. fundamentale. Se accepta utilizarea metodelor de rutina pentru incercan de
Veciniitiiti Fiira riscuri 1 Rise 3 Risc major 4 laborator ~i de teren ~i pentru proiectarea ~i executia lucrarilor.
moderat Categoria geotehnica 3 cuprinde obiecte care nu se incadreaza in
Riscul Redus 6 Moderat II Mare 19 Categoriile geotehnice 1 ~i 2 reprezentate prin lucriiri foarte mari sau ie~ite din
2eotehnic comun ~i prin structuri implicand riscuri anormale sau incarcari exceptional de
severe in conditii de teren dificile .
• ADe reg~la factorul cel mai nefavorabil detrmina nivelul riscului geotehnic Proiectantul lucrarilor din categoria geotehnica 3 se bazeaza pe date
~l mcadrarea m categoria geotehnica cea mai mare. geotehnice obtinute prin incercari de laborator ~i de teren realizate prin
Pen~ a. facilita incadrarea lucrarii intr-o categorie geotehnica, se metodologii de rutina ~i speciale ~i pe metode perfectionate de calcul geotehnic.
recomanda foloslrea urmatoarelor metodologii:
CapitoJuJ IV- STABILIREA TIPULUI DE FUNDATIE ~I A ADANCIMII
DE FUNDARE . Y
2. Condi~ii de teren:
- natura terenului de fundare, adancimile ~i caracteristicile fizico-
4.1 - Criterii de stabilire a tipului de funda~ie ~i a adancimii de fundare mecanice ale straturilor de pamant ~i evolutia acestora in timp;
. Sta~ilirea ad~ci:nii de fundare este una dintre problemele ce prezintii 0 - conditiile de stabilitate generalii a terenului (terenuri in pantil cu structuri
Importanta deoseblta In proiectarea funda~iilor. Adancimea de fundare in geologice susceptibile la aluneciiri de teren etc.);
general, re~rezintii distan~a de la talpa fundatiei panii la nivelul terenului nat~ral - conditii hidrogeologice (nivelul apelor subterane, variatia sezoniera,
sau a. celUl an:enajat ca urmare a Jnliituriirii stratului vegetal din imediata agresivitatea apelor subterane, etc.);
apropiere a unel constructii, fig. 4.1. In cazul cliidirilor cu sub sol adiincimea de - conditii hidrologice (nivelul apelor de suprafatii, posibilitati de
fundare reprezintii distanta de la talpa fundatiei la pardoseala subsolului, fig. 4.2. producere a inundatiilor, a fenomenului de afuiere etc.).

3. Conditiile de exploatare ale constructiei:


- Eforturile transmise la fundatii ( sarcini statice ~i dinamice, vibratii
produse de utilaje, etc.)
- posibilitatea pierderilor de apii sau sub stante chimice din instalatiile
sanitare sau industriale;
- incalzirea terenului in cazul construqiilor cu cuptoare, fumale etc.;
- degajiiri de gaze agresive care poluiaza apele meteorice ~i accentuiazii
agresivitatea chimici'i a apelor subterane;
- conditii privind deformatiile constructiei datoritii tasarii fundatiilor.

Fig. 4.2 - Adamcimea de 4. Conditii de executie ale infrastructurii;


fundare la cliidiri cu subsol - adancimea siipiiturii ~i modul de asigurare a stabilitatii acesteia;
- existenta unor constructii in veciniitate care pot fi afectate de lucriirile de
executie ale infrastructurii (instabilitatea taluzului siipiiturii, afuierea terenului la
realizarea epuismentelor etc.);
- sistemul de epuismente;
- prezenta retelelor de apii - canal, de gaze, energie electrica etc.

Fig. 4.1 - Adancimea de fundare la 4.2 - Exemple privind alegerea adancimii de fundare
constructii obi~nuite In cazul constructiiior in care se desfii~oarii procese tehnologice ce impun
realizarea de goluri sau canale situate sub pardoseala constructiei ~i in imediata
_ A.l.egerea tipului de fundatie ~i a adancimii de fundare se face functie de vecinatate a fundatiilor se impune corelarea adancimii de fundare a cladirii cu
urmatoru factori: . adancimea la care se giisesc acestea. Un exemplu este prezentat in figura 4.3.
In cazul in care utilajele existente in cladire degajii temperaturi inalte, care
I. Sistemul structural al constructiei. pot modi fica caracteristicile terenului de fundare, in special in cazul fundarii pe
- tipul d~ su?rastructura (in cadre, cu pereti structurali, etc.); P.U.C.M., se recomanda cobodirea adancimii de fundare panii la cota la care nu
- dm~en.sIuni ( deschideri, travei, inilltimi - suprateran ~i subteran); semai resimt influientele temperaturii degajate de utilaje.
- aIcatuirea substructurii' . Actiunea unor temperaturi ridicate poate conduce la contractia terenului
- materia.lele din care es;e executata suprastructura; de fundare ~i la aparitia de tasiiri inegale sub fundatiile constructiei.
• _ : .eforturIle transmise la teren in gruparile fundamentale ~i speciale de In cazul realiziirii unor fundatii invecinate se recomandii a~ezarea talpii
Incarcan; noii funda~ii la acela~i nivel cu cu cea existentii. Dispunerea fundatiei noi la 0
- mec<m!smul d~ disipare a energiei induse de ac~iunea seismica (pozitia cota mai ridicata va face ca presiunile ce se dezvoltii pe talpa acesteia sa produca
zonelor potentIal plastlCe, eforturile transmise fundatiilor, etc.). impingeri asupra fundatiei existente, figura 4.4.
,f"
In cazul executiirii unui tronson cu subsollanga unul tara subsol, trecerea
de la 0 adancime de fund are la alta, in lungul fundatiei continui, se realizeaza In
trepte de max. 50 cm Inaltime, pentru terenuri slab coezive ~i de max. 70 cm,
Fig.4.3 pentru terenuri coezive, la 0 Inclinare care sa respecte condi!ia tga ::; 2/3, fig. 4.6
Adancimea de
Canal
Termic
IH fundare In cazul
existenrei unui
canal termic.

Fig. 4.6 - Racordarea In trepte a fundatiilor longitudinale.


Cfuld este necesara fundarea constructiei noi la 0 cota mai coborata decat
a cladirii existente, se va verifica daca este sau nu necesara cobonn-ea cotei In cazul construcpilor amplasate pe terenuri In panta adancimea de
fundapilor existente prin realizarea de subzidiri, fig 4.5, care se realizeazii fundare se considera distanta de la nivelul terenului natural din axul cladirii pana
Inaintea realizarii fundariei noi. In multe situatii executarea de subzidiri poate la talpa fundatiei (figura 4.7)
conduce la degradari ale fundatiilor existente, degradiiri cauzate In special de
saparea necontrolata a pamantului de sub acestea. 0 solutie mai sigura consta In
luarea unor masuri de protectie a fundatiilor cladirii existente prin executarea, in
imediata apropiere a acesteia a unui perete din beton armat turnat direct In teren
( pereti mulati) sau a unui perete din pilori. Dupa executarea peretelui se poate
realiza sapatura pentru noua fundatie. Fig. 4.7 - Stabilirea adancimii de
lundare In cazul construcriilor
fundate pe terenuri inclinate.

Fig. 4.5-Subzidiri la 0

subzidire •
)L....
1
1
fundatie noua
fundarie existenta
4.3 - Conditii hidrologice
Pentru asigurarea stabilitatii in exploatare a pilelor ~i culeilor de pod sau a ~A. Stabilirea adancimii de fundare la PUCM ~iPSU
altor tipuri de construqii fundate pe amplasamente afectate de ape~ecurgatoare In cazul piimdnturilor cu umfliiri ~i contrac!ii mari (PUCM), cota de
este necesara alegerea corespunzatoare a adancimii de fundare. In asemenea fundare se va situa sub adancimea pana la care au loc variatii sezoniere de
cazuri pe langa respectarea adancimii de inghet trebuie luati in considerare ~ialti umiditate, care sunt cauza variatiilor de volum ale argilei active. Adancimea de
factori. Aceste fundatii fiind executate in albia apelor curgatoare trebuie sa fie fundare va fi stabilita astfel:
asigurate impotriva actiunilor la care este supus fundul albiei in perioadele de - cand nivelul hidrostatic se gase~te la 0 adancime mai mare de 10 m sau
ape mari (viituri). Adaneimea pana la care are loc eroziunea stratului de pamant este intre 2,Om~i 10,0 m, adancimea de fundare se recomanda a se lua
poarta numele de adancime de afuiere ~i se determina in urma calculelor de 2,0 m ~inu mai mica de 1,50m;
hidraulice. - cand nivelul hidrostatic este la 0 adancime mai mica de 2 m,
adancimea de fundare se va lua de 1,50 m;
- cand nivelul hidrostatic se mentine constant la 0 adancime mai mica de
N.Amonte 2,0 m, sub 1,40 m umiditatea se mentine relativ constanta ~i deci nu
_:£_---_. mai pot aparea variatii de volum;
N.Aval daca sub adaneimea de fundare aleasa se gasesc pamanturi contractile
.~------ Fig. 4.8 - Adancimea de natura organica, se va analiza posibilitatea depa~irii partiale sau
de fundare in cazul fundiirii totale a acestor straturi sau iniocuirea lor.
in ape curgatoare. Pentru piimdnturile sensibile fa umezire(PSU) adancimea de fundare se
stabiIe~te in functie de importanta constructiei respective, de numiirul de
miveluri, de pozitia fundatiei in perimetrul construqiei, de conditiile de
exploatare legate de procesul tehnologic ~i posibilitatile de inundare ale
terenului de fundare, etc.

4.5 - Adincimea minima de fundare


Pentru asigurarea stabilitatii constructiilor adancimea de fundare trebuie sa Adiincimea minima de fundare se stabiIe~tefunctie de urmatorii factori:
depa~easca adancimea totaHi de afuiere, determinata ca 0 suma a afuierii a. - adancimea de inghet
generale a albiei raului ~i a afuierii locale din zona amplasiirii fundatiei. (figA.8) b.- nivelul apei subterane;
Stabilirea cotei minime de fundare din punct de vedere hidraulic se face c. - natura terenului de fundare;
functie de natura pamantului din terenul de fundare. d. - inaltimea minima constructiva a fundatiei.
Daca terenul este afuiabil sauerodabil, adancimea de fundare trebuie sa se
prevada cu cel putin 3,50....4,50 m sub nivelul cel mai de jos al fundului albiei 4.5.1 Addncimea de inghe/ conditioneaza alegerea adancimii minime de
cu conditia ca materialul aluvionar sa aiM particule mari (pietri~ sau nisip cu fundare (Dfmin.) ~i reprezinta distanta masurata de la nivelul terenului amenajat
pietri~) Daca terenul este necoieziv ~i cu particule fine, fundatia directa trebuie pana la nivelul Ia care se produce inghetul pamantului in perioadele friguroase.
dusa pana in stratul neafuiabil iar cand acesta se gase~te la adancime mare se Adaneimea de fundare trebuie astfel aleasa incat sa fie mai mare decat
recurge la folosirea fundatiilor de adaneime. adancimea maxima de inghet cu minimum 10 - 20 cm. Adancimea de inghet
La calculul culeii, afuierile aduc suplimentar ~i problema stabilitatii este influientata atat de valoarea temperaturii pe timp de iama cat ~i de natura
generale a fundatiei, chiar daca subspalarea nu pune in pericol culeia. Aceasta terenului de fundare ~iadaneimea apei subterane.
verificare se face similar ca la zidurile de sprijin. Functie de sensibilitatea Ia inghet existii mai multe tipuri de terenuri:
Pentru terenurile dificile de fundare ce prezinta proprietati ~i - teren insensibiIIa inghet;
comportamente specifice cum sunt malurile, pamanturile turboase, namolul, etc. - teren cu sensibilitate medie la inghet;
adaneimea de fundare se stabile~te, de la caz la caz, pe baza unor studii speciale. - teren foarte sensibilIa inghet.
Cauza principala a necesitatii coborarii talpii fundatiilor sub adancimea
maxima de inghet este posibilitatea modifidirii caracteristicilor fizico-mecanice
ale terenului in cazul inghet-dezghetului repetat. De asemenea sub actiunea
inghe!U1ui pamantul i~i mare~te volumul ~i produce eforturi suplimentare asupra
tiilpii fundatiei. . • a. Terenul prezintii la suprafatii un strat bun de fundare, de grosime mare,
Adancimea minimii de fundare se stabile~te conform tabelulUl 4.1 In
uniform ~i care permite amplasarea fundatiei la orice nivel sub adancimea de
functie de natura terenului de fundare, ada.'lcimea de inghet ~i nivelul apei
fundare minimii admisii. Aceastii schemii cuprinde mai multe variante functie de
subterane.
nivelul apelor subterane din amplasamentul respectiv (fig. 4.9 ).
4.5.2 Nivelul apei subterane poate influienta atat alegerea adfulcimii
Cel mai simplu caz este " a " in care se va ciiuta obtinerea unei adancimi
minime de fundare cat ~i tehnologia de executie a infrastructurii constructiei.
de fundare cat mai mici pentru a se evita lucriirile de epuismente.
Un nivel ridicat al apelor subterane conduce la: N.A.
- realizarea de epuismente; -~ __ JJ.r-- _ ~ ____ 1 1 _
- alegerea unui sistem de fundare de adancime;
- realizarea de incinte etan~e;
1
====;:::====;:::1===
1Df N.A.L 1
L
1
_
----t----+-----
~-
- ancorarea radierului cliidirii;
- tumarea betonului sub apii;

4.5.3 Natura terenului de fundare


Analiza profilului geologic in scopul stabilirii adancimii de fundare are in --------a------ b c
vedere in primul rand separarea straturilor bune de fundare de cele
Fig. 4.9 - Teren bun de fundare, de grosime mare, la suprafatii cu variante
necorespunziitoare. Functie de altemanta straturilor bune ~i slabe de fundare,
de pozitionare a nivelului apei subterane: a - apii subteranii la adancime
conditiile de stratificatie pot fi schematizate astfel:
mare; b - apii subteranii la adancime micii; c - amplasament submersat

In cazul " b " se pune problema inliituriirii apelor din siipiiturii folosindu-se
Terenul de Hj= H AdfuJ.cimeaminima de fundare
fundare AdfuJ.cimeade AdfuJ.cimeaapei (cm) I epuismente directe sau se va recurge la coborarea generalii a nivelului apelor
ingher conform subterane fala de 1 Terenuri supuse Terenuri ferite supterane. In cazul " c " se izoleazii amplasamentul de apa inconjuriitoare sau se
executa fundatii sub apa.
I STAS 6054 - 77
(em)
cota terenului'
natural
actiunii
ingherului
de inghel
(construClii cu I
I
I b. A doua schema posibilii se referii la existenta, la parte a superioarii a
(m) sau tarll.subsol) terenului, a unui strat slab de fundare urmat de un teren bun de fundare (fig.
Roci stfulcoase oricare oricare ! 30: 40 4.10)
I
, Pietri~uri curate, >2,00 Hi
balast, cuart, N.A.

Jl •
nisipuri marl ~i oricare <2,00 Hl+ 10
mijlocii curate

Pitri~ sau balast


in matrice
argiloasa, nisip
argilos, argila
So70

> 70
> 2,00
<2,00
~2,00
80
90
Hj+ 10
N.r
grasa <2,00 Hj+20

Nisip fin prll.fos, So70 >2,50 80


praf argilos, <2,50 90 a b c
argila priifoasa > 70 >2,50 Hj+ 10 Fig. 4.10 - Teren slab de fundare la suprafatii cu variante de pozitionare a
~i nisipoasa, <2,50 Hi+20 nivelului apei subterane: a - apii subteranii la adancime mare; b - apa subterana
mal, niimol.
la adancime mica; c - amplasament submersat.

Observatie - Valorile indicate in tabel date pentru cazul terenurilor ferite


Si in acest caz sunt posibile trei variante functie de nivelul apel.o:
de inghet se miisoarii de la cota pardoselii subsolului.
subterane. In toate cele trei variante se impune conditia de incastrare a fundat1e1
in terenul bun de fundare pe eel putin 20 em. Una din solutiile de fundare, ~
acest caz, poate fi coborarea fundatiei pana in stratul bun de fundare. Ace~sta
solutie nu s-a dovedit viabila in toate situatiile motiv pentru care s-a recur~ ~IA
la
Capitolul V - PRINCIPII ~I MODELE DE CALCUL PENTRU TERENUL
metoda inlocuirii partiale a terenului slab cu 0 perna din nisip, b~last sa~ ?~an~
DE FUNDARE ~I FUNDATIILE DE SUPRAFATA
argilos.De asemenea se poate actiona asupra terenului slab, Imbunatatmdu-I
proprietatile constructive pentru a corespunde cerintelor impuse de fundare~
constructiilor. Adoptarea unei anumite solutii este determinata de nivelul apel
subteran~. In cazul unui nivel scazut al acesteia, executia in toate variantele 5.1.1 - Notiuni introductive.
prezentate nu ridica probleme. In cea de-a doua situatie se pot folosi atat m~tode
Terenul de fundare constituie suportul pentru constructii ~i reprezinta volumul
de fundare directa realizarea unei perne de pamant sau de imbunatatlre a de roci~in care se resimt incarcarile transmise de fundatii.
terenului slab, du~a ce in prealabil s-a realizat 0 coborare a nivelului apei
Fundatia reprezinta partea inferioara a constructiei, prin intermediul careia se
subterane. Daca oricare dintre aceste metode ridica foarte mult costul
transmite ~ise repartizeaza terenului incarcarea adusa de constructie.
constructiei sau sunt foarte dificil de realizat din punet de vedere tehnologic
Calculul terenului de fundare se efecteaza in scopullimitarii solicitarilor pe care
atunci s~ renunta la sistemul de fundare direc~a~i se adopta un sistem de fundare
constructiile Ie transmit terenului de fundare astfel incat sa fie indeplinite
indirecta.
conditiile de sigurantii ~ide expoatare normala a constructiilor.
c. Al treilea eaz ce poate fi intalnit in practica consta din existenta la
partea superioara a unui strat bun de fundare, de grosime mis-a,urmat de ~ strat 5.1.2 - Stadiile procesului de deformare sub incarcare ale terenului
slab de fundare care poate avea 0 grosime foarte mare. In ceea ce pnv~~te
Sub actiunea incarcarilor, terenul de fundare se deformeaza. Deformatiile
nivelul apei subterane sunt posibile acelea~i variante ea in celelalte cazun. 0
terenului de fundare se produc datorita variatiilor de volum ~i de forma. In acest
prima posibilitate de realizare a fundatiilor este fundare~ in str~tul bun ~e proces se pot intalnii urmatoarele stari caracteristice:
fundare astfel incat sa nu se transmita la stratul slab 0 preslUne mal mare decat a - stadiul comportarii liniare sau cvasi -liniare.
capacitatea sa portanta. w
In acest stadiu deformatiile terenului se datoreaza preponderent variatiilor
In cazul existentei unui strat bun de fundare sub stratul necorespunzator,
de volum iar comportarea depinde de caracteristicile de deformabilitate ale
la care se poate ajunge din punct de vedere tehnic ~i economic, se pot folosi acestuia.
solutiile prezentate in cazul anterior (figA.ll) .
Zona din teren pe care se resimt variatiile de volum se extinde pe 0 adancime
d. 0 ultima schema se refera la un teren de fundare, de groslme mare, mai mare decat latimea fundatiilor.
uniform dar necorespunziitor din punctul de vedere al proprietatilor fizico- b - stadiul dezvoltarii zonelor plastice.
mecanice. In acest caz, daca nu se poate renunta la amplasament se va recurge la
metode de imbunatatire a proprietatilor constructive ale terenului in vederea
In acest stadiu, variatiile de forma devin semnificative, iar comportarea
terenului este influientata ~ide caracteristicile de rezistenta ale acestuia.
fundarii directe.
Prin zone plastice se inteleg acele zone pe contuml ~i in interiorul carora este
. indeplinita conditia de rupere, adica efortul tangential efectiv este egal cu
- - -- .•. - -:-- --_ --:--
_ .. - -- - -~.•. --- --
:-_
.. -
-
.•.
--- ..
--_.
rezistenta la forfecare a pamantului.
.. .. - ---- --:-- ----- --:-- -----
c - stadiul de rupere
't"ef= 't"f

rmtTmtnTN'~~llhfH~~l~~l
N.A------------
Atingerea stadiului de rupere este insotita, de regula, de deplasari sau
dislocari ale terenului. Ruperea poate conduce la deplasarea unei piirti de teren,
dupa 0 suprafata denumita suprafata de alunecare. Pe aceasta suprafatii efortul
tangential efectiv egaleza in toate punctele rezistenta la forfecare a materialului.
Modul in care, la cre~terea progresiva a inearearilor evolueazii ~i apar stadiile
Fig. 4.11 - Teren bun de fundare, de grosime mica, la suprafatii cu mentionate, depinde de natura terenului, de tipul incarcarii ~i de viteza de
variante de pozitionare a nivelului apei subterane: a - apa subterana la aplicare a aeestora ~ide tipul luerarii.
adiincime mare; b - apa subterana la adancime mica; c - amplasament In eazul terenurilor nisipoase ~i argiloase 0 influienta deosebita prezinta
submersabil. caraeteristicile de stare, gradul de indesare la nisipuri respectiv plasticitatea la
argile.
In decursul prime lor doua stadii terenul sutera un proces de indesare ce - ca presiuni care sa asigure indeplinirea conditiilor calculului la starea
afecteaza in stadiul al treilea ~i terenul situat lateral ~i deasupra. Procesul de limitii de deformatii (SLD.U ~i SLD.EN);
indesare este strans legat de durata procesului de solicitare ~i de viteza de - ca presiuni care sa asigure indeplinirea conditiilor calculului la starea
Tnci'ircare. limita de capacitate porantii (SLCP);
In cazul pamanturilor granulare consolidarea are loc pe parcursul primelor - ca presiuni convenlionale, Peonv.;
doua stadii. La nisipuri 0 importanta- deosebita 0 prezinti'i umiditatea acestora. Din punctul de vedere al construcliei, calculul terenului de fundare se
Factorii care influienleaza caracterul ruperii, in cazul pamanturilor diferenliaza functie de urmatorii factori:
argiloase, sunt stare a de consistenla ~i durata procesului de consolidare a - clasa de importanta-:
Un alt factor care influienleaza caracterul ruperii terenului de fundare in - constructii speciale, CS (din clasele de importanta I ~i II)
special in cazul terenurilor nisipoase 11reprezinta adancimea de fundare. - constructii obi~nuite, CO (din clasele de importanta III, IV, V)
Alli factori care influienleaza caracterul ruperii terenului de fundare, in b - sensibilitatea la tasi'iri:
special in cazul pamanturilor nisipoase sunt adancimea de fundare, dimensiunile - constructii sensibile la tasi'iri diferentiate (CSEN);
~i forma ti'ilpii fundatiei. - constructii nesensibile la tasi'iri diferentiate.
c - existenla restricliilor de deformatii Tnexploatare:
5.2 - Sti'irilimita ale terenului de fundare - construclii cu restriclii de deformalii in exploatare;
Corespunzator celor trei stadii ale procesului de rupere sub incarcare - constructii lara restriclii de deformatii Tnexploatare.
terenul de fundare poate atinge mai multe sti'iri limita. Din punctul de vedere al terenului de fundare, calculul terenului de
Starea limita a terenului de fundare corespunde situatiei in care, ca urmare fundare se diferenliaza in funclie de apartenenta la una din urmatoarele
a deformapilor sau cedarii terenului de fundare, se indue in constructii diferite categorii:
sti'iri limiti'i. Se pot defini, conform ST AS 330011- 85, doua sti'iri limiti'i ale a - terenuri bune (TB)
terenului de fundare: b - terenuri medii
- starea limiti'i de deformalii ( S.L.D ) b - terenuri dificile de fundare.
- starea limita de capacitate portanta ( S.L.C.P )
Condiliile de efectuare a calculului terenului de fundare alcatuit din
Sti'irilelimitii ale terenului de fundare pot fi de natura: pamanturi, in vederea stabilirii dimensiunilor bazei fundatiei care sa conduca la
- unei sti'iri limitii ultime ( S.L.D.U ), a carei depa~ire conduce la pierderea presiuni acceptabile pe teren, sunt prezentate in tabelul 5.1 din Anexa.
ireversibila, partiala sau totala, a capacitalii functionale a constructiei.
- unei sti'irilimitii a exploati'irii normale ( S.L.D.EN ) daca deformaliile conduc la
intreruperea exploati'irii normale a construcliei.
Starea limitii de capacitate portantii (S.L.c.P.) a terenului de fundare este Starea limitii de deformatii a terenului de fundare ( S.L.D ) poate fi de
intotdeauna de natura unei sti'iri limitii ultime. natura unei stari limita ultime ( S.L.U ) daca deformaliile terenului conduc la
Actiunile asupra terenului de fund are pot proveni din incarci'irile transmise deplasi'iri ~i ! sau deformalii ale constructiei, incompatibile cu structura de
de fundapi sau de lucri'irile de sustinere, greutatea proprie a terenului, efecte rezistentii sau de natura unei sti'iri limita a exploati'irii normale ( S.L.E.N ), daca
mecanice (statice ~i dinamice) ale apelor subterane ~i de suprafalii, ~ocuri, deform~liile terenului nu impiedica exploatarea normala a construcliei.
vibralii,seisme,efecte climatice, etc Deformaliile ~i deplasi'irile fundaliilor, cauzate de deplasarile sau
Dimensiunile bazei fundaliei se stabilesc astfel incat presiunile la deformaliile terenului de fundare, care se iau in considerare sunt tasi'iri, incliniiri,
contactuI dintre fundalie ~i teren sa aibii valori acceptabile, pentru a se impiedica Tncovoieri sau translalii.
aparilia unor sta..; limitii care sii pericliteze siguranta constructiei ~i!sau Pentru calculul la starea limita de deformalii, construcliile se considera
exploatarea normalii a acesteia. . supuse aCliunilor din gruparea fundamentala, luate, dupa caz, corespunzator unei
Acliunile se grupeazii conform STAS 1010 I ! 0 -75 iar intensitiitile aCliunilor sti'iri limita ultime sau a a unei stari limita a exploatarii normale.
intervin in calcule cu valori de calcul. Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice utilizate ( c, <I>~i Y ) in
In functie de particularitatile constructiei ~i ale terenului de fundare, verifici'iri la stare a limita de deformalie se stabilesc, de regula, corespunzator
presiunile acceptabile pe terenul de fundare se pot stabili, in cazul fundarii
unui nivel de asigurare a = 0,85.
directe, in trei moduri:
Tabelul 5.1 - Conconditii de efectuare a calculului terenului de fundare
Modulde Tipul terenului Constructii
ca1cul Bun Dificil Pamant I Importanla Sensibilitateala Restrictii'
(stabilirea (TB) coeziv I constructiei tasan deformali
presiunii saturat diferentiale exploat14
acceptabile incaxcat Obi~nuitii Specia Nesen Sensi Fara I

rapid (CO) lil sibilil bilA restric l"\


(CS) (CSEN) tii
Ii
I Peony. x X X )(

SLD.U x
SLD.U x
in care:
SLD.U x
SLD.EN Per- pres~unea pe verticalii pe talpa fundatiei in cazul incarcarii centrice.
SLCP x ~ef,m,,;,.- p~es1Uneamaxima verticala pe talpa fundatiei, in cazul excentricitatii
dup~ 0 Q1rectle; ,
SLCP x I
Pef,~a;'~ .. - p~esiunea maxima verticala pe talpa fundatiei, in cazul
excentnCltiitll dupa ambele directii;
La calculul deformatiilor terenului de fundare se vC)r lua in considerare
influienta constructiilor invecinate ~i eventuala supraincarcare a terenului de Ppl - presiunea acceptabila corespunziitoare unei extinderi limitate a
zonelo! plastice in terenul de fundare.
fundare situat in imediata vecinatate a fundatiilor ( umpluturi, platforme,
depozite de materiale etc. ) In conformitate cu STAS 3300/2-85 presiunea p I pentru fundatii de
suprafata cu forma talpii dreptunghiulara se calculeaza astfel: '
In cazul fundiirii directe, in conformitate cu prevederile din STAS
- pentru constructii rara subsol:
3300/I~i 2-85 prin calculul terenului de fundare la starea limita de deformatii
trebuie sa se asigure respectarea conditiilor din tabelul 5.2

Tabelul5.2
Ti ul starii limita de deformatii
SLD.U

in care:
in care: ml - coeficient al conditiilor de lucru, conform tabelului 5.3 _
Anexii;
~s - deplasari sau deformatii posibile ale constructiei datorate terenului de
fundare, calculate cu incarciiri din gruparea fundamental a pentru SLU; - y - media ponderata a greutatilor volumice de calcul a straturilor
~t - deplasari sau deformatii posibile ale constructiei datorate terenului de
de sub fundatie cuprinse pe adancimea B/4;
fundar~ calculate cu incarciiri din gruparea fundamentala pentru SLEN; B - latimea talpii fundatiei, in metri;
~s - deplasari sau deformatii de referinta admise pentru structura, q - suprasarcina de calculla nmivelul talpii fundatiei lateral fata de
fundatie, in KPa; , , ,
stabilite de proiectantul strucnlrii sau acceptate conform tabelului 5.13. -
Anexa. . qe; .qi - ~upra:>arcina de calculla nivelul talpii fundatiei la exteriorul
~t - deplasiiri sau deformatii admise din punct de vedere tehnologic,
~l respectlv la mtenorul fundatiei de subset, in KPa;
specificate de proiectantul tehnolog. I c - valoarea de calcul a coeziunii stratului de pfunant de sub talpa
fundatiei, in KPa;
Pentru efectuarea calculul deformatiilor probabile ale terenului de fundarel·
trebuie indeplinite conditiile: . NI, N2 , N3 , - coeficienti adimensionali determinati functie de
- pentru fundatii inciircate centric: valOarea de calcul a unghiului de frecare interioarii a terenului de sub talpa
fundatiei, conform tabel 5.4 - Anexii.
Deplasm-ile sau defonnatiile posibile ale construqiei datorate terenului de
deformatiilor la celelalte tipuri de constructii, se poate determina pe
fundare se calculeaza cu incarcm-i din gruparea fundamentala pentru SLU.
baza valorilor modulului de deformatie edometric M, cu relatia:
Zona activa in cuprinsul cm-eia se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la
adancimea ZO sub talpa fundatiei, la care valoarea efortului unitar vertical crz
datorat incarcarii fundatiei devine mai mic dedit 20% din presiunea geologica
crgzla adancimea respectiva. in care:
M - valoarea de calcul a modulului de deformatie edometric pentru
stratul respectiv, determinatii in intervalul de presiuni cuprins intre presiunea
In cazul in care in cuprinsul zonei active, stabilita a~a cum s-a aratat anterior, geologica existenta la nivelul probei (crgz)~i presiunea medie ce apare in stratul
apare un strat avand modulul de deformatie liniara mult mai redus decat al
comprimat in urma incm-carli fundatiei (crgz+ crzmed),in KPa;
straturilor superioare, sau cu E :$ 5000 KPa, adilncimea ZO se majoreaza prin
Mo - coeficient de corectie pentru trecerea de la modulul de
includerea acestui strat, sau pana la indeplinirea conditiei: deformatie edometric la modulul de defonnatie liniara (determinat pe teren prin
metoda cu placa). Valorile Me se pot adopta, orientativ, conform tabelului 5.6 -
Anexa. Pentru piimanturi priifoase ~i argiloase avand Ie < 0,5 sau e > 1,10, daca
nu se dispune de date experimentale, se poate adopta Me = 1,0
In cazul in care in cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil
( E ~ 100 000 KPa ) adancimea zonei active se limiteaza la suprafata acestui Pentru calcule definitive la constructiile din clasele de importantii I ~i II se
strat. Efortul unitar net mediu Pnpe talpa fundatiei se ca!culeaza cu recomanda ca modulul de defonnatie liniara E sa se detennine pe teren prin
incercare cu placa, in sondaje deschise sau in foraje.
In lipsa unor valori detenninate conform celor precizate anterior ~i numai
pentru evaluarea preliminarii a defonnatiilor terenului de fundare, se pot folosi
valorile orientative ale modulului de defonnatie liniara E prezentate in
unde: tabelul 5.7 - Anexii (confonn STAS 330011-85).
Q -suma incm-cm-ilor provenite din constructie, in gruparea fundamentalii,
inKPa; 5.4 - Calculul terenului de fundare la starea limitii de capacitate portantii (SLCP)
2
A - suprafata in plan a talpii fundatiei, in m ; Calculul la starea limitii de capacitate portantii se efectuiaza in
y - greutatea volumica medie a piimantului situat deasupra nivelului talpii unniitoarele cazuri:
fundatiei, in KN/m3 ;
Dr- adancimea de fundare, in m. - constructii fundate direct pe terenuri foarte compresibile;
Tasarea absoluta probabila a fundatiilor, cu exceDtia cazului cilnd pe - constructii fundate direct pe pamanturi coezive foarte umede ~i
adancimea zonei active exista un strat practic incompresibil, se calculeaza prin saturate, supuse unei solicitiiri aplicatii rapid;
metoda insumm-ii pe straturi elementare. - constructii fundate direct ~i supuse unor incarcm-i orizontale
permanente importante ( H ~ 0,1 V);
n CTmed h
S=100PL:-z_, -' constructii cu fundatii indirecte;
I Ej - lucrarl de sustinere;
- taluzuri ~i versanti.
Pentru calculul la starea limitii de capacitate portantii constructiile se
crZimed_ efortul unitar vertical mediu in stratul elementar i; considera supuse, de regula, actiunilor din grupari speciale sau aefiunilor eel
13 - coeficient de corectie egal cu 0,8; mai defavorabile.
hi - grosimea stratului elementar i; In cazul folosirii fundatiilor directe cu talpa orizontalii verificarea la starea
Ei - modulul de deformatie liniara al stratului i care, in lipsa limita de capacitate portanti\ se face, conform STAS 330012-85, punandu-se
incercarllor corespunzatoare de teren, pentru calculul deformatiilor conditiile din tabelul 5.8
preliminare la constructiile din clasele I ~i II,cat ~i pentru calculul
Tabelul5.8 - Conditii de yen Icare a starea Imitii e capacItate portan a
Tipullucrm-ii Fundatie de Fundatie solicitaUi I Fundatie pe . Ny, Nq, Ne - coeficienti de capacitate portanta care depind de valoarea de
suprafata ~i la sarcini coronamentul unUl calcul a unghiului de frecare interioara, <1>" al straturilor de pam ant de sub talpa
orizontale I taluz s.au in fundatiei, conform tabelului 5.9 - anexa;
aproplerea Q - suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei,
i acestuia lateral fata de fundatie, in KPa;
I
Cazul de calcul SLCP 1 SLCP 2 SLCP 3 c" - valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamant de sub talpa
Conditia p'ef< mePer fundatiei, in KPa.
Q:SmR T:SmhllN M..:s mr Ms Ay, Aq, A.c, - coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabel 5.10 _
V anexa.
p'/ ={ B'
I ~
Caracteristicile geotehnice co, <1>" ~i y" se introduc cu valorile de calcul
Unde: corespunzatoare unui nivel de asigurare a. = 0,95.
Q mcarcarea de calcul asupra terenului de fundare, provenWi din La determinarea valorilor c" ~i <1>" se va tine seama de stare a terenului de
actiunile din gruparile speciale; fundar~ ~i de viteza de aplicare a incm-carllor pe teren.
V - componenta verticala a rezultantei incarcarii de calcul proven ita din In cazul prezentei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de
gruparea speciala, in kilonewtoni; rezistenta la forfecare <1>" ~i c" nu variaza cu mai mult de 50% fatii de valorile
N, T - componenta normal a, respectiv paralela eu planul tiilpii a medii se pot adopta, pentru calculul capacitiitii portante valori co', <1>" ~i y" ca
rezultantei incarcm-ilor de calculla nivelul tiilpii fundatiei, in KN; medii ponderate cu contributia fiecami strat.
11- coeficientul de frecare pe talpa fundatiei; Grosimea volumului de pamant de sub fundape, ale caror caracteristici
mh - coeficient al conditiilor de lucru gal cu 0,8; geotehnice intervin in stabilirea presiunii critice Se poate determina cu relatia:
Mr - momentul de rastumare al prismei de pamant in raport cu centrul
suprafetei de cedare circular .- cilindrice cea mai defavorabila, in KN m;
Ms - momentul de stabilitate al prismei de pamant in raport cu centrol in care:
suprafetei de cedare circular - cilindrice cea mai defavorabila, in KN m; t - grosimea volumului de pamant de determinat, in metri;
mr - coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,8; B - latimea fundatiei, in metri
L', B' - dimensiunile reduse ale tiilpii fundatiei, determinate Cllrelatiile: f (<1>") - coeficient adimensional functie de unghiul de frecare interioara al
stratului de pamarrt in contact cu talpa fundatiei, conform tabel 5.11 - anexa.

in cazul in care in cuprinsul zonei active la 0 adarrcime z masurata de la


L ~i B -Iungimea respectiv latimea mlpii fundatiei, in metri; talpa fhndatiei apare un strat mai slab, avarrd rezistenta la forfecare sub 50% din
ej , e2 - excentriciUitile rezultantei incm-carli de calcul fata de axa valoarea rezistentei la forfecare a straturilor superioare, se va verifica
transversal a respectiv axa longitudinal a a fundatiei, in metri; capacitatea portanUi a acestui strat ca ~i carrd fundatia data s-ar rezema direct pe
me - coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,9; stratul slab transmitfuldu-i 0 presiune efectiva egala cu presiunea verticala la
Per - presiunea critica calculata, in cazul in care rezultanta incm-carli de cota z, provenitii din incm-carea reala aplicata la cota de fundare.
calcul prezinUi 0 inclinare mai mica de 5° fata de vertical a ~i carrd stratificatia Excentricitatile maxime admise pentru rezultantele incarcm-ilor din
terenului este aproximativ orizontala, cu relatia: grupari speciale trebuie sa fie limitate astfel incat sectiunea activa a suprafetei
tiilpH fundatiei sa Se extinda cel putin parra in dreptul centrului de greutate al
acesteia.

in care: fundafii supuse la solicitiiri transversale ( SLCP 2 )


y* - greutatea volumica a straturilor de pamant de sub talpa fundatiei, in In cazul in care este posibila deplasarea fundatiei sub actiunea
kilonewtoni pe metru cub; componentei incm-cm-ilor paralela cu planul talpii se impune verificarea la
alunecare cu relatia:
.. Ii!ill.::
.•

'
r Ms - mo~entul de stabilitate al prismei de pamant in raport cu centrul
suprafetel de cedare circular - cilindrice cea mai defavorabila, 'in KN m;
mr - coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,8;
N, T - componenta normal a, respectiv paralela cu planul tiilpii a
rezultantei 'inciirciirilor de calculla nivelul tiilpii fundatiei, 'in KN; 5.5 - Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenfionale
/l- coeficientul de frecare pe talpa fundatiei, (tab~lul 5.13 - anexa);
mh - coeficient al conditiilor de lucru gal cu 0,8; .Presiunile conventionale sunt presiuni acceptabile stabilite pe cale
Coeficientul de frecare Il se determina prin 'incercari de teren sau de laborator. expen~entala, tinand seama de experienta de constructie din tara.
In lipsa unor rezultate experimentale se pot adopata valorile din tabelul 5.10 - In Anexa sunt reproduse, dupa STAS 3300/2 - 85, tabelele cu valorile de
anexa. baza ~Ie pre~iu~.ilor conventionale corespunzatoare unor fundatii conventionale
w

cu lapmea talpll B = 1,0 m ~i adancimea de fundare Dr = 2,0 m, pre cum ~i


Fundalii dispuse pe un taluz sau in apropierea coronanentului acestuia. reguble de stabilire a coreetiilor functie de latimea ~i adancimea reala de
In cazul consu uctiilor fundate pe un teren cu 'inc1iniiri pronuntate sau pe 0 fundare (CB ~i CD )
platforma situata 'in apropierea coronamentului unui versant sau taluz ( fig.5.!), . , Val~rile cuprinse in tabele variazii numai funetie de natura pamantului ~i
trebuie sa se verifice atat stabilitatea locala a fundatiei cat ~i stabilitatea generala lau ill conslderare proprietatile mecanice ale acestuia.
a ansamblului teren constructie. . ~a calculul terenului de fundare pe baza presiunilor conventionale
Daca terenul este constituit din straturi de pamant aproximativ orizontale, condltllie care trebuie respectate difera 'in functie de tipul 'inciircarii ~i de
avand caracteristicile de rezistenta la forfecare putin diferentiate, se recomada gruparea de 'incarcare ( gruparea fundamentala GF sau gruparea speciala GS ),
verificarea stabilitatii generale pe suprafete circular - cilindrice de alunecare, tabelul 5.4.
respectandu-se relatia: , .S~abilirea dimensiunilor in plan ale fundatiilor impune, dupa caz,
ill~epbmrea tuturor conditiilor specificate 'in tabel, funetie de tipul 'inciircarii.
Pnn aceasta se considera implicit conditiile calculului terenului de fundare la
starea limitii de deformatie ~i la starea limita de capacitate portanta, ca stan

s~::r _
Mf
limita uitime.

Cu excentricitate Cu excentricitate
dupa 0 singura
\ directie
dupaambele
directii

\
\
Dimensiunile 'in plan ale fundatiiIor se stabilesc astfel ca rezultanta
'inciircarilor provenite din actiuni din grupiiri fundamentale sa fie aplicata 'in
cadrul samburelui central.
. In situatiile 'in care, 'in gruparea fundamental a, intervin solicitari orizontale
Importante, se admite ca rezultanta 'inciircarilor sa se aplice in afara sfunburelui
~~: I
central cu conditia ca sectiunea activa a talpii fundatiei sa nu fie mai mica de
Mr - momentul de rasumare al prismei de pamant in raport cu I' 80% din aria total a a acesteia.
~~ ,upmf'l'; d, "dare dreuhu - cilindric, coa ma; d,favo"bil', in •
Capitolul VI - MODELE SI METODE DE CALCUL PENTRU
FUNDATIILEDESUPRAFATA
6.1 - Modele de calcul

Stabilirea legii de distributie a presiunilor pe suprafata de contact fundatie


- teren impune alegerea unui model de calcul. Alegerea modelului de calcul este
dificila datorita caracteristicilor ~i a modului de comportare a terenului in raport
cu materialele din care sunt realizate fundatiile. Un model de calcul apropiat de
situatia reala, trebuie sa aiba la baza ipoteze care sa ia in considerare cat mai
multi factori ce influienteaza comportarea ansamblului structura - fundatie --
teren de fundare. O-<e-<!!...
Rezolvarea problemei fiind foarte dificila, deoarece intervin 6
caracteristicile geometrice ~i fizico-mecanice ale suprastructurii, precum ~i b) P2 PI
caracteristicile fizico-mecanice ale teren'..llui de fundare, care, lucrand in :e
ansamblu permit transmiterea actiunilor care solicita construetia, in practica s-au
admis modele de calcul pentru terenul de fundare bazate pe ipoteze c) B
P2= 0 PI e=-
simplificatoare. 6
In prezent se utilizeaza cel mai des trei modele de calcul:

I - fundatia realizeaza 0 distributie plana a presiunilor la nivelul talpii,


rara a se tine seama de caracteristicile de deformabilitate nici pentru fundatie ~i
nici pentru terenul de fundare, ipoteza nurnita ~i ipoteza distribufiei plane a B
e>--
presiunilor reactive; 6

II - presiunea transmisa intr-un punct al suprafetei de rezemare a fundatiei


este proportional a cu deformatia comuna a fundatiei ~i terenului din acel punct,
cu sau fara luarea in considerare a efectului dat de rigiditatea structurii, ipoteza Conditi~ impusa pentru folosirea modelului este ca rigiditatea fundatiei sa fie
denumitli ipoteza deformatiilor elastice locale; mult ~a~ m~e comp.ara:iv cu rigiditatea terenului de fundare, conditie ce asigura
o redlstnbUlre a tenslunI10r efective din teren, din zonele mai solicitate catre cele
III - terenul de fundare se considera ca fiind un semispatiu omogen, mai putin solicitate.
izotrop ~i liniar detormabil, ipoteza denumita ipoteza deformatiilor elastice Valorile presiunilor reactive se stabilesc functie de modul de inclircare a
generale. talpii fundatiei. .
Valorile eforturilor unitare pe talpa fundatiei sunt legate de valoarea
6.2 - Ipoteza distributiei plane a presiunilor reactive excen~citlitii incarclirii transmise de suprastructura.
In ceea ce prive~te ipoteza distributiei plane a presiunilor reactive (model In cazul unei incarcliri centrice presiunea reactiva efectiva este uniform
de calcul I ), speciali~tii sunt de parere ca ea reprezinta numai 0 aproximatie, distribuita pe toatli talpa fundatiei avand valoarea:
uneori destul de grosolana, a fenomenului real de conlucrare dintre fundatie ~i
terenul de fundare. Acesta reprezinta cel mai simplu model folosit frecvent in p=~
calculul fundatiilor. Acest model admite distributia reactiunilor pe suprafata de BL
contact fundatie-teren, in sens longitudinal ~i transversal, dupa 0 lege liniara,
figura 6.1. Distributia liniara rezuM din impunerea echilibrului dintre incarcarile Unde:
transmise de structura ~i reactiunile terenului de fundare, rara a lua in Neste incarcarea totala la nivelul talpii fundatiei;
considerare influienta deformabilitatii structurii ~i a terenului de fundare. B - Hitimea mipii fundatiei;
L - lungimea talpii fundatiei
In cazul in care forta N actioneaza in interiorul siimburelui central distributia
presiunilor reactive ~ste trapezoidal a admitiind 0 valoare maxima PI ~i 0 valoare
6.3.1 - Modelul Winkler
minima P2.
. _In cazu.1 ipotezei deformatiilor elastice locale, cea mai des utilizaHi ~i mai
stmpla .es~e tpoteza atribuitii lui E. Winkler, care folose~te, in calitate de
caractenstIca de deformatie a terenului, coeficientul de rigiditate sau coeficientul
de pat (k).
. Co~fom: ipotezei admise de Winkler, terenul de fundare este reprezentat
Daca excentricitatea e = L/6, atunci diagrama presiunilor reactive este
pnn arcun, dlspuse intre fundatie ~i un suport rigid care sub actiunea
triunghiulara cu urmatoarele valori extreme:
inci:ircarilor exterioare, lucreaza independent intre ele fiind caracteriz~te de
coeficientul de rigiditate (fig.6.3 ). '
Acest model cosidera ca intre presiunea p dintre grind a ~i mediu elastic ~i
sageata z a grinzii exista 0 legatura liniara de forma:
p=kz
Daca incarcarea total a rezultantii actioneaza in afara treimii mijlocii a
in care k este este coeficientul de rigiditate sau de pat al mediului elastic.
sectiunii tiilpii fundatiei, vor aparea pe talpa amt eforturi de compresiune cat ~i
Din punct de vedere formal, acest model nu este eel mai corect ~i de
de intindere. Avand in vedere faptul ca terenul de fundare nu poate prelua
asemenea, nu coincide cu rezultatele observate in natura sau cele experimentale.
eforturi de intindere se va accepta calculul cu suprafata activa a taIpii fundatiei
(figura 6.2).
p(x)
/z(x)

4-<'
Q\ e :
-----I

~r
i
I

0..1
81 I
-+-----l---~.. · . Modelul Winkler consider~ cii numai resoartele, caracterizate de

t! I b/2
b/2 ----r--~---.-.
! caracteristica de elasticitate k, de sub fundatie sufera deformatii. Acest lucru
conduce la aparitia de deformatii numai sub suprafata fundatiei, consideriindu-se
Fig.6.2 - Schema de determinare a valorii ca terenul din jurul fundatiei nu sufera deformatii.
La aplicarea modelului Winkler se fac urmatoarele ipoteze:
Pentru determinarea valorii reale pmax se egaleaza valoarea totala a - fundatia i~i pastreaza legatura cu terenul pe intreaga suprafata de
inciircarllor N cu rezultanta volumului presiunilor reactive rezultand: contact;
- nu exista frecare intre fundatie ~i tererro
4N deformatiile ce iau na~tere ~unt considerate suficient de mici pentru a
3B(L-2e) permite aplicarea principiului suprapunerii efectelor;
- tasarea intr-un punct depinde numai, de presiunea exercitatii in ace I
Pe baza modelului distributiei plane a presiunilor reactive s-au dezvoltat punct.
mai multe metode de caIcul a fundatiilor izolate, rigide sau elastice, cat ~i a . A viind in vedere aceste ipoteze, care nu corespund realitati, modelul
Wtnkler da rezultate bune doar in cazul pamiinturilor necoezive ~i a suprafetelor
fundatiilor continui.
de 'indircare relativ mici. Este 'insa un model care permite 0 rezolvare relativ
simpla a problemei conlucrarii dintre fundatie ~i terenul de fundare ~i aplicat cu
discernamiint da rezultate multumitoare 'in ceea ce prive~te corespondenta cu
realitatea, daca s-a ales in mod corect valoarea coeficientului de rigiditate.
6.3.2 - Modelui coeficientului de rigiditate
La determinarea coeficientului de rigiditate k prin ipoteza Winkler nu sunt
avute in vedere dimensiunea ~i forma talpii fundatiei, adiincimea de fundare ~i
nici grosimea stratului compresibil pe care este a~ezata fundatia Pentru
inlaturarea acestor inconveniente s-a egalat relatia de calcul pentru determinarea
tasarii terenului, propusa de Winkler, cu cea obtinuta de Schleicher pe baza
ipotezei semispatiului continuu, elastic, omogen ~i izotrop. A rezultat 3P xz'
r =r
urmatoarea relatie de calcul pentru coeficientul de rigiditate k: xz zx 27i /is

unde: r =r =3P[XYZ_I-2V (2R+Z)XY]


A - aria talpii fundatiei; xy yx 27i R5 3 (R+Z)2 R3
E - modulul de deformatie liniara al terenului;
u - coeficientullui Poisson pentru teren;
(Om - coeficient adimensional care depinde de grosimea echivalenta a
stratului ~i de raportullaturilor fundatiei.
In scopul verificarii acestor modele, s-au efectuat numeroase experimente
6.3.3 - Alte modele ce imbunatatesc modelul Winkler. in ultimii 25 de ani, in ceea ce prive~te modul in care presiunile de pe talpa
In dorinta de a inlatura neconcordantele pe care modelul Winkler Ie da in fundatiei se distribuie in masivul de pamant pentru diferite categorii de
raport cu realitatea, s-au imaginat ~i alte modele care fiind mai complicate au pamiinturi. Ele au aratat ca modelul Winkler da 0 aproximatie buna cu realitatea,
ingreunat mult rezolvarea practica a problemei. comparat cu celelalte modele care sunt mult mai complicate.
Modelul Winkler cu doi coeficienti de rigiditate. Acest model ia 'in Compariind modill de deformare al terenului de fund are pentru ipoteza
considerare neomogenitatea masivului de pamiint, atiit pe orizontala ciit ~i pe Winkler, ipoteza semispatiului elastic ~i ipoteza folosind doi coeficienti de pat
verticaHi, dlt ~i repartizarea proprietiitilor acestuia. cu deformarea reaJa a terenului s-a ajuns la urmatoarele constatiiri:
Modelul Grasshoff care presupune variabilitatea coeficientului de pat 'in - deformarea reala a terenului din jurul fundatiei se situiaza intre ipoteza
lungul grinzii. Grinda de fundare se considera incarcatii cu sarcinile exterioare Winkler §i ipoteza semispatiului elastic;
q(x) ~i reactiunea terenului p(x). Terenul din lungul fundatiei se imparte intr-un - in cazul deformarii terenului sub placi §i grinzi ~i a solicitarilor care apar
numar impar de sectoare, de manmi aproximativ egale. Se presupune ca intre in ele, rezultatele coincid cu cele obtinute prin folosirea modelului cu doi
1 limitele acestor sectoare reactiunea variaza liniar. Trapezele astfel obtinute se coeficienti de pat care se apropie eel mai mult de realitate in ceea ce priveste
i impart pe diagonala in cate doua triunghiuri, acestea fiind considerate sectoare deformatiile suprafetei terenului situat dincolo de limite Ie fundatiei;
cu un anumit coeficient de pat. - dadi 'in determinarea coeficientului de rigiditate se tine seama de forma
6.4 - Ipoteza deformatiilor elastice generale ( Modelul Boussinesq ) §i dimensiunile talpii precum ~i de rigiditatea reala a fundatiei se inlatura ~i
111\ In tendinta de a gasi un model care sa corespunda mai bine comportiirii neconcordanta formala mentionata ~i anume ca, coeficientul de pat nu este 0
reale a terenului de fundare, s-a apelat la semispatiul elastic, omogen ~i izotrop, constantii asa cum se define~te deoarece marimea lui depinde de marimea ~i
studiat in teoria elasticitatii. forma suprafetei fundatiei.
ll:i'i Starea de eforturi dintr-un mct M(x,y,z) apartiniind semispatiului incarcat
. I cu 0 sarcina concentrata Peste data de relatiile:
,
6.6 - Metode de caleul
6.6.1 - Prezentare generalii
Calculul grinzilor ~i pliicilor rezemate pe un mediu elastic impune in Tabelul6.l - Valorile coeficientului de at k
marea majoritate a cazurilor, in special in cazul cand se folose~te modelul Ti ul terenului
semispariului omogen elastic ~i izotrop, douii rezolviiri matematice foarte Nisip ~i nisip argilos aranat, argiUi ~i argilii nisipoasii in
complicate. Acestea se complidi ~i mai mult dacii terenul de fundare este stare de cur ere
neomogen ~i anizotrop. Pietri~, nisip, nisip argilos, argilii ~i argila nisipoasii in stare 0,5 +- 5,0
Pentru rezolvarea problemei s-au imaginat diverse metode, funcrie ~i de lasticii
modelul mecanic adoptat pentru terenul de fundare. Astfel, pentru ipoteza P~e.tri~,~i~ip ~i nislp argilos in stare indesatii, argilii ~i argilii 5,0 +- 10,0
Winkler s-au imaginat urmiitoarele metode folosite in practica pe scarii mai illSl oasa m stare consistentii
largii: Stancii durii, stancii fisuratii 10 , ° +- 100,0
- metoda forte1or fictive (avand la bazii solutiile pentru 0 grindii de
lungime infinitii, rezematii pe mediu elastic, avand la bazii solutiile pentru 0
grinda de lungime semiinfinitii);
- metoda pararnetrilor initiali; Relatia de determinare a fortei tiiietoare intr-o sectiune aflatii la distanta x
- un grup de metode care are in vedere discretizarea problemei (metoda Le de originea sistemului de axe aflatii in mijlocul grinzii 'este urmiitoarea (figura
Vinton, metoda Malter etc.) 6.4):
Prin ipoteza semispariului omogen, elastic ~i izotrop se folosesc metodele:
E.F. de Beer, M.l. Gorbunov Posadov, B.N. Jemocikin, J.Ohde, M. Kany, H.
Grasshoff s.a.
~-
Primele douii metode aproximeazii variaria presiunii reactive ce I

actioneazii asupra talpii fundariei cu un polinom de grad superior ~i distriburia se


determinii prin calculul coeficienrilor acestui polinom, pomind de la echivalenta
sageplor fundariei ~i a deformariilor terenului.
Ultimele patru metode folosesc discretizarea problemei, rezolvand
problema static nedeterminatii a rezemiirii fundatiei pe un semispariu prin
metoda mixtii (B.N. Jemocikin), prin metoda deformatiilor (J.Ohde, M.Kany,
H.Grasshoff); Jemocikin, Ohde si Kany presupun 0 distributie in trepte a
diagramei de presiuni reactive iar Grasshoff printr-o distributie sub forma unei
linii frante care se descompune in triunghiuri.
n x x

6.6.2 - Grinzi pe mediu elastic T=To - L:P; + fB( -q)dx+ fB pdx


'=1 0 0
Utilizarea la calculul grinzilor de fundare a metodei forrelor fictive, bazate
unde:
pe ipoteza Winkler, presupune folosirea relariilor din teoria elasticitiirii pentru
B - liitimea grinzii'
grinzile pe mediu elasic de lungime infmitii.
p(x) -'reactiunea t~renului de fundare;
Calculul grinzilor pe mediu elastic se face pe baza ipotezei specifice la
care se adaugii ~i ipoteza lui Winkler care considerii cii intre presiunea p dintre q(~) -:-:sarcina uniform distribuitii pe grindii, cand se ia considerare ~i greutatea
gnnzll.
grinda ~i mediu ~i siigeata z a grinzii exista 0 legatura liniara de forma:
Dar:
d2M dT
p==kz -2-=-=B(p-q)
dx dx
unde k este denumit coeficient de rigiditate sau coeficient de pat al terenului ~i
reprezintii presiunea care produce 0 tasare egala cu unitatea. Coeficientul de pat
se masoarii de obicei in daN/cm3 . Valorile coeficientului de rigiditate, pentru
diferite tipuri de terenuri sunt date in tabel 6.1.
Rezultii:
z=C1 e ( e'( + Cz e ( e-i( + C3 e i( e-( +C4 e -i( e-( =e( [C1 (cos q + i sin 0;) +Cz (cos'; -isino;) ]-;-
e-( [C3 (cosO; + isin 0+ C4 (cosq -i sin q)]=
= e( [( C1 +Cz )cosq +(iCI +iCz )sinO;]+e-( [ (C3 +C4 )cosq +(iC3 -iC4 )sino;]

Eiz+Bp=Bq
4
dx

et z ./!!5 z =0
dx4 E1

1 I
a=~ Bk se nume~te factor de amortizare ~i are dimensiunile L- (cm- , m-I ) Determinarea constantelor de integrare se face pe baza conditiilor initiate Ia
4£1 capetele grinzii, a conditiilor de continuitate a deformatiilor in dreptuI sarcinilor
concentrate, precum ~i a conditiilor de echilibru a unui element de grinda deta~at
prin doua sectiuni Iacute imediat la stanga ~i Ia dreapta unei sarcini concentrate.

6.6.4 - Grinda de Iungime infinita


I =~=V4E1
e a Bk o grinda se considera de Iungime infinita (figura 6.5) daca argumentuI
a Xi > 7, unde Xi reprezinta pe rand XA ~i XB adica distanta de la prima sau
mca.nd substitutia q =~=a x in ecuatia diferentiala se obtine: ultima sarcina Ia capatuI grinzii. Aceasta se explica prin faptuI ca pentru a X > 7,
Ie
functiiIe ce intervin in expresiile diferitelor marimi statice se amortizeaza,
devenind practic nule.

z= t[C e'iq]
i
i=1

4
~i ecuatia caracteristica: r +4 = 0
care admite radacinile complexe:
'I =i+1
{ 'z =i-1

z= CIe.
(l+i)~ +C
2 e
(I-i)q + C3 e. (i-l)q + C 4 e (-i-l)q

Pentru a rezolva 0 grinda de Iungime infinita este necesara determinarea


constantelor A, B, C ~i D. In cazuI solicitarilor compuse, calculul eforturilor ~i aI
deformatiilor se face pe baza principiului suprapunerii efectelor produse de
fiecare solicitare simpJa in parte.
6.6.5 - Grinda de lungime infinita ineareata eu 0 forta eoneentrata. Ecuatia presiunii reactive a terenului p devine in acest caz:
In eazul unei grinzi de lungime infinita ine~reata eu 0 foI1a eoneentrata p .
p=kz=-e~(cos;+sm{)
amplasata in mijloeul aeesteia (Fig. 6.6) pentru determinatea constantelor A, B, 2B~
e, D se pun trei conditii:
a - deformatia z la capiitul grinzii este egalii eu zero:
Pentru a determina celelalte marimi ale solicitarilor din grinda se
Pentru x ~ 00 rezulta z = 0 deriveaza expresia astfel:
In acest caz A = B = 0 ~i eeua~ia grinzii devine:
pentru a determina rotirea grinzii:
~ 1~ P
()=-=-- =--- e-< sin~
dx Ie d~ BkI;

M = PIe e-< (sin~ -cos~)


4
pentru a determina foI1a tilietoare:
b. Maximul deformatiei este in dreptul sarcinei ( datorita simetriei ):
~ ~ ~
x=O:::>-=O unde -=-=0 ~i ~=O
dx dx led'

~ =-e-' (Ccos~+DsinO+e-' (-Csin~ +Dcosq)=O sau


Ie
T = !...e-< cos"-
:::>e-'[( C - D)cos~ - (C + D)sin~]=O:::>(C - D)cos? =(C + D)sin ~ 2 "
Dacanotlim:
tg~ = C - D ~i deoarece ~ = 0 :::> C - D = 0 :::> C = D
C+D
'PI (~) = e-< (cos~ + sin~)
Relatia devine: 'P2(~) = e-< sin~
z = Ce-< (cos? + sin~) 'P3 (q) = e-< (cosq - sin~)
c. In origine, din motive cle simetrie Td, =_!... 'P4 (~) = e-< cos~
2
d3z
T=_El =-EI~ ~i
dx3 I; de
d3~ = ~(~) = ~(-2C e-' sin~) = !!-[+2C e-' (sin~ -cos~)] = 4C e-< cos~. Deci:
d~ d~ d~ d~ d~
P BH P
-- = e 4C e-< cos~ ~i pentru ~ ~ 0 => C =--
2 4 2Bk~
Eeuatia deformatiei la 0 grinda de lungime infinita devine:
Pentru anumite valori caracteristice ale argumentului ~ = ~ s-au intocmit
Ie
tabele care ajuta mult in calculul efeetiv al unei astfel de grinzi
Dacii In expresiile prezentate facem P=l, se ob!in func!iile de influen!ii ale
e
lui z, M, ~i T pentru secriunea x=O cand P parcurge grinda (figura 6.7).
P
o +00
~ X

-L0
Ie

I;Bk M M
-2D--= __ o~D=_o_
4 2 I; Bk

Mo _ .
I z=-e ~sm):
I
I
ee
~
I
-t2

I ---n-I
I G I
I I I
I I I I I

Fig.6.7 - Variatia siigetii, rotirii , momentului ~i for!ei tiiietoare


pentru 0 grindii Inciircatii cu 0 focta concentratii

6.6.6 - Grinda de lungime infinitii Inciircatii cu un moment concentrat


Pentru a determina constantele A, B, C ~i D din ecuatia generalii se pun ~i
In acest caz trei condi!ii:
M
p = kz = _0 e-~ sin):
a) Deformatia la capiitul grinzii, x ~ 00 este O.Deci pentru x ~ 00 ::.:> Bl; ~
~ ~ 00 ~iz = O.
Rezultii ca e-~(C cos ~+ D sin ~)=O =? C=D=O

Ecuatia devine:
z = e-~(C cos ~ + D sin 0 M Mo -~ CDS';
=-e
2
b) In dreptul punctului de aplicatii al momentului Incovoietor, deformatia
este zero:
deci: x = e (~ - 0 ) =? z = 0 sau

c) In imediata apropiere a originii axelor, momentul este jumiitate din 110:


x=e(~-O)=? M=Mo
2
dz dz q
B= dx = I d):= 2Bkl [ipl(¢",)-ipJ¢"2)]
, ':> ,

1 1 ~ Ie
1 1 z =- 2~k[ip4(¢"2)-ip4(¢"I)-2]
1 1
1 1
11T I
--t:4 I
-Ji
I
oj
I
1
J
I
I
31
I
1
+0Ie
I 1 1 1
! 1
I
1
I I
:
I
I I-MI? I
11~lll
-3~~
2 Ml2
~+0 2 Ie
Calculul grinzilor ~i placilor de rigiditate finita ~i de mare rigiditate, aviind
Fig. 6.8 - Variatia sagetii, rotirii , momentului ~i fortei taietoare pentru 0 ca model semispatiul liniar deformabil, a condus in cele mai multe cazuri la 0
grinda incarcata cu un moment concentrat apropiere de valorile reale ale eforturilor ~i deformatiilor din constructiile
amplasate pe terenuri deformabile.
Adoptarea ipotezei semispatiului liniar deformabil conduce la supraestimarea
capacitatii de rapartitie a masivelor de pamant avand ca rezultat valori exagerate
ale tasarilor ~i momentelor incovoietoare, in special pentru constructiile de mare
suprafata. Avantajul unei teorii bine pusa la punct, ca teoria elasticitatii, cu
determinarea judicioasa a parametrilor ~i 0 interpretare corespunzatoare a
rezultatelor, poate conduce la 0 intelegere a fenomenului de interactiune. Insa
calculul grinzilor ~i placilor ill ipoteza semispatiului liniar deformabil este mult
mai laborios decat in ipoteza coeficientului de pat ( Winkler ).
):-5.- Terenul de fundatie va lucra in conditiile sti'irii de deformatie plana cand
':>1-
T, constructia are 0 suprafata de reazem dreptunghiulara alungita ~i orice Ia~ie cu
lapmea de 1 m in sens transversal, lucreaza in conditii identice cu oricare alta
fa~ie analoaga, adica trebuie sa aiba aceia~i rigiditate ~i incarcare . Riguros
aceste conditii se respecta doar in cazul constructiilor infinit lungi. Pentru
calculele practice, daca lungimea suprafetei depa~e~te iatimea ei cu de peste trei
Deci:
~ q ori, se poate admite ipoteza deformatiei plane.
z = ...!L fip, (¢") d¢" => z=- 2Bk [ip4(¢"2) - ip4(¢",)] Constructiile care se calculeaza in ipoteza problemei spatiale a teoriei
2Bk ~I
elasticitatii sunt cele la care nu se pot aplica celelalte ipoteze, calculul fiind
p = kz = 2~[ip4 (¢"2)- ip4(¢"I) mult mai complicat ill acest caz. Pentru doua tipuri de constructii dintre cele mai
importante, care lucreaza in conditiile problemei spatiale, datorita cerceti'irilor
teoretice ~i tabelelor ajutatoare, s-a putut obtine 0 simplificare considerabila :