Argintul

Cojocarul Elena Raluca

Grupa 1032A

Date chimice si fizice

Argintul este un element chimic. În tabelul periodic are simbolul Ag și numărul

atomic 47. Este un metal tranzițional. Este un metal alb, strălucitor, și, după cum îi spune
și numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare ușor gălbuie. Face parte, împreună
cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor prețioase. Este moale, maleabil
și ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică și termică.
Argintul este un biocid toxic non-selectiv, fapt care îl face un bun dezinfectant.

Mecanismul antibacterian

Argintul și majoritatea compușilor de argint au un efect oligodinamic și sunt

toxici pentru bacterii, alge și ciuperci in vitro. Acțiunea antibacteriană a argintului
depinde de ionul de argint. Eficacitatea compușilor de argint ca antiseptic se bazează pe
capacitatea ionului de argint biologic activ (Ag +) pentru a deteriora ireversibil sistemele
enzimatice cheie în membranele celulare ale agenților patogeni. Acțiunea antibacteriană a
argintului este cunoscută de mult ca fiind sporită de prezența unui câmp electric.
Aplicarea unui curent electric pe electrozii de argint intensifică acțiunea antibiotică la
anod, probabil datorită eliberării argintului în cultura bacteriană. Acțiunea antibacteriană
a electrozilor acoperite cu nanostructuri de argint este mult îmbunătățită în prezența unui
câmp electric.
Argintul, folosit ca antiseptic local, este încorporat de bacteriile pe care le ucide.
Astfel, bacteriile moarte pot fi sursa de argint care poate ucide bacterii suplimentare.

Utilizari medicale

Folosirea medicală a argintului include folosirea sa în pansamente pentru răni,

creme și ca acoperire cu antibiotice pe dispozitive medicale. În cazul infecțiilor externe,
pot fi utilizate pansamente pentru răni care conțin sulfadiazină de argint sau
nanomateriale de argint. Dovezile limitate disponibile arată că acoperirea cu argint a
tuburilor de respirație endotraheale poate reduce incidența pneumoniei asociate
ventilatorului . Există dovezi tentative conform cărora folosirea cateterelor care locuiesc
în aliaje de argint pentru cateterizarea pe termen scurt va reduce riscul de infectare a
tractului urinar dobândit de cateter.

Crema antibacteriană
Sulfadiazina este un antibiotic local utilizat în arderea parțială a grosimii și a
grosimii totale pentru a preveni infecția. Aceasta a fost descoperita în anii 1960 și a fost
antimicrobianul tipic rănilor de arsura timp de zeci de ani.
 Pansamente
O analiza Cochrane din 2018 a constatat că pansamentele care conțin argint pot
crește probabilitatea vindecării ulcerului venos la picior.
Un set de date 2014 dintr-o meta-analiză recentă a concluzionat că utilizarea
pansamentelor de argint îmbunătățește timpul de vindecare. De asemenea, sa constatat că
pacienții care au fost tratați cu pansamente de argint au avut o închidere mai rapidă a
plăgii.

Tuburi endotraheale
O analiza sistematică din 2015 a concluzionat că dovezile limitate disponibile
indică faptul că utilizarea tuburilor de respirație endotraheale acoperite cu argint reduce
riscul de contractare a pneumoniei asociate ventilatorului, în special în timpul zilelor
inițiale de utilizare.

Catetere
Analiza critică din 2011 a opt studii a constatat un model consistent care a
susținut utilizarea cateterelor urinare din aliaj de argint pe catetere neacoperite pentru a
reduce infecțiile la pacienții adulți și a concluzionat că utilizarea cateterelor din aliaj de
argint ar îmbunătăți în mod semnificativ îngrijirea pacienților. O revizuire sistemică din
2007 a concluzionat că folosirea cateterelor din aliaj de argint pentru cateterizarea pe
termen scurt va reduce riscul de infecție a tractului urinar dobândit prin cateter.

Alte utilizări
Compușii de argint au fost utilizați în preparate externe ca antiseptice, incluzând
atât azotatul de argint cat și proteina de argint, care pot fi utilizate într-o soluție diluată
,cum ar fi picaturile de ochi, pentru a preveni conjunctivita la nou-născuți. Azotatul de
argint este, de asemenea, uneori folosit în dermatologie sub formă solidă ca o substanță
caustică pentru a trata anumite afecțiuni ale pielii, cum ar fi negii.

Efecte adverse

Argintul are, în general, toxicitate scăzută, iar riscul minim este așteptat atunci
când argintul este utilizat în aplicații medicale aprobate. Medicamentele alternative, cum
ar fi argintul coloidal, nu sunt sigure sau eficiente.
Deși toxicitatea argintului este scăzută, corpul uman nu are nici o utilizare
biologică pentru argint și atunci când este inhalat, ingerat, injectat sau aplicat local,
argintul se acumulează ireversibil în organism, în special în piele, iar utilizarea cronică
combinată cu expunerea la lumina soarelui rezultă într-o stare de deformare cunoscută
sub numele de argyria în care pielea devine albastră sau albastru-gri. Argyria localizată
poate apărea ca urmare a utilizării locale a cremelor și soluțiilor care conțin argint, în
timp ce ingerarea, inhalarea sau injectarea pot duce la argyria generalizată. Agenția
pentru Registrul Substanțelor Toxice și a Bolilor (ATSDR) descrie argyria ca fiind o
"problemă cosmetică".

Unii oameni sunt alergici la argint, iar folosirea tratamentelor și a dispozitivelor

medicale care conțin argint este contraindicată pentru astfel de oameni.