Recenzie

In articolul "FMI confirma noile taxe si impozite anuntate de Guvern.Cu cat ar urma sa
creascasalariile si pensiile in 2014" din data de 5.11.2013 , ziarul Gandul, autoarea Loredana
Voiculescu neprezinta principalele modificari fiscale anuntate de Guvern in urma negocierilor cu
reprezentantiidelegatiei Fondului Monetar International.Astfel aflam ca printre masurile
convenite se numara modificarea metodei de calcul al accizelor,largirea bazei de impozitare si
eliminarea exceptiilor,impozitarea constructiilor speciale , indexareapensiilor si majorarea
salariului minim.FMI a acceptat majorarea fondului de salarii cu 3%, insa nu toate lefurile
bugetarilor vor creste.Guvernul a ales sa mearga pe varianta majorarii salariului minim la stat la
900 sau 1000 de lei. Inca nu s-a decis daca va fi o singura majorare de la 1 ianuarie sau o
majorare in trepte pe tot parcursul anuluiviitor.Mirel Palada , purtatorul de cuvant al Guvernului
a spus"Ierarhia este una bine stabilita. Estevorba in primul rand de salariile din zona sanatatii si
educatiei. In primul si in primul rand este vorba desalariile rezidentilor, urmand ca in ordinea
importantei sa vina si celelalte categorii de la stat".

A fost negociata si acceptata si majorarea tuturor pensiilor cu 3,76%.Astfel o pensie de 800 delei
ar urma sa creasca cu 30 lei .Insa vor fi necesare masuri pentru a acoperi gaura din bugetul pe
2014estimata de specialisti intre 4 si 6 miliarde de lei de aceea este posibil sa se introduca noi
taxe peproprietati si carburanti.Mirel Preda mai explica"In functie de nivelul de crestere al
salariilor avem sialternative de cresterea a veniturilor bugetare ce pot sa tina cont de cresterea
bazei de impozitare saude cresterea accizei pe carburanti."

Andrea Schaechter, sefa misiunii FMI in Romania, a precizat ca prognoza de crestere

economicapentru anul viitor este de 2,2% din PIB, in linie cu cea de anul acesta si bazata pe o
buna evolutie acererii interne si a absorbtiei fondurilor europene.Ea precizeaza"Am revizuit
proiectia noastra decrestere a PIB-ului cu 0,2 puncte procentuale. Credem ca aceasta se datoreaza
evolutiei din agricultura.Cu toate acestea, cererea interna ramane scazuta".

"Pentru anul 2014 proiectam o crestere reala a PIB-ului constanta, ceea ce inseamna ca aceasta se
va mentine la 2,2%, dar ne asteptam sa vedem odeplasare dinspre exporturile nete, catre cererea
interna. Pentru anul viitor, cresterea ar trebui sa fiedeterminata de niste investitii mai mari,
pentru ca Guvernul a avut success in ultima vreme in absorbirea fondurilor UE si aceasta va avea
efect asupra cresterii de viitor".

Schaechter a aratat de asemenea si caunele dintre masurile convenite cu Guvernul Romaniei,

precum majorarea salariului minim in 2014 saumajorarea pensiilor vor contribui la sprijinirea
consumului.Negocierile dintre FMI si autoritatile de la Bucuresti au vizat in principal executia
bugetara iaraceste masuri fiscale sunt menite sa majoreze incasarile si bugetul pe anul
viitor.Dupa aproape douasaptamani de negocieri cu cei de la FMI , Guvernul a anuntat si ca in
2014 cota unica de impozitare varamane tot la 16% iar CAS are toate sansele sa scada cu cinci
puncte procentuale.O alta masura care va avea impact indirect asupra romanilor, prin majorarea
preturilor, esteintroducerea asa-numitei "taxe de stalp". Este vorba despre un impozit pe
proprietate pentru constructiile speciale apartinand persoanelor juridice exceptate pana in
prezent, urmand a fi taxateretelele electrice, eoliene si hidrologice. "Toate companiile care detin
constructii speciale vor fiimpozitate, deci inclusiv EON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz.
Nu numai companiile de stat, darsi companiile private", a explicat ministrul de Finante Daniel
Chitoiu, dupa discutiile cu FMI.In concluzie eu cred ca toate aceste masuri luate de Guvern
impreuna cu reprezentantii FMI nuvor schimba prea mult situatia economica a tarii . Ni se vor
adauga mai multi bani la salarii sau pensiiinsa pe de alta parte ni se vor lua si mai multi la taxe si
impozite.

Articolul:

"Evaluarea noastră este că programul se menţine în parametri, în linii mari".

"Am revizuit proiecţia noastră de creştere a PIB-ului cu 0,2 puncte procentuale. Credem că
aceasta se datorează evoluţiei din agricultură. Cu toate acestea, cererea internă rămâne scăzută".

"Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală la PIB-ului constantă, ceea ce înseamnă că această
se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare dinspre exporturile nete, către
cererea internă. Pentru anul viitor, creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai
mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta
va avea efect asupra creşterii de viitor".

"Criteriul de performanţă pentru luna octombrie a fost îndeplinit în ceea ce priveşte deficitul
bugetar şi arieratele administraţiei publice locale".

Despre nerealizarea veniturilor: "Această nerealizare reflectă atât cererea internă slabă cât şi
profitabilitatea scăzută, în special cea bancară, reflectă şi reorganizarea ANAF. De aceea,
deficitul a fost uşor majorat, la 2,5%, condiţionalitatea din program include şi un ajustor specific,
de 0,2% din PIB, acesta fiind destinat fondurilor europene".

"Nefinalizarea privatizării la CFR Marfă este un pas înapoi".

"Continuarea procesului de privatizare va dura ceva. Noul termen limită pe care îl avem în
vedere, ar fi undeva în 2015". "Este foarte important să se aducă investiţii private în sectorul
transporturilor. Termenul este unul maxim. Dacă se poate face mai repede, se va face. Este foarte
important ca această privatizare să fie făcută bine".
Despre posibilitatea intrării CFR Marfă în insolvenţă: "Guvernul trebuie să ia în considerare
toate opţiunile. Eu cred că acest plan poate să funcţioneze. Dacă acesta nu va merge, guvernul
trebuie să-şi reconsidere opţiunile", a spus Schaechter.

"Este important să menţionăm că Guvernul se angajează să îmbunătăţească gradul de colectare şi

să reducă evaziunea fiscală".

"Aceasta (reducerea CAS cu 5 puncte procentuale n.r.) nu a fost o propunere care să fi fost
inclusă în bugetul pentru 2014. Am discutat de mai multe ori despre o asemenea măsură.
România are o povară mare asupra muncii. Trebuie văzut cum poate fi redusă. Trebuie însă să
evităm ca o reducere a contribuţiilor să genereze o gaură în buget".

Despre reducerea TVA: "Autorităţile s-au angajat să analizeze impactul, din păcate este mult
prea devreme pentru a evalua impactul. Banca Naţională a evaluat impactul asupra inflaţiei şi s-a
constatat că această reducere s-a reflectat în inflaţie şi este unul dintre motivele pentru care
inflaţia a fost atât de scăzută în septembrie şi octombrie".

Reprezentantul CE, despre schimbarea metodologiei de calcul a accizelor: "Mai multe detalii se
vor prezenta. Comisia Europeană a fost implicată, ca de fiecare dată, în negocierile cu guvernul
şi a fost de acord cu această măsură".

"Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună şi atunci va putea exista o
reducere a contribuţiilor sociale", a spus şefa misiunii, adăugând că acest pachet trebuie să
conţină atât măsuri de reducere a taxelor cât şi măsuri de compensare a reducerii veniturilor
bugetare.

Schaechter a arătat că unele dintre măsurile convenite cu Guvernul României, precum majorarea
salariului minim în 2014, la 900 de lei, în două tranşe, vor contribui la sprijinirea consumului.

Despre creditele neperformante: "În mod clar împrumuturile neperformante reprezintă o

problemă pentru profitabilitatea băncilior. În România sunt provizionate în totalitate, deci ele nu
reprezintă o problemă la adresa sănătăţii sistemului bancar. Noi am accentuat că trebuie luate
măsuri pentru reducerea acestora. Nu există o soluţie magică, dar se poate construi pe eforturile
de până acum. Noi am sugerat să se facă progrese în anumite direcţii, să se clarifice faţă de bănci
în ce condiţii pot elimina din evidenţelor lor împrumuturile neperformante. Al doilea pilon ar fi
acela de a continua să îmbunătăţim procesul de insolvenţă. Aceasta este o oportunitate de a
prelua recomandările Băncii Mondiale".

Dimian Alexandru

422B