SUPORT DE CURS SOMELIER Internationale

WINETASTE SERGIU NEDELEA
SUPORT DE CURS SOMELIER , INTERNATIONALE (2)

1Principalele zone viticole din Europa: Franţa – partea 1:
Bordeaux şi Sudul Franţei
1. Noţiuni introductive
- Regiuni viticole ale Franţei
Diversitatea geografică, o mulţime de soiuri nobile legate de zone specifice, mândria
istorică şi tradiţia sunt factorii care menţin Franţa în lumina reflectoarelor. Franţa se bucură de
o serie de condiţii climatice şi topografice potrivite pentru o varietate largă de soiuri de struguri
şi tipuri de vin. Principalele regiuni viticole din Franţa sunt:
- Bordeaux
- Burgundia
- Valea Ronului
- Sudul Franţei
- Valea Loarei
- Champagne
- Cognac
- Armagnac
- Alsacia
2. Legea franceză a vinului

21.2.1. Clasificarea vinurilor franţuzeşti
Franţa are unul dintre cele mai complete sisteme legislative din lume privind vinul. În
1930, în Franţa se reglementează conceptul de „Apellation d’Origine Contrôlée”, sau AOC (în
română „Denumire de origine controlată” sau DOC).
a. AOC
Rreprezintă cel mai înalt nivel, o garanţie că vinul a fost produs într-o zonă
specifică, în conformitate cu legile şi regulamentele locale. Acestea prevăd graniţele
unei denumiri, soiurile de struguri acceptate, tipul de vin, cultivarea viţei de vie,
producţia, datele de recoltare, gradul minim de alcool şi alte specificaţii de
producţie. AOC sunt împărţite în categorii, după domenii sau podgorii.
b. Vinuri de calitate superioară (VCS)
Categorie cu importanţă relativ scăzută, se tinde să se renunţe treptat la ea.
c. Vin de pays (VdP)
Vinul provine dintr-o zonă mai vastă, bine delimitată. Regulamentele nu sunt la
fel de stricte ca în cazul AOC, iar anumiţi producători îl adoptă pentru a face vin din
soiuri de struguri interzise de legile AOC. Anul recoltei viticole sau mai multe soiuri
de struguri pot apărea pe etichetă.
d. Vin de table (VdT)
Vinul de masă poate proveni din orice parte a Franţei. Este o categorie de bază,
supusă celor mai puţine reguli. Nu se permite specificrea pe etichetă nici a anului
recoltei, nici a numelor soiurilor.
3.Bordeaux
TERROIR
minor asupra viticulturii din această regiune, fiind relativ plată. Aspectul, orientarea şi proximitatea căldurii estuarului Gironde ajută la co
calcaros St-Émillion şi solurile pietroase din Médoc şi Graves, ajută la reglarea cantităţii de apă necesare viţei de vie.
erenţle de temperatură şi ploi de la an la an determină variaţii în calitatea recoltelor. În general, iernile sunt blânde şi verile fierbinţi.
este de 20,5⁰C
este de 900 mm.
tei; îngheţ primăvara; ploi abundente; putregai cenuşiu.
Bordeaux este un imperiu al vinului, cuprinzând:
- 120 000 ha de podgorii

- 5,7 mil hectolitri de vin/an
- 57 de denumiri în regiune
- 12 500 de viticultori
- 44 de cooperative
- 400 de negocianţi
- 100 de brokeri
Vinul roşu reprezintă 85% din producţia zonei Bordeaux şi se obţine din cupajarea a trei
soiuri principale:
- Cabernet Sauvignon (maroritar în vinurile de pe malul stâng)
- Merlot (soiul rege al malului drept, datorită solurilor argiloase şi calcaroase)

- Cabernet Franc
Vinurile albe dulci şi seci, deşi într-o proporţie mai scăzută, deţin totuşi un rol importat.
Acestea se obţin prin cupajarea:
- Sémillon
- Sauvignon Blanc
- ocazional şi puţin Muscadelle
Râurile Garonne şi Dordogne împart Bordeaux în 3 segmente:
- Podgoriile de pe Malul Stâng (la vest de Garonne):

- Podgoriile de pe Malul Drept (la est de Dordogne):
- Podgoriile Entre-Deux-Mers, „între două mări”
Clasificări din Bordeaux:
1. Clasificarea din 1855, pentru vinurile din Peninsula Medoc şi pentu vinurile dulci
din Sauternes.
1. 6 domenii din Médoc (St. Estephe, Pauillac, Listrac, Moulis, Margaux) şi unul din
Graves (Château Haute-Brion) au fost ierarhizate pe 5 trepte diferite:
- Premier cru
- Deuxième cru
- Troisième cru
- Quatrième cru
- Cinquième cru
 26 de domenii din Sauternes şi Barsac au fost ierarhizate
pe 2 trepte:
- Premier cru
- Deuxième cru
 Château d’Yquem a primit distincţia:
- Premier cru superior
 În 1973, Château Mouton-Rothschild a fost promovat de la
Deuxième cru la Premier cru
2. Casificarea din 1959, pentru Graves.:
- Există o singură categorie Grave Cru classé
3. Clasificarea Médoc Cru Burgeois din 1932, pentru proprietăţile din Médoc care
nu fuseseră clarificate în 1855
4. Clasificarea St-Émilion (este revizuită din zece în zece ani):
o Premier grand cru classé „A” - Château Ausson şi Cheval

Blanc
o Premier grand cru classé „B” - Alte 13 domenii
o Grand cru classé - cu 53 de domenii
Malul Stâng
Caracteristici:
- Soluri pietroase, nisipoase sunt perfecte pentru Cabernet Sauvignon,

soi cu coacere târzie
- Rezultă vinuri tari, cu mare potenţial de maturare
- Locul de naştere al Sauternes – unul dintre cele mai fine vinuri dulci
din lume
Zone viticole şi producători de top:
1. Médoc
- Situată în nordul peninsulei Médoc
- Are 5000 ha de viţă de vie
- Teren drept, cu zone mlăştioase, păşuni şi soluri lutoase
- Vinurile sunt mai aspre, rustice, chiar slabe
- Are loc o creştere a plantaţiilor de Merlot, care dă vinurilor fineţe,
senzualitate
2. Haut Médoc
- Are 4500 ha de viţă de vie
- Sunt 5 domenii incluse în clasificarea din 1855:
 Belgrave
 Camensac
 Cantemerle
 La Lagune
 La Tour Carnet
3. St. Estephe
- Château Cos d’Estournel
- Château Mentrose
4. Pauillac
- Vinurile sunt puternice, concentrate, cu o fineţe minerală şi aromă de

coacăze negre, cedru şi tutun
- Solurile sunt adânci iar plantele beneficiază de căldura estuarului
Gironde
- Condiţii perfecte pentru soiul Cabernet Sauvignon
- Producătorii de top:
 Château Latour
 Château Lafite-Rotschild
 Château Lynch-Bages
 Château Mouton-Rothschild
 Château Pichon-Longueville
 Château Pichon-Longueville Comtesse de Lelande
5. St-Julien
- Cuprinde două terenuri pietroase, cu orientare bună şi bine drenate
care dau spre estuarul Gironde
- 900 ha de viţă de vie
- Producători de top:
 Château Ducru-Beaucaillou
 Château Graud-Larose
 Château Léoville-Barton
 Château Léoville Las Cases
6. Listrac-Médoc
- Departe de căldura estuarului Gironde
- Soluri calacar-argiloase
- Întrucât Cabernet Sauvignon nu se coace foarte bine, a crescut
producţia de Merlot
7. Moulis
- Cea mai mică dintre denumirile comune ale Médocului
- Soluri calcaroase şi argiloase, cu un strat de pietriş către est
8. Margaux
- Cea mai mare denumire de origine controlată din Médoc
- Soluri pietroase cu puţin conţinut argilos, potrivite doar pentru viţă de
vie
- Produc vinuri delicate, cu arome puternice şi structură taninoasă
 Château Margaux
 Château Palmer
 Château Rauzan-Ségla
9. Pessac-Léognan
- Cel mai vechi areal viticol din Bordeaux
- Zonă cu mare potenţial: solul pietros dă vinuri roşii ferme, cu textură
puternică, cu potenţial de învechire, cu nuanţe minerale şi de fum
- Se produce şi vin alb, sec: fin, bogat, persistent, cu arome citrice şi
potenţial de maturare
 Château Haut-Brion
 La Mission Haut-Brion
 Château Pape Clément
 Château Smith-Haut-Lafitte
 Domaine de Chevalier
10. Graves
- Soluri pietroase, dar şi zone calcaros-argiloase şi nisipoase
- Vinurile roşii au o pronunţată aromă de fructe şi trebuie consumate
după 4-5 ani
- Vinurile albe, reci, sunt răcoroase, proaspete, aromate, dar şi seci şi
bine maturate
11. Sauternes
- Sunt 5 comune
- Strugurii se coc natural la început. Toamna, când apele reci ale râului
Ciron se varsă în apele calde ale râului Garonne, ceaţa şi umiditatea
care se creează provoacă atacul mucegaiuluibotrytis
- Strugurii sunt culeşi cu mâna, până târziu, în decembrie
 Château Climens
 Château d’Yquem
 Château Laurie-Peyraguey
 Château Rieussec
 Château Suduiraut
Malul Drept
Caracteristici:
- Soluri calcaroase şi argiloase

- Vinuri energice, viguroase, de foarte bună calitate
1. St-Émilion şi St-Émilion Grand Cru

- 5500 ha de viţă de vie, declarate fie ca DOC St-Émillion, fie ca St-
Émilion Grand Cru
- Viţa de vie se cultivă în această zonă înca din perioada galo-romană
- Solurile sunt majoritar calcaroase şi argiloase şi sunt mai bine
adaptate soiului Merlot decât soiului Cabernet Sauvignon cu coacere
târzie
- Vinurile au arome de fructe delicate, prospeţime, au o structură
taninică bună şi potenţial de învechire
 Château Angélus
 Château Ausone
 Château Beau-Séjour Bécot
 Château Belair
 Château Cheval Blanc
 Château de Valandraud
 Château Figeac
 Château La Terte Roteboeuf
 Château Pavie Macquin
 Château Pavie
 Clos Fourtet
 La Mendotte
2. „Sateliţii” St-Émillion
- Sunt în realitate extensii nordice ale dealurilor St-Émillion, separate
de acestea de micul curs de apă Barbanne
- Solurile sunt calcaros-nisipoase precum şi nisipuri mâloase
- Merlot este solul dominant, iar vinurile seamănă cu cele din St-
Émillion, deşi au poate o nuanţă mai rustică
3. Pomerol
- Aproape 800 ha de viţă de vie iar suprafaţa medie a unei podgorii este de
6,5 ha
- Solul nu este calcaros, dar argila, nisipul şi pietrişul favorizează coacerea
timpurie
- E cultivat în special Merlot-ul (80% din totalul suprafeţelor cultivate)
- Vinurile din vest sunt mai uşoare şi cu un stil puţin mai viguros datorită
solurilor mai nisipoase
 Château la Conseillante
 Château Lafleur
 Château Le Pin
 Château L’Église-Clinet
 Château L’Évangelie
 Château Pétrus
 Château Trotanoy
 Vieux Château Certan
4. Lalande-de-Pomerol
- 1150 ha viţă de vie
- Solurile variază, dar terenurile calacroase şi argiloase au potenţial
semnificativ de a produce vinuri similare celor din Pomerol
- Merlot este soiul dominant (75% din totalul suprafeţelor cultivate)
5. Fronsac şi Canon-Fronsac
- Teren deluros, cu soluri predominant argiloase şi calcaroase, pe un
strat de argilă moale, cunoscută ca fronsadais molasse
- Principalul soi este Merlot (78% din totalul suprafeţelor cultivate)
- Vinurile au o tărie şi o concentraţie naturală, dar se simte tendinţa
spre astringenţă şi rusticitate daca nu sunt produse cu atenţie
6. Côtes de Castillon şi Bordeaux-Côtes de Francs
- 3000 ha de viţă de vie şi un profil similar celui din St-Émilion
- Sol calcaros
- Cabernet Sauvignon şi Cabernet Franc joacă un rol mai important
între vinurile roşii de aici, producând licori mai puţin aromate, dar cu
o prezenţă puternică, liniară pe palat şi un potenţial excelent de
învechire
- Vinurile albe sunt pline, bogate şi aromate, cu o aciditate plăcută
7. Côtes de Bourg

- Sol deluros, calcaros şi argilos
- Merlot este principalul soi roşu cultivat, dar vinurile sunt încă produse
în cupaj, incluzând ocazional Malbec
- Vinurile sunt pline, viguroase, cu arome de fructe
8. Blaye, Côtes de Blaye şi Premierès Côtes de Blaye
- Aproape 6000 ha sunt plantate în aceste zone, unde se practică o
agricultură mixtă
- Merlot este soiul dominant, dar vinurile rezultate sunt mai
condimentate decât cele din Côtes de Bourg, cu o greutate şi
structură mai slabe
- Din 2000 a apărut o denumire superioară pentru vinurile roşii, DOC
Blaye; aceste vinuri sunt mai concentrate, necesită producţii mici şi
verificare de către o a doua comisie de degustare, la 18 luni
Entre-Deux-Meres
Caracteristici:
- Regiune geografică situată între râurile Garonne şi Dordogne

- Cunoscută pentru vinurile albe, seci, făcute dintr-un amestec de soiuri albe clasice
de Bordeaux: Sauvignon Blanc, Sémillon şi Muscadelle
1. Entre-Deux-Mers şi Haut-Benauge
- Producţia de viţă de vie se întinde pe 1600 ha
- Cunoscută pentru vinurile seci, albe, făcute dintr-un amestec de soiuri
albe clasice de Bordeaux: Sauvignon Blanc, Sémillon şi Muscadelle
- Vinuri proaspete, de calitate, cu arome de fructe, bune de băut tinere
 Château Ste-Marie
2. Graves de Vayres
- Este o enclavă în nordul regiunii Entre-Deux-Meres, neavând legătură
cu regiunea Graves
- Solurile sunt în special pietroase
- Producţia e formată din vinuri roşii uşoare, cu arome de fructe,
precum şi puţin vin alb, sec
3. Premières Côtes de Bordeaux
- Domeniu restrâns aflat în sudul regiunii Entre-Deux-Meres

- Este o fâşie îngustă de pământ, calcaroasă , pe malul râului Garonne
- Soiul principal este Merlot, dar vinul este un cupaj în care ambele
soiuri Cabernet joacă un rol important
 Château Reynon
 Château Suau
4. Cadillac, Loupiac şi Ste-Croix-du-Mont
- Ste-Croix-du-Mont cultivă viţă de vie pe o suprafaţă de 425 ha în timp
ce Loupiac cultivă pe 400 ha
- Toate trei regiunile au o predilecţie pentru producerea de struguri cu
cu botrytis, care ajută la concentrarea licorii
- Vinurile sunt sunt mai puţin concentrate decât Sauternes, dar au o
valoare excelentă
- Vinul din regiunea Loupiac este mai proaspăt, cu o aciditate mai
accentuată, în timp ce Cadillac variază de la bogat şi exotic la
demidulce
5. Bordeaux
- Denumirea generică DOC Bordeaux însumează peste 50000 ha de viţă
de vie, ce reprezintă 50% din producţia zonei Bordeaux
- Două treimi din ceea ce denumin în general Bordeaux este roşu, iar
restul alb, rosé, clairet şi spumant
- Cel mai bun vin roşu Bordeaux are arome de fructe şi mirodenii; cel
alb este proaspăt, sec şi revigorant
 Château Bonnet
 Château de Fontenille
 Château Thieuley
 Château Tour de Mirambeau
6. Bordeaux Supérieur
- Denumirea acoperă acelaşi areal geografic ca Bordeaux generic (şi o
cantitate similară provine din Entre-Deux-Mers)
- Vinurile nu pot fi comercializate până în luna septembrie a următoarei
recolte, obţinându-se astfel o perioadă mai lungă de maturare
- Aceste vinuri au o structură şi o profunzime mai mare decât vinurile
Bordeaux obişnuite
 Château de Reignac
 Château Penin
 Domaine de Courteillac
Ştiaţi că
În 1945, baronul Philippe de Rothschild a sărbătorit sfârşitul celui de-Al Doilea Război
Mondial, iniţiind ideea unei etichete ilustrate pentru Château Mouton-Rothschild. Acesta a fost
începutul unei tradiţii. La fiecare recoltă de după război, a fost invitat un artist contemporan
pentru a crea eticheta noului vin. Există două excepţii: în 1953, când s-a serbat centenarul
domeniului şi în 1977, în onoarea unei vizite a fostei regine-mamă a Marii Britanii. Artiştilor li s-
a cerut să interpreteze temele vinului, plăcerea de a savura aromele lui unice şi simbolul
domeniului – berbecul din Ausburg, un vas de băut din secolul XVI din muzeul de pe domeniul
Rothschild. Nici un artist nu a fost plătit cu bani, compensaţiile fiind în vinuri ale domeniului.
Printre artiştii care au colaborat cu Château Mouton-Rothschild, se numără:
o Georges Braque – 1955

o André Masson – 1957
o Salvador Dali – 1958
o Henry Moore – 1964
o Joan Miró – 1969
o Marc Chegall – 1970
o Wassily Kandinsky – 1971
o Serge Poliakoff – 1972
o Pablo Picasso – 1973
o Robert Motherwell – 1974
o Andy Warhol – 1975
o Hans Hartung – 1980
o Francis Bacon – 1990
Sudul Franţei
TERROIR
aride de coastă. Zonele de deal din Languedoc sunt regiuni stâncoase, acoperite cu tufişuri de maquis
peraturile maxime din timpul zilei depăşesc deseori 30⁰C. Temperaturile din zonă de coastă sunt extreme faţă de centru, iar în zonele de de
datorită influenţei Atlanticului, precipitaţiile sunt în cantităţi uşor mai ridicate.
ramontane, şi mistralul, accentuează clima uscată şi ajută la prevenirea putregaiului. Brizele pot modera temperatura din zona de coastă.
e
- Această zonă reprezintă o enormă regiune viticolă, cu peste 320000 ha cultivate de viţă
de vie
- Vinurile roşii reprezintă 90% din producţie
- Zonele deluroase au fost plantate cu Grenache, Syrah şi Mourvèdre, în timp ce vechile
vii Carignan au fost destinate pentru a scoate vinuri de mare caracter
- Sudul Franţei se împarte în două regiuni importante:
 Languedoc-Roussillon
 Provence
Languedoc-Roussillon
Regiunea Languedoc-Roussillon se împarte la rândul ei în mai multe zone viticole:
 Costières de nîmes
- Deşi este inclusă în denumirile Languedoc, din punct de vedere politic şi
administrativ face parte din regiunea Ronului
- Solurile sunt nisipoase, acoperite cu galets roulés
- Vinurile seamănă cu cele roşii din sudul Ronului, puternice şi consistente
 Coteaux de Languedoc
- Suprafaţă uriaşă, 15000 ha de viţă de vie
- 90% din producţie reprezintă vinuri roşii şi rosé
- Tipurile de vin variază, dar interesul este pe concentrarea maturităţii, pe
vigoare şi pe aromă de ierburi; în această zonă se găsesc vinuri Faugères
proaspete, minerale, Saint-Chinan, uşor mai consistente şi Clairette du
Languedoc, albe, seci şi demidulci, fiecare cu statut de DOC
 Minervois
- Influenţă a Atlanticului de Vest, lângă Carcassonne şi influenţă
mediteraneeană la est, lângă Narbonne
- Soluri stâncoase, teren deluros şi climă caldă, uscată
- Se produc vinuri mai complete, mai ferme şi de învechire mai
îndelungată, 96% fiind roşii
 Corbrières şi Fitou
- Peste 15000 ha de podgorii de viţă de vie
- Amestec de munţi şi văi cu teren pe alocuri pietros
- Vinurile Fitou se produc în două zone din cadrul Corbrières: cele două din
viile dinspre centrul aspru, deluros al regiunii sunt mai structurate şi cu
un potenţial mai mare de maturare
 Cabardès şi Côtes de Malepère
- Multitudine de soiuri sud-vestice şi mediteraneene

- Un procent mare de Cabernet Franc şi Cabernet Sauvignon conferă
vinurilor un gust mai puternic, predominant de coacăze negre, apropiat
de vinurile din sud-vest; Grenache le conferă mai multă căldură
mediteraneeană
 Limoux
- Este considerată zona de vinuri spumante a sudului
- Influenţa Atlanticului în această zonă deluroasă conferă echilibru şi
aciditate
- Blanquette de Limoux are 90% Mauzac, în timp ce Crémant de Limoux
conţine o cantitate generoasă de Chardonnay
 Côtes du Roussillon şi Côtes du Russillon Villages

- Climă călduroasă şi uscată, vântul nordic tramontana bătând aproape
încontinuu
- Strugurii pentru vinurile din Côtes du Roussillon sunt cultivaţi în 118
comune
- Vinurile tip villages au mai multă aromă şi concentraţie decât celelalte ,
precum şi o textură mai catifelată
 Rivesaltes şi Maury
- Climă călduroasă şi uscată; soluri pe bază de calcar şi şisturi
- Maury este un vin douxn naturel puternic, pe bază de Grenache. Fie este
tânăr şi fructat, sub eticheta „Vintage, fie este învechit câţiva ani înainte
 Banyuls şi Collioure
- Aici se produce cel mai bun vin fortificat al Franţei
- Banyuls, învechit în butoaie mari din stejar sau în Bonbonnes de sticlă, are
o aromă madeirizată
- Vinurile sunt roşii şi rosé, seci, dar corpolente; există şi mici cantităţi de
vinuri Banyuls albe şi Collioure, alb şi sec
Producători de top din Languedoc-Roussillon:
- Domaine d’Auphillac (Coteaux de Languedoc)

- Domaine Canet-Valette (Coteaux de Languedoc)
- Domaine Peyre Rose (Coteaux de Languedoc)
- Mas Bruguière (Coteaux de Languedoc)
- Mas Julien (Coteaux de Languedoc)
- Prieuré de St-Jean de Bébian (Coteaux de Languedoc)
- Domaine du Clos des Fées (Côtes du Russillon Villages)

- Domaine Gauby (Côtes du Russillon Villages)
- Domaine de la Rectorie (Banyuls şi Collioure)
- Domaine du Mas Blanc (Banyuls şi Collioure)
- Mas de Daumas Gassac (Vin de Pays)
Provence
Provence se împarte la rândul său în mai multe zone viticole:
 Bellet
- Aproximativ 50 ha de viţă de vie
- Zonele răcoroase de deal dau vin alb proaspăt, aromat, în special din
Vermentino
- Cea mai mare parte a vinului este consumat local
 Côtes de Provence
- 80% din vinuri sunt rosé
- Vinul rosé este produs din Cinsault şi Grenache şi este consumat de o
piaţă locală
 Coteaux Varois
- Podgorii centrale, aşezate departe de coastă şi la altitudine mai mare,
într-o zonă răcoroasă
- Caracterul vinului nu a fost descoperit în totalitate
 Bandol
- Producţia este de vinuri rosé, dar cel roşu este mai interesant, un vin
puternic, taninos, cu o notă ierboasă şi un bun potenţial de învechire
- Soiul Mourvèdre reprezintă cel puţin 50% din cupajul pentru vin roşu
 Cassis
- Produce în general vinuri albe, proaspete, dar cu aciditate scăzută, a
căror cerere la nivel local este mare
 Palette
- Doar 35 ha de viţă de vie
- Soluri sunt calcaroase, denumite calcaire de Langesse
- Vinuri albe puternice, mineralizate, precum şi roşii de lungă durată
 Coteaux d’Aix en Provence
- 3500 de ha de viţă de vie
- Predomină vinul rosé, 55%, cu 40% roşii iar restul albe
- Sunt permise soiuri diverse: Cabernet Sauvignon, Mourvèdre şi mai puţin

cunoscutul Counoise, cu vinuri rosé proaspete şi echilibrate şi vinuri roşii
intense
 Les Baux de Provence
- Podgoriile se află în zona subalpină a munţilor Alpilles, cu soiuri
tradiţionale de struguri dintre care Cabernet Sauvignon este permis în
proporţie maximă de 20%
- Vinurile roşii din această zonă sunt fructate, cu accente de taninuri
Producători de top din Provence:
- Château de Roquefort (Côtes de Provence)

- Domaine Richeaume (Côtes de Provence)
- Château de Pibarnon (Bandol)
- Château Pradeaux (Bandol)
- Domaine Tempier (Bandol)
- Clos Ste Magdeleine (Cassis)
- Château Simone (Palette)
- Domaine de Trévallon (Vin de pays)
2.Principalele zone viticole din Europa: Franţa – partea

a 2-a: Valea Ronului, Burgundia, Valea Loarei, Alsacia
1. Valea Ronului
TERROIR
Aceste zone beneficiază de o expunere sudică sau sud-estică la adăpost faţă de vânturile dinspre nord. Sudul variază de la câmpia aluvion
Syrah, care necesită mai puţină căldură. Suflă intermitent vânturi nordice reci, uscate şi sudice mai calde, aducătoare de ploi. Clima din sud
- Este regiunea contrastelor extreme
- Nordul este rece, cu un singur soi de vin cultivat – Syrah
- Sudul este cald, cu o mare diversitate de vinuri
- Cele două grupuri de DOC-uri sunt separate de aproximativ 100 km
Nordul Ronului
- Partea de nord se împarte la rândul ei în mai multe zone:
 Côte Rôtie
- Vinul roşu produs în această zonă are o culoare închisă, o aromă
exuberantă de fructe negre, violete şi mirodenii; intensitatea
aromei, textura catifelată şi supleţea surprind. Toate acestea se
datorează soiului Syrah, cultivat pe soluri şistoase, care reţin
căldura, în condiţiile unui climat continental
- Côte Rôtie este împărţită în două segmente: Côte Blonde şi Côte
Brune
 Condrieu
- În această DOC se produce vin alb de Viognier
- Solul prezintă pante nisipoase, de granit
- Vinul este onctuos şi îmbătător, cu arome dominante de caise,
piersici, pere şi apă de trandafiri în cazul Condrieu sec
- În cazul vinurilor mai dulci, aromele sunt dulcege, de citrice
- Volumul şi textura sunt date de un nivel ridical al alcoolului (13%)
şi de o aciditate scăzută
 Château Grillet
- Este de fapt o enclavă în Condrieu
- Vinurile sunt mai rezervate şi austre, lipsindu-le exuberanţa lui
Condrieu
- Necesită învechire în sticle datorită caracterului puternic şi a
timpului îndelungat de vinificare (20 până la 22 de luni)
 St-Joseph

- Vinurile sunt în proporţie de peste 90% roşii, variind de la stiluri
uşoare, fructate, la cele ferme, cu taninuri puternice
- Cel mai bun vin alb este corpolent, cu o bună aciditate şi un uşor
buchet floral
 Crozes-Hermitage
- Peste 1400 ha de viţă de vie
- Produce în principal vin roşu, doar cu 10% vin alb, iar raportul
calitate-preţ este cel mai bun din regiune
- Vinul este fin şi fructat, cu o intensitate robustă, este consumat în
general tânăr
- Strugurii cultivaţi pe granit şi solurile stâncoase din sud produc
vinuri cu potenţial de învechure mai mare decât media
- Vinul alb Crozes-Hermitage este tare şi floral, sporind în
complexitate după 5-6 ani
 Hermitage
- Regiune vestită pentru vinurile roşii bine maturate şi pentru cele
albe complexe
- Vinul este apreciat pentru intensitatea sa; necesită o maturare în
sticle de 10 ani şi poate fi învechit la fel de mult şi într-un stil
similar cu marile vinuri de Bordeaux
- Vinul Hermitage alb, produs de Marsanne şi Roussane, este
corpolent, cu buchet de miere la tinereţe şi cu o notă finală
minerală odată cu învechirea în sticle
 Cornas
- Soluri din granit, cu potenţial pentru o bună coacere
- Vinurile sunt în general concentrate şi puternice, cu taninuri mai
rotunjite decât în trecut, dar din păcate sunt subestimate
- 10 ani de învechire sunt ideali, ajungându-se la o expresie şi o
complexitate satisfăcătoare
 St-Péray
- Vinul produs de acest DOC, limitat ca volum, este alb, liniştit sau
spumant, din struguri Marsanne şi Rousanne
- Vinul spumant este produs prin metoda tradiţională şi vândut mai
mult în zonă; îi lipseşte energia revigorantă a vinurilor spumante
de calitate
- Vinul alb liniştit este fin şi rotund, cu parfum floral, interesant
când este băut tânăr
Producători de top din Nordul Ronului:
- Domaine Clusel Roch (Côte Rôtie)

- Domaine Jamet (Côte Rôtie)
- Guigal (Côte Rôtie)
- Domaine André Perret (Condrieu)
- Domaine Georges Vernay (Condrieu)
- Domaine Yves Cuilleron (Condrieu)
- Domaine Alain Graillot (Crozes-Hermitage)
- Delas Frères (Hermitage)
- Domaine Jean-Luis Chave (Hermitage)
- M Chapoutier (Hermitage)
- Paul Jaboulet Aîné (Hermitage)
- Domaine Clape (Cornas)
Sudul Ronului
- Partea sudică se împarte în următoarele zone:
 Côtes du Vivarais
- Predomină vinurile roşii, reprezentând 90% din culturi
 Coteaux du Tricastin
- Vinurile roşii reprezintă 90% din producţie; se recomandă a fi
consumate tinere
- Syrah se adaptează cel mai bine zonei, fiind specificat ca acest soi
să constituie 20% din din culturi
 Clairette de die, Crémant de Die şi Châtillon-en-Diois

- Cel mai cunoscut vin dintre toate cele trei DOC este Clairette de
Die; acesta este produs prin aşa-numita méthode dioise, un
proces prin care este provocată o a doua fermentare în sticlă, cu
ajutorul zaharurilor reziduale, şi nu prin adăugarea de zahăr
- Vinul clasic, alb, sec, Crémant de Die, este produs exclusiv din
Clairette, prin metoda tradiţională
- În zona Châtillon-en-Diois se produce puţin vin roşu şi alb liniştit;
acestea sunt vinuri uşoare, nedefinite
 Gigondas
- Majoritatea viilor sunt situate pe versanţi argilo-calcaroşi
- Solurile şi temperaturile puţin mai scăzute dau mai multă
intensitate şi volum, precum şi o structură mai densă cupajelor pe
bază de Grenache, făcându-le mai ferme şi potrivite pentru o
învechire mai indelungată
 Vacqueyras
- Grenache este soiul de strucguri dominant, imprimând vinului un
gust bogat, călduros şi viguros; se recomandă ca vinul să se bea
înte trei şi şase ani
- Mai produce şi o cantitate mică de vinuri albe
 Châteauneuf-du-Pape
- 3200 ha de viţă de vie; se produc anual peste 100000 hl de vin
- Vinul, în general roşu, este puternic, impetuos, dulce şi catifelat,
plin de arome de fructe de vară şi taninuri fine, desăvârşit de o
prospeţime minerală şi o capacitate remarcabilă de învechire
- Vinul alb din această regiune este un cupj din Grenache Blanc,
Clairette, Bourboulenc şi Roussane; are un buchet floral delicat şi
se consumă tânăr
 Lirac
- Aproape 700 ha de viţă de vie
- Vinul roşu, pe bază de Grenache, este robust şi cărnos
- Cel rosé seamnă cu Tavel, puternic şi impetuos
- Vinul alb este fructat şi, similar celui rosé, se recomandă a fi

consumat tânăr
 Tavel
- Grenache reprezintă principalul soi de struguri
- Vinul rezultat este puternic, sec, consistent, fructat, şi se consumă
cel mai bine rece, la masă
 Côtes du Ventoux
- 6600 ha de viţă de vie în producţie
- Situată la altitudine mai mare decât podgoriile din alte regiuni,
rezultă vinuri proaspete şi fructoase, cu o aciditate însemnată
- Puţinele vinuri albe sunt de obicei uşoare, cu un buchet floral
 Côtes du Lubéron
- 3000 ha cultivate de viţă de vie
- Vinurile roşii sunt în general delicate, fructate şi se beau uşor, deşi
sunt uneori mai dense
- Vinurile albe au un gust mai plin şi mai rotund, deşi mai vioi decât
alte vinuri din Valea Ronului
 Côtes du Rhône
- Peste 40000 ha de viţă de vie; mai mult de 2 milioane de hectolitri
de vin, majoritatea roşu, într-un an obişnuit
- Grenache este principalul soi cultivat, iar în conformitate cu
regulile DOC, reprezintă 40% din totalul culturilor
- Vinurile albe sunt produse din Grenache Blanc, Clairette,
Bourboulenc, Marsanne şi Viognier
 Côtes du Rhône Villages
- Reprezintă o îmbunătăţire faţă de genericul Côtes du Rhône,
implicând soluri argilo-calcaroase sau pietroase, reguli de
producţie mai stricte şi vinuri de o mai mare profunzime
- Procentul de Grenache, Syrah şi Mourvèrde din cupaj este mai
mare, iar producţia permisă este mai mică
- Denumirea de villages acoperă 95 de comune din sudul Ronului,
dintre care 19 au dreptul să-şi pună numele pe etichetă
Producători de top din Sudul Ronului:
- Domaine Raspail-Ay (Gigondas)

- Domaine de la Monardière (Vacqueyras)
- Château de Beaucastel (Châteauneuf-du-Pape)
- Château la Nerthe (Châteauneuf-du-Pape)
- Château Rayas (Châteauneuf-du-Pape)
- Clos des Papes (Châteauneuf-du-Pape)
- Domaine Bois de Boursan (Châteauneuf-du-Pape)
- Domaine Bosquet des Papes (Châteauneuf-du-Pape)
- Domaine de la Janesse (Châteauneuf-du-Pape)
- Château d’Aquéria (Tavel)
- Domaine la Réméjeanne (Côtes du Rhône Villages)
- Domaine Marcel Richaud (Côtes du Rhône Villages)
Burgundia
TERROIR
e podgorii sunt aliniate pe cei 50 de km ai Côte d ’Or, întreruptă de cursuri mici de apă ce se varsă în râul Saône. Orientarea pantelor nu est
isip
ă, cu ierni reci şi uscate şi veri calde. Luna septembrie, plăcută de obicei, ajută strugurii să se coacă bine.
20⁰C
0 mm. Ploi torenţiale în mai, iunie şi octombrie.
gai, grindină, ploaie în perioada recoltării.
În Burgundia sunt cultivate doar 3 soiuri de struguri:
- Chardonnay – pentru vinul alb
- Pinot Noir – pentru vinul roşu
- Gamay – în Beaujolais
Clasificare:
- Bourgogne clasic – se bea tânăr

- Village – stă 2-3 ani în sticlă
- Premiers crus
- Grands crus
Există 6 DOC , fiecare cu caracterul său distinct:
- Chablis
- Côte de Nuits
- Côte de Beaune
- Côte Challonnaise
- Mâconnais
- Beaujolais
Regiunea Chablis
Caracteristici:

- Produce exclusiv vin alb
- Făcut doar din Chardonnay, Chablis ar trebui să fie foarte sec, dar nu aspru, tare, dar nu
prea auster, bogat, dar nu prea corpolent.
- Chablis se împarte într-o ierarhie a podgoriilor:
 Petit Chablis
- solurilor le lipseşte conţinutul calcaros din alte părţi ale
regiunii
- Chardonnay-ul obţinut aici este destinat consumului imediat
 Chablis
- Peste 3000 ha de podgrii de viţă de vie
- Cea mai importantă denumire din Burgundia în ceea ce
priveşte cantitatea
 Premier Cru Chablis
- Un Chablis premier cru are, de obicei o mineralitate ridicată –

o aciditate picantă, crudă, aproape aspră şi învioratoare – faţă
de un simplu Chablis sau Petit Chablis
- Ar putea avea nevoie de doi sau trei ani în sticlă pentru a-şi
pune în valoare întregul buchet
- De la un producător de top, într-o recoltă foarte bună, aceste
vinuri pot să se învechească bine timp de zece ani, căpătând o
culoare aurie şi o aromă suavă
 Grand Cru Chablis
- Vinurile sunt cele mai îndrăzneţe, cele mai bogate şi cele mai
complexe din această regiune
 Irancy şi Sauvignon de St-Bris
- Mică regiune între Chablis şi oraşul Auxerre
- Podgorii de Pinot Noir
- Vinurile pot fi încântătoare şi delicate în anii buni, dar şi slabe
în anii răcoroşi
Producătorii de top pentru această regiune:
- Domaine Billaud-Simon
- Domaine Jean-Paul et Benoît Droin
- Domaine Laroche
- Domaine Louise Michel
- Domaine Raveneau
- Domaine Vicent Dauvissat
- Domaine William Fèvre
- Jean-Marc Brocard
- La Chablisienne
- Maison Pascal Bouchard
Regiunea Côte de Nuits
Caracteristici:
- Produce cel mai fin vin roşu din toată Burgundia

- Soluri calcaroase, bogate în minerale
- Se cultivă în principal Pinot Noir
- Vinul obţinut are arome delicate de fructe roşii se îmbină cu fermitatea texturii care îl
face să dureze decenii, dezvoltând parfumuri şi arome subtile
- Cele mai importante sate din regiunea Côte de Nuits sunt:
 Marsannay
- Cunoscut în special pentru vinurile rosé, făcute din Pinot Noir
 Fixin
- Vinurile de aici sunt mai degrabă robuste decât elegante, dar
pot fi de calitate
 Gevrey-Chambertin
- Cel mai mare producător de vin din Côte de Nuits
- Vinurile sunt corpolente şi cu un bun potenţial de învechire,
cele mai bune fiind de o fineţe surprinzătoare
 Morey-St-Denis
- Spre deosebire de cele mai multe crus burgunde, care sunt
împărţite între numeroşi proprietari, două dintre podgoriile din
această zonă, Clos des Lambrays şi Clos de Tart, sunt deţinute
de câte un proprietar unic
 Chambolle-Musignye
- Le Musigny este unul dintre cele mai apreciate sate din zonă,
având vinuri fine şi cu aromă profundă
 Vougeot
- Bine-cunoscut pentru marele său grand cru (50 ha, enorm
pentru standerdele burgunde)
 Vosne- Romanée
- vinurile sunt robuste, dar totuşi suple; parfumate, dar bogate,
puternice şi viguroase
 Nuits-St-Georges
- Localitatea nu are nici un grand cru, este un domeniu extins,
unde calitatea variază
- Domaine Armand Rousseau

- Domaine Bernard Dugat-Py
- Domaine Bruno Clair
- Domaine de la Romanée-Conti
- Domaine de la Vougeraie
- Domaine Denis Mortet
- Domaine des Lambrays
- Domaine dujac
- Domaine Georges Roumier
- Domaine Grivot
- Domaine Henri Gouges
- Domaine Méo-Camuzet
- Domaine Louis Jadot
Regiunea Côte de Beaune

Caracteristici:
- Regiunea este faimoasă atât pentru vinurile albe, cât şi pentru eleganţa celor
roşii
- Vinurile roşii din această zonă sunt variate ca stil: Pommard este puternic şi
taninos, Volnay este mai graţios iar vinurile din Chorey-les-Beaune şi Savigny-les-
Beaune au o corpolenţă medie
- Solurile sunt de diverse tipuri; predomină calcarul, dar acesta se găseşte de
obicei în combinaţie cu marnă, argilă sau pietriş
- Cele mai importante DOC din regiunea Côte de Beaune sunt:
 Chorey-lès-Beaune, Ladoix şi Pernand-Vergelesses
- Chorey-lès-Beaune produce doar vinuri roşii lipsite de

complexitate, dar plăcute câns sunt băute tinere
- Ladoix şi Pernand-Vergelesses produc atât vinuri albe, cât
şi roşii
 Aloxe-Corton
- Vinurile roşii de Corton pot fi dure în tinereţe, dar
dobândesc suavitate în timp
 Beaune şi Savigny-lès-Beaune
- Podgorii puţin cunoscute ce aparţin unor producători
independenţi
- Satul Savigny produce vinuri robuste, cu preţuri moderate,
majoritatea roşii
 Pommard
- Solurile bogate dau vinuri roşii, de culoare închisă,
taninoase, unele dintre ele fără sa-şi piardă vreodată tăria
 Volnay
- Vinurile tind să fie parfumate şi stilate: mai uşoare decât
Pommard, dar mult mai elegante
 Auxey-Duresses, St-Romain şi St-Aubin
- Auxey dă vinuri robuste şi albe – pentru consum pe
termen mediu
- St-Romain produce vinuri albe care pot fi prea acide la
recoltele slabe
- Vinurile albe de St-Aubin sunt mult mai bune decât cele
roşii din satele vecine
 Meursault
- Renumit pentru somptuoasele sale vinuri albe; este un vin
bogat şi hedonistic, dar şi revigorant
 Puligny-Montrachet şi Chassagne Montrachet
- Produc vinuri nobile, elegante şi profunde
- Puligny produce doar vinuri albe iar jumătate din
producţia Chassagne este de vinuri roşii
 Santenay şi Maranges
- Vinurile produse aici sunt bogate, cu mult fruct, iar

calitatea lor se îmbunătăţeşte constant
- Bouchard Père et Fils

- Château de la Maltroye
- Domaine Albert Morot
- Domaine Bonneau du Martray
- Domaine Chandon de Briailles
- Domaine des Comtes Lafon
- Domaine du Château de Chorey
- Domaine du Comte Armand
- Domaine Étienne Sauzet
- Domaine Françoise et Denis Clair
- Domaine Jaques Prieur
- Domaine Jean-Françoise Coche-Dury
- Domaine Leflaive
- Domaine Marc Colin et Fils
- Domaine Michel Bouzereau et Fils
- Domaine Michel Lafarge
- Domaine Rémi Jobard
- Domaine Vincent Giradin
- Olivier Leflaive
Regiunea Côte Challonnaise

Caracteristici:
- În această regiune, podgoriile nu sunt compacte, ci sunt grupate în jurul a cinci

sate mai mari
- Se produc vinuri roşii şi albe şi, până de curând, districtul era cunoscut pentru
caracterul rustic al vinurilor sale
- Cele cinci sate principale din această zonă sunt:
 Bouzeron
- Cunoscută pentru soiurile sale acide de struguri albi,

Aligoté
 Rully
- 340 ha de podgorii de viţă de vie

- Vinurile premiers crus, albe şi roşii, de la viticultori ca
Domaine Henri et Paul Jaqueson, sunt fructate, suculente
şi au preţuri excelente
 Mercurey
- 650 ha de viţă de vie, din care aproape 90% sunt struguri
roşii
- Vinurile albe se îmbunătăţesc, dar puterea lui Mercurey
stă în robusteţea şi fructozitatea lor
 Givry
- Are puţin peste 200 ha de podgorii de viţă de vie
- Vinurile albe reprezintă doar 20% din producţie
- Este capabil să producă vinuri suple şi aromate, de Pinot şi
Chardonnay
 Montagny
- Se produce doar vin alb
- Majoritatea podgoriilor sale au fost desemnate premier
cru, dar vinul este de multe ori fad
- Antonin Rodet
- Domaine du Clos Salomon
- Domaine Faiveley
- Domaine Fançois Lumpp
- Domaine Henri et Paul Jaquerson
- Domaine Michel Julliot
Regiunea Mâconnais
Caracteristici:
- Produce atât vinuri albe fructate cât şi vinuri roşii, acestea din urmă fiind de
calitate inferioară celor din Beaujolais
- Vinurile sunt limpezi, cu un grad ridicat de alcool, şi o textură cărnoasă
- Principalele domenii din această regiune sunt:
 Viré-Classé
 Pouilly-Fuissé
- Soluri calcaroase, perfecte pentru cultivarea de
Chardonnay
- Vinurile variază de la neînvechite în stejar (curate,
fructate) la cuveé-uri învechite în stejar nou
 Pouilly-Vinzelles şi Pouilly-Loché
- Cele două districte au împreună 81 de ha de viţă de vie
 St-Véran
- Vinurile sunt proaspte şi atractive şi pot fi de calitate
- Château de Fuissé
- Domaine de la Bongran
- Domaine Guffens-Heynen
- Domaine J A Ferret
Regiunea Beaujolais
Caracteristici:
- Solul, soiurile şi, prin urmare, vinurile obţinute în această regiune diferă de cele
din restul Burgundiei
- Vinul produs aici este foarte popular, de larg consum în bistrourile din Paris şi
Lyon; este foarte plăcut, fără pretenţii, emanând prospeţime şi o aromă vie,
suculentă
- Faimos este stilul Beaujolais Nouveau, produs printr-o metodă cunoscută sub
numele de macerare carbonică (fermentarea ciorchinilor întregi de strugure sub
un strat protetor de dioxid de carbon, evidenţiind caracterul fructat în
defavoarea densităţii)
- Principalele domenii din această regiune sunt:
 Juliénas

- Vinuri cu un nivel mare de taninuri şi aciditate
- Se învechesc însă foarte bine, dezvoltând diverse arome
condimentate la maturizare
 St-Amour
- Vinul poate fi fermecător, oferind o gamă variată de
arome de frcute coapte şi dulci
 Chénas
- Vinurile sunt mai puţin fructate, dar cu consistenţă şi
potrivite pentru consum în cantităţi mici, având şi un
potenţial mare de învechire
 Moulin-à-Vent
- Cuprinde cel mai serios cru Beaujolais
- Vinul tinde să fie învechit mai mult timp şi într-o proporţie
mai mare în butoaie de stejar decât în cazul altor cru
- După 10 ani, ajunge să semene cu Pinot Noir
 Fleurie
- Unul dintre cele mai parfumate şi elegante vinuri din

Beaujolais
 Chiroubles
- 360 ha de podgorii de viţă de vie
- Produce un vin relativ uşor, perfect ca vin tânăr, când
aroma fructelor este cea mai intensă
 Morgon
- 1100 ha de viţă de vie cultivate
- Deşi vinul produs aici nu este întotdeauna atrăgător când
este tânăr, acesta poate fi învechit bine
 Régnié
 Brouilly şi Côte de Brouilly
- Ambele vinuri prezintă o aromă naturală abundentă şi pot
fi consumate ca vinuri relativ tinere
- Château des Jaques

- Domaine Calot
- Domaine de la Madone
- Domaine des Terres Dorées
- Domaine Émile Cheysson
- Domaine Louis-Claude Desvignes
- Jean-Marc Burgaud
- Maison Mommessin
- Paul et Eric Janin
Valea Loarei
TERROIR
a vest la est. Zona este relativ plană, cu câteva regiuni deluroase în Anjou-Saumur şi Touraine, unde afluenţii Loarei traversează văi cu pant
piatră de nisip, calcar în Anjou-Samur; nisip, argilă, pietriş, calcar în Touraine; în centru, soluri calcaroase asemănătoare celor din Chablis
mină pe coasta Atlanticului şi modifică temperaturile în interior, până la Orléans. În centru, climatul este aproape continental.
- De-a lungul acestui curs al Loarei, aproximativ 13000 de familii cultivă peste 50000 ha de
podgorii DOC
- Valea Loarei este pe locul trei în topul celor mai mari producători de vinuri DOC, după
celebrii Bordeaux şi Valea Ronului
- Majoritatea vinurilor din această regiune sunt albe - 52% din producţia totală, doar 26%
vinuri roşii, 16% rosé şi 6% spumante
- Valea Loarei se împarte în patru zone viticole:
 Pays Nantais
- Patria vinului Muscadet, un vin proaspăt, alb, sec
- Solul prezintă şisturi, granit, gnais şi nisipuri
- Există posibilitatea îmbutelierii vinului sur lie, acest procedeu
implicând lăsarea vinului patru sau cinci luni peste iarnă în vasele
în care a fermentat fără să fie tras şi apoi îmbutelierea diect în
sticlă.
- Procesul ajută la îmbogăţirea aromei şi accentuarea prospeţimii şi
acidităţii
o Domaine de l’Écu
 Anjiou-Saumur
- Solurile sunt formate din gresie, şist, piatră şi tuf
- Zona reprezintă o combinaţie de climat maritim, văi adăpostite,
soluri şistoase, asigurând producerea unor vinuri seci şi dulci
deosebite, unele cu capacitate bună de învechire
- Vinurile de top au la tinereţe arome florale şi de fruct, maturându-
se până la note de miere, fructe uscate şi gust untos, balansat de
o urmă de aciditate ridicată
o Château de Villenueve
o Château Pierre Bise
o Clos Rougeard
o Coulée de Serrant
o Domaine des Baumard
o Domaine Patrick Baudouin
 Touraine
- Solurile din această zonă sunt nisipoase, argiloase, cu pietriş şi tuf
- Touraine este denumirea generică pentru vinurile simple, albe
uşoare, roşii şi rosé, produse într-o zonă ce înconjoară oraşul
Tours
- Din Chenin Blanc se obţin vinuri seci, demiseci, dulci şi vinuri
spumante, toate cu o nuanţă de mere şi de miere şi cu o aciditate
bine definită
o Domaine Bernard Baudry
o Domaine de la Taille aux Loups
o Domaine du Clos Naudin
o Domaine Henry Marionnet
o Domaine Huet
o Domaine Philippe Alliet
o Domaine Yannick Amirault
 Zona centrală a Loarei
- Aproximativ 2600 ha de viţă de vie, cultivate pe un teren deluros
şi calcaros
- Considerată capitala franceză a soiului Sauvignon Blanc, în această
zonă se obţin faimoasele vinuri de Sancerre şi Pouilly-Fumé
- Sancerre poate varia în calitate, dar este mai fructat şi mai bogat
- Pouilly-Fumé, având parte de un procentaj mai mare de soluri
dure, calcaroase, este mai mineral şi mai intens
- Spre deosebire de Pouilly-Fumé, care se axează doar pe vin alb,
Sancerre produce şi cantităţi mici de vin roşu şi rosé
- Vinul roşu este mai lejer, cu aromă de cireşe
o Château de Tracy
o Domaine Alphonse Mellot
o Domaine Didier Dagueneau
o Domaine Henri Bourgeois
Alsacia
TERROIR
de-a lungul Rinului şi este protejată de ploaie şi vânt de munţii Vosgi la vest, de munţii Jura la sud şi de munţii Pădurea Neagră de-a lungul
Granit bogat în minerale, calcar, argilă şi marme, şisturi, roci vulcanice şi gresii la suprafaţă.
un sezon de creştere lung şi răcoros.
este de 24⁰C
o medie anuală de 400 – 500 mm în oraşul Colmar
eţul, seceta, supraproducţie
- Această regiune a Franţei cultivă aproximativ 15000 ha de viţă de vie
- Este împărţită în două départements, Bas Rhin (Rinul Inferior) şi Haut-Rhin (Rinul
Superior); la rândul lor, cele douuă regiuni sunt împărţite în următoarele zone viticole:
 Bas Rhin:
o Marlenheim
- Locul unde începe legendarul „Drum al vinului” din Alsacia
- În prezent, cele mai populare sunt vinurile seci, făcute din
Riesling, Gewürztraminer şi Pinot Blanc
o Andlau
- Sol dur şi stâncos, favorabil soiului Riesling
- Oraşul Barr este cunoscut pentru vinul bogat
Gewürztraminer, în timp ce Mittelbergheim se remarcă
prin Sylvaner; soiul bogat Riesling caracterizează
Eichhoffen
 Haut-Rhin:
o Ribeauvillé
- Sat faimos pentru clasicul Riesling, dezvoltat bine pe solul
de gresie şi marne
o Riquewihr
- Specialitatea acestei localităţi este de asemenea Riesling
- Acesta se bucură de o varietate viguroasă, care produce
arome savuroase şi rafinate, datorate caracterului blând al
climatului
o Turckheim
- Se cultivă în principal Pinot Noir şi Pinot Gris
- Temperaturile înalte coc coaja mai groasă a strugurilor
roşii
- Ambele variante de Pinot Noir, roşu şi rosé, sunt
concentrate, bogate şi delicioase
o Eguisheim
- Se cultivă soiurile Riesling, Gewürztraminer şi Muscat
- Produce vinuri Pinot Noir şi Pinot Gris foarte elegante şi
puternice
o Guebwiller şi Thann
- Circa 75% din această zonă se axează pe Gewürztraminer
şi Pinot Gris
- Satul Wueanheim, la sud, produce un Riesling aromat şi
proaspăt
Producători de top din Haut-Rhin:
- Clos St Landelin
- Domaine Marcel Deiss
- Domaine Schlumberger
- Domaine Weinbach
- Domaine Zind-Humbrecht
- Hugel et Fils
- Léon Beyer
Maison Timbach
3. Principalele zone viticole din Europa: Franţa – partea

a3a: Cognac, Armagnac, Champagne
 1. Cognac
 2. Armagnac
 3. Champagne
1. Cognac
Prin acest port cu cu deschidere la Atlantic se facea comertul cu vinul produs in aceasta regiune
unde erau cele mai bune conditii de clima pentru cultivarea vitei de vie. In acea perioada Anglia
si Olanda, puteri maritime la acea vreme, transportau vinul in butoaie pe calea apei. Dar pe
parcurs datorita timpului lung vinul isi pierdea calitatile pana sa ajunga la destinatie.
Deasemenea un alt inconvenient era volumul destul de mare al acestor butoaie.. Din aceste
motive, producatorii francezi au venit cu o idee: distilarea dubla a vinului.
Pentru a afla originile acestei licori trebuie sa ne intoarcem in timp in sec.XV cand Franta
producea si exporta cele mai renumite si apreciate vinuri din Europa. Numele de COGNAC vine
de la un mic port situat pe raul Charente in vestul Frantei - Cognacais.
Acesta se depozita in butoaie de stejar ce urma sa fie transporta apoi la destinatie era diluat cu
apa la sosire. In timp au observat ca depozitarea in butoaie de stejar crestea calitatile
distilatului si au ajuns sa consume acest distilat in forma pura. Francezii au numit acest distilat
"eau de vie" sau COGNAC . In aceeasi perioada olandezii incep si ei sa distileze vinul. Aceasta se
facea in proportia de 9:1.
Deoarece era necesar focul pentru aceasta distilare olandezii au numit produsul rezultat
brandywijne - vinars denumire ce adevenit BRANDY. Inepand cu 1909 numai bauturile produse
prin distilare in zone anume specificate si din struguri sortati si aprobati au primit autorizarea
de a se numi COGNAC. De asemenea pentru distilare trebuiau sa urmeze un process tehnologic
autorizat respectand reguli stricte. Cele mai importante sunt: distilarea dubla, procesarea in
alambic de cupru si invechirea in butoaie de stejar din padurea Troncais, calitatea lemnului fiind
foarte importanta deoarece umiditatea interioara este elementul care da maturitate
cognacului.Aceasta invechire se face pentru o perioada minima.
Dupa terminarea procesului de maturare cognacul pus in sticle nu isi schima calitatile. Toate
celelalte bauturi alcoolice distilate produse dupa retete asemanatoare si dupa alte reguli se
numesc si astazi - BRANDY.
Astazi regiunea din Franta unde cresc strugurii din care se produce cognac se intinde pe 80.000
ha si se imparte in 6 regiuni: Grande Champagne, Pettite Champagne, Borderies, Fine bois, Bon
bois, Bois ordinaries.Este cunoscut ca cele mai multe cognacuri se obtin prin amestecarea
strugurilor din diversele zone.
Aceasta regiune - Cognac, este alaturi de celelalte doua regiuni - Armagnac (Franta) si Jerz
(Spania) regiunile oficiale pentru producerea de Brandy in Europa. Numai cel produs in regiunea
Cognac poate purta numele COGNAC. Singurele soiuri premise pentru productia de Cognac
sunt: Folle Blanche, Colombard Blanc, Ugni Blanc (Trebbiano in Italia). Majoritar intre aceste
soiuri este Ugni Blanc. Vinul produs pentru distilare in vederea obtinerii cognac-ului nu este vin
de masa, fiind produs specific pentru distilare si invechire.
Procesul de distilare.
Acest proces este cel mai important in producerea cognac-ului si se realizeaza printr-un proces
dublu- dubla distilare. Imediat dupa fermentarea strugurilor, vinul obtinut se distileaza si se
obtine un lichid laptos cu o concentratie alcoolica de 27-30°. Dupa a doua distilare se obtine un
lichid transparent cu o coloratie pala. Acesta este cognac tanar. Acest distilat ajunge la 72°. In
unele regiuni acest distilat se consuma in aceasta forma, fiind apropiat ca si caracteristici de
cunoscutul Italian Grappa. Pentru a deveni cognac este necesar un proces de maturare
coordonat de specialisti.
Maturarea.
Spre deosebire de alte tipuri de alcool brandy-ul nu se matureaza in sticle. El trebuie maturat in
butoaie si apoi transferat in sticle. In aceasta perioada alcoolul de 72° pierde din tarie pana
aproape de 40°. Perioada minima legala pentru maturare este 2 ani si jumatate dar majoritatea
producatorilor matureaza mai mult timp aceasta licoare. In dorinta de a obtine o aroma
personala si a mentine un standard ridicat de calitate marii producatori folosesc amestecul a
mai mult de 50 tipuri de cognac maturate diferentiat si din soiuri diferite de struguri, dupa rete
personalizate.
Procesul de maturare cuprinde 3 faze:
Extractia - in acest timp lemnul transfera lichidului taninul, gustul si culoarea, motiv
pentru care lichidul este brun auriu;
Imabatranirea
- in aceasta perioada are loc un proces de hidroliza si reorganizare
chimica. Dupa 2-3 ani lichidul capata calitatile minimale pentru a fi
baut. Imbatranit mai mult timp cognac-ul isi amplifica gustul si aroma.
Aroma cea mai rafinata si mai suava apare dupa 50 ani.
Oxidarea - in aceasta perioada cognac-ul capata buchetul aromatic final si aspectul
auriu. Odata cu transferarea in sticle cognac-ul nu mai este in contact cu
aerul sau cu lemnul si maturarea inceteaza.
Eticheta de pe sticla de cognac reflecta cu certitudine si varsta licorii continute. Un cognac

poate fi vandut numai dupa ce are o vechime de de cel putin 2 ani si jumatate la data de 1
octombrie. Cu cat cognac-ul este mai vechi cu atat are o calitate mai fina.
Marcarea tipurilor de cognac se face cu simboluri care au urmatoarele caracteristici:
V.S. - Very special - Este cel mai tanar cognac. Are o

varsta cuprinsa intre 2 ani si
jumatate si 5 ani.
V.S.O.P. - Very Special Old - Denumit si RESERVE are o varsta

Pale intre 5-10 ani.
NAPOLEON - Acest cognac este un amestec
premium si este invechit intre 6 si
20 ani.
X.O. - EXtra Old - Aceasta denumire o capata
cognacul cel mai vechi. Este apreciat
de cunoscatori pentru aroma sa
complexa. Are o varsta intre 20-50
ani.
Cele mai renumite marci de COGNAC sunt:
- CAMUS
- HENNESSY
- MARTELL
- BISQUIT
- REMY MARTIN
- COURVOISIER
Adesea considerata exclusiv o bautura de savurat dupa masa in Europa, in Asia cognac-ul se bea
cu apa in timpul meselor.
Paharul special pentru cognac („lalea” sau „balon”) se umple 1/5 astfel incat prin
orizontalizarea paharului licoarea sa nu curga din acesta. Cognacul se serveste in pahar incalzit
sau la temperatura camerei dar niciodata cu gheata. Este recomandat ca paharul sa se
incalzeasca in palma, dar niciodata la flacara aceasta incalzire deteriorand aroma cognac-ului.
Cognacul se poate servii la sfarsitul unei mese sau se poate savura si ca o entitate separata,
singur sau alaturi de un prieten in prezenta unui trabuc de calitate.Cognacul satisface prin
caliatatile sale toate simturile: vedere, miros, gust.
Vederea
Priviti prin transparenta paharului pentru a observa culoarea specifica si claritatea acestei licori.
Mrosul
Apropiati usor nasul de gura paharului si veti descoperi aroma initiala. Acum invartiti usor
paharul in mana si astfel descoperiti al 2-lea parfum - buchetul. Aceasta miscare de invartire se
numeste "umanizarea cognac-ului"
Gustul
Un cognac bun lasa un gust placut pentru o perioada mai lunga. Acest gust persistent este
determinat de stimularea senzorilor gustativi pentru dulce, acru, amar, sarat, toate aceste
gusturi fiind continute in cognac, combinarea lor formand aroma caracteristica.
Depozitarea si pastrarea cognacului in sticle se face in pozitie verticala astfel incat lichidul sa nu
vina in contact cu dopul de pluta
2. Armagnac
10 soiuri, 800 de viticultori, productie limitata

Armagnacul se produce in Gasconia, in sud-vestul Frantei. Este un distilat de vin facut, de
regula, dintr-un amestec de 10 soiuri autorizate de struguri. Dintre acestea, principalele sunt
Ugni Blanc, Folle Blanche, Colombard si Baco 22A. Spiritul final al armagnacului este format prin
invechirea in butoaiele de lemn de stejar in care este tinut. In prezent exista circa 800 de
viticultori care produc armagnac si care sunt asociati in cadrul Biroului National al Interprofesi-
onistilor din industria Armagnacului (BNIA). De altfel, procesul de productie este supravegheat
de Institutul National pentru Denumiri de Origine (INAO) si BNIA.
Conform datelor BNIA, din cele 16 miliarde de sticle de bauturi spirtoase vandute anual pe plan
mondial, Armagnacul vinde doar 6,5 milioane de sticle (in 2008). Astfel, cota sa de piata este de
numai 0,04% din piata mondiala a bauturilor alcoolice, comparativ cu 1% cat revine cognacului.
Istorie:
Armagnac este cel mai vechi distilat din Franta si, in trecut, a fost consumat pentru beneficiile
sale terapeutice. Prima sa atestare dateaza din anul 1310, cand Vital Dufour, staretul manastirii
Eauze din regiunea Gers, din sud-vestul Frantei, a scris un text despre cele 40 de virtuti ale
armagnacului. Potrivit textului acestui calugar, Armagnacul "ascute spiritul daca este bauta cu
moderatie", "opreste lacrimile", "vindeca hepatita daca este bauta cu sobrietate", "dezleaga
limbile si confera indrazneala celor timizi", "aplicata frecvent pe un membru paralizat, il rea-
duce la starea normala", "face sa dispara roseata si arderea ochilor”, “vindeca guta, plagile si
fistula, prin ingestie” s.a.
Intre secolele 15 si 17, Armagnac fost vandut pe pietele din Saint-Sever , Mont-de-Marsan si
Aire-sur-l'Adour . Ulterior, negustorii olandezi au inceput promovarea produsului prin
comercializare la scara mai larga.
In prezent, armagnacul este considerat o bautura digestiva, insa profesionistii din aceasta
industrie si-ar dori ca el sa fie consumat si ca un aperitiv, insotind o serie de preparate, sau chiar
ca un cocteil, dupa succesul inregistrat de lansarea pe piata in 2007 a sortimentului "Blanche
d'Armagnac", incolor, imbuteliat imediat dupa preparare, fara sa fie lasat sa se invecheasca in
butoaie de stejar.
Geografie
The Armagnac region lies between the and rivers in the foothills of the .Regiunea Armagnac se
află între doua râuri Adour şi Garonne, la poalele Pirineilor . The region was granted AOC status
in 1936. Regiunii i-a fost acordat AOC (DOC) prin statut, în anul 1936. The official production
area is divided into three districts that lie in the departements of , , and . Aria de producţie
oficială este împărţita în trei districte care stau în departamentele de Gers , Landes , şi Lot-et-
Garonne . The region contains 40,000 acres (160 km²) of grape-producing vines. [ ] The May 25,
1909 Falliere's decree describes the three districts: Regiunea conţine 40
de mii de acri (160 km ²) producătoare de viţă de vie. In 25 mai 1909, Falliere Decretul descrie
cele trei raioane:
 ; Bas-Armagnac ;
 ; Armagnac-Ténarèze ;
 . Haut-Armagnac .
Each of these areas is controlled by separate appellation regulations.Fiecare dintre aceste zone
este controlata de către AOC ,separate prin denumire si reglementări. More recently, a new
appellation—"Blanche d'Armagnac"—was established to allow the production and export of
clear, white brandies that are unaged. Mai recent, un nou apelativ, "Blanche d'Armagnac"-a
fost înfiinţat pentru a permite producţia şi exportul de, alb brandy.Adica sunt proaspete.
Cateva secrete de productie si de pastrare

In mod traditional, armagnacul este distilat o singura data, ceea ce ii confera, initial, un spirit
mai putin “lustruit” decat cel al cognacului, care este dublu distilat. Cu toate acestea,
imbatranirea in butoaie de stejar inmoaie gustul, dezvolta arome mai complexe si o culoare
aramie. In butoi pierde o parte din alcool si din apa prin evaporare (fenomen cunoscut ca fiind
un "tribut adus ingerilor"), fapt ce permite compusilor aromatici sa apara prin oxidare.
Cand alcoolul ajunge la 40%, armagnacul poate fi transferat in butelii mari de sticla (numite
"Jeanne Dame"), pentru depozitare. Dupa inca un an de afinare la sticla, armagnacul poate fi
imbuteliat pentru vanzare.
Armagnacul este comercializat sub mai multe clasificari ce se refera la varsta brandy-ului
constitutiv. O sticla de trei stele, sau "VS", este un amestec de mai multe armagnacuri care au
stat cel putin doi ani la imbatranire in butoi de lemn. Pentru VSOP, imbatranirea este de cel
putin cinci ani, iar pentru XO, cel putin sase ani.
Ca orice distilat, armagnacul trebuie sa fie depozitat vertical, pentru a evita deteriorarea
dopului de la alcool.
Beneficii de sănătate
Research conducted by scientists at Bordeaux University in 2007 suggested that Armagnac has
health benefits, finding that moderate consumption can help protect against and . Cercetările
efectuate de oamenii de stiinta de la Universitatea din Bordeaux , în 2007 au sugerat faptul că
Armagnac consumat moderat ar fi beneficic pentru sănătate, si poate ajuta la protejarea
impotriva bolilor de inima si obezitate . The research seemed to indicate that the benefits
derived from its unique distillation process and aging rather than from its alcoholic content mai
degrabă decât la conţinutul său alcoolic. The southwestern area of France, where Armagnac is
produced, has some of the lowest cardiovascular disease rates in the world. [ ] Zona din sud-vest
a Franţei, unde este produs Armagnac, este considerata a fi zona cu cea mai scazuta rata a
bolilor cardiovasculare din lume.
ARMAGNAC CASTARÈDE
Un secret împărtăşit
Cea mai veche Casă de Armagnac a Franţei – Fondată în1832

Armagnac = cea mai veche „apă vie” (distilat) a Franţei, obţinută prin distilarea vinurilor albe din
regiunea Gascogne (Gasconia) datează de la 1411-1441. Fiind maturat mulţi ani în butoaie de
stejar negru, el dobândeşte gusturi şi arome spectaculoase.
Numit cândva „apa vieţii veşnice”, în Evul Mediu Armagnac-ul a devenit faimos pentru
proprietăţile sale terapeutice – consumat cu moderaţie, el hrăneşte, stimulează şi încântă
spiritele. Se spune că în el a stat secretul puterii celebrilor Muşchetari...
Epoca sa de glorie a început în secolul al XV-lea, când a devenit un veritabil produs de consum.
Din sec. XVII datează primele atestări ale comercializării Armagnac-ului. Tot atunci, olandezii au
cumpărat aproape tot vinul produs pe coasta franceză a Atlanticului, cu excepţia celui din
Bordeaux, pe care l-au cumpărat englezii. Negustorii olandezi au navigat în susul râului Garonne
şi au încheiat primele contracte cu podgorenii gasconi din regiunea Gers. Temându-se de
concurenţă, bordelezii au interceptat bărcile la întoarcere, sub pretextul că numai vinul din
Bordeaux poate fi transportat pe râu. Cum această interdicţie se adresa doar vinului, nu şi
alcoolului, gasconii au început să distileze vinul. Olandezii au început să cumpere cantităţi uriaşe
de alcool din Armagnac, pe care le foloseau pentru a stabiliza vinurile pe care le vindeau clienţilor
din nordul Europei.
În 1730, această „apă vie” avea mari fluctuaţii de calitate, dar a devenit un adevărat produs
comercial. Pentru a se proteja de aceste fluctuaţii, producătorii au început să-şi facă rezerve şi să
păstreze distilatul în butoaie. Aşa s-a născut minunea numită Armagnac...
Apoi, în anii 1870, viile au fost distruse de filoxeră. Ele au renăscut la începutul secolului al XIX-
lea, când comerţul cu Armagnac atinge apogeul. În 1909, Preşedintele Fallières, un om al locului,
delimitează regiunea în care se produce Armagnac. Decretul din 6 august 1936 defineşte
Apelaţiunea Controlată a Armagnac-ului şi cele 3 regiuni ale sale.
Astăzi, Armagnac-ul a cucerit înteaga lume – cele 9 milioane de sticle produse în fiecare an se
vând în peste 130 de ţări.
CASA CASTARÈDE
Fondată în 1832, sub Napoleon III, Casa Castarède este cel mai vechi producător şi negustor de
Armagnac, fiind şi prima Casă de Comerţ înregistrată în regiune, la îndemnul Baronului
Hausmann, subprefectul Nérac-ului. În amintirea sa, magazinul parizian al Casei Castarède a fost
deschis pe celebrul Boulevard Hausmann.
Rămasă în proprietatea aceleiaşi familii, Casa Casterède este astăzi condusă de doamna Florence
Castarède – a 6-a generaţie!
„Pentru noi, Armagnac este mult mai mult decât o afacere; este o adevărată pasiune, o
moştenire, un patrimoniu pe care ne străduim să-l protejăm şi să-l dezvoltăm în fiecare zi.”,
Florence Castarède
Familia este proprietară a două pivniţe vechi de sute de ani:
- una, la Pont de Bordes - Lavardac, pe malul râului Baise – destinată maturării, această pivniţă
este un adevărat „muzeu ecologic”, ea rămânând neschimbată din secolul al XIX-lea. Specialiştii o
consideră excepţională, datorită râului Baise, care îi conferă condiţii speciale.
- cea de-a doua, la Mauléon d’Armagnac, în regiunea Bas-Armagnac, unde se află şi castelul
familiei, Maniban. Domeniul este înconjurat de vii în care cresc 3 soiuri de struguri: Folle Blanche,
Colombard şi Saint-Émilion.
Castelul Maniban a fost construit în secolul al XVI-lea. El adăposteşte o colecţie de tablouri de pe

vremea lui Henric II, clasificate drept monumente istorice.
Proprietatea are 20 de hectare, de pe care se produce cel mai fin Armagnac din lume.
O colecţie unică de ediţii rare
Armagnac-ul CASTARÈDE este garanţia căutată de toţi cunoscătorii şi iubitorii unei „ape vii”
autentice („millésime”). Casa Castarède are cea mai importantă colecţie de ediţii vechi – peste 40
dintre ele sunt autentificate. Ele se pastrează în beciurile familiei, aşteptând, cuminţi, momentul
îmbutelierii. Cea mai veche ediţie existentă datează de la 1888.
Fiecare Armagnac Castarède este maturat exclusiv în butoaie făcute din faimosul „stejar negru”,
cu proprietăţi unice, neegalate.
Toate ediţiile se îmbuteliază după ce soseşte comanda şi sunt etichetate cu anul în care au fost
produse (recoltă, distilare).
Recunoaşterea
În ultimii 20 de ani, Casa Armagnac a fost încununată cu un număr impresionant de medalii ale
marilor concursuri de vinuri din Franţa şi străinătate, dintre care o menţionăm doar pe ultima
primită de Castarède XO: Medalia de Aur a International Wine and Spirit Competition, Londra,
2007.
Cuvée-ul Hors d’Age (XO), vechi de 20 de ani, a fost selectat de către Air France pentru a fi servit
la Clasa Business a tuturor zborurilor la distanţă mare şi medie.
Excelenta sa reputaţie internaţională a făcut ca Armagnac Castarède să fie ales, în 2003, ca

furnizor oficial al Summit-ului G8, de la Evian, Franţa. Cu această ocazie, a fost pregătită o
colecţie specială – câte o sticlă pentru fiecare şef de stat prezent la reuniune, cu Armagnac
distilat în anul naşterii fiecăruia dintre ei şi o etichetă personalizată, care specifică acest lucru.
Deoarece Casa Castarède se adresează unei clientele de cunoscători, ea este prezentă în cele mai
prestigioase restaurante şi hoteluri din lumea întreagă:
FRANŢA
Paris
Plaza Athénée, Carré des Feuillants, Le Grand Véfour, La Tour d’Argent, Le Bistrot du Sommelier,
L’hôtel Bristol, Le Crillon, Le Drouan, Pavillon Ledoyen, Le Lutetia, Toupary, Maxim’s, Fouquet’s,
Le Scribe, Lassere, Le Pré Cadet, Restaurant Conti, Hôtel le Warwick, Cercle de l’Union Interalliée,
La Table du Baltimore, Le Drouant, Park Hyatt Vendôme, Restaurant La Marée, Restaurant Le Néo
Café, Salon de l’Etoile, Chez Pauline, Sensi, Les Chineurs, L’Arpège, le Bistrot du Sommelier, Hôtel
Warwick, Caves Hédiard La Madeleine, George V, Paul Doumer, Courcelles, Lafayette Gourmet,
Le Verger de la Madeleine (8ème), Les Grandes Caves (Clichy), Les Caves Legrand, Cave de
Courcelles, Lavinia, , Chai 33, Le Savour Club, Les Caves Renaud, Les Boutiques Alcool Tabac by
Aelia (Aeroporturile Paris CDG şi Orly).
Provincie
Savour Club, Les Vins Fins (St Pal de Mons), La Cave de Pic, La Fleur de Vigne (Mougins), Cadovino
(Dunkerque), Cave de St Georges (St Georges Groseillers), Le sentier des vins (Le Rouret), Vins
Fins Brasserie (Marcillac La Croisille), Sté Masson Vins, Passe Muraille (Dole), Les Prés d’Eugénie
(Eugénie les Bains), La Terrasse (Sauges), Balme Hôtel (Villefort), Le Millénaire (Reims), Le Jardin
Gourmand (Prunay), L’Expresso (Seclin), Restaurant de la Forêt (Orry la Ville), le Hameau de
Amuchy (Senantes), Le St Jacques (Pau), La Meunière (Lyon), Le Lana (Courchevel), Chalet du
Mont d’Arbois (Mégève), La Sauvageonne (Mégève), L’Amphitryon (Draguignan), La Plage
Moorea (Ramatuelle), L’Escale (St Tropez), Hôtel Sube (St Tropez), Grenadine (St Tropez), La
Cantina (Orange), Le Mas des Grés (Isle du la Sorgue), Hôtel Husseren.
ANGLIA
Auberge du Lac, Le Gavroche (3*), La Barbe, Peking Garden, Mirabelle, Zafferano, Fischer’s
Baslow Hall, Number One Lombard Street (1*), Waterside Inn (3*), Nobu (1*), Nobu Barclays
(1*), The Fat Duck (3*), The Clinton House (1*), The Vineyard at Stock Cross (1*), L’Ortolan (1*),
The Square (2*)
BELGIA
La Maison du Cygne (*), Le Sea Grill (**), Comme Chez Soi (***), Le Hilton (*) (La Maison du
Bœuf), Fourmis (**), Maison Vandamme Zee Bruges (*), Karmeliet *** (Bruges), Convent *,
HertogJean (Bruges), Bonbon *, The Conrad Hotel (Bruxelles), Au Casino (Bruxelles), Hofvancleve
(***) (Kruishoutem).
DANEMARCA
Caroline Amalie (***)
EMIRATELE ARABE UNITE (DUBAÏ)

Jumeirah Group : Jumeirah Beach Hotel(*****), Madinat Jumeirah (*****), Burj Al Arab
(*******), Verre by Gorbow Ramsay, Grand Hyatt Dubaï
IRLANDA
L’écrivain (*), Frère Jacques
LIBAN
Table d’Alfred
NORVEGIA
Bagatelle, Le Canard
RUSIA / Moscova
Restaurant Anatoly Kom (fostul „Green”), Restaurant Cafe Pouchki, Restaurant Tourandote,
Restaurant Cafe Champagne, Restaurant Tropikana, Hotel National***** , Suisshotel *****,
Casino Christal, Restaurant Rubins, Restaurant Goubernatorsky, Casino Bacara.
SUEDIA
Kattegatt Gastronomi & Logl (restaurantul aparţine celui mai cunoscut bucătar/chef suedez,
Rikard Nilsson), Opera Cellar, toate restaurantele din Guidul Michelin.
Apelaţiunea
Apelaţiunea Armagnac se înscrie într-un triunghi care acoperă 3 departamente:
Gers - aproape în întregime, câteva cantoane din Landes – la vest şi câteva comune din Lot-et-
Garonne – la nord.
În Franţa, se produc trei tipuri de Armagnac, în trei regiuni diferite, marcate de terroir-uri diferite:
- Bas-Armagnac, în vest: partea cea mai bună a apelaţiunii. Aici se face băutura cea mai elegantă
şi cu buchetul cel mai fin. Cu un parfum caracteristic de prune uscate, „Armagnac-ul negru” se
naşte dintr-un sol argilos-silicios, predominant nisipos (argilă dură, cu concreţiuni). Capitala
regiunii: Eauze.
- Ténarèze, în centrul ţării: în această regiune se produce un Armagnac mai aspru, cu o aromă
tipică de violete. Are nevoie de o maturare lungă, pentru a-şi îmblânzi caracterul sălbatic. Este
regiunea în care se produce cel mai mult armagnac. Capitala regiunii: Condom.
- Haut-Armagnac: din cauza solului calcaros, aici se produce un armagnac de mai slabă calitate.
Dintre cele 3 apelaţiuni ale regiunii, „Armagnac-ul alb” ocupă suprafaţa cea mai mare, dar are cea
mai mică vie şi dă cea mai slabă băutură. Din cauză că armagnacul lor nu se vinde, mulţi viticultori
au trecut la cultivarea porumbului. Capitala regiunii: Auch.
CASTARÈDE - Armagnac de calitate superioară

Casa Castarède produce numai Armagnac de calitate superioară:
Cupaje
- vechimea se referă la cel mai tânăr Armagnac folosit în cupaj
VSOP – Castarède min. 10 ani vechime; de obicei: min. 5 ani

XO /Napoléon – Castarède: min. 20 ani vechime; de obicei: min. 6 ani
Hors d’Age (Fără Vârstă) - Castarède: min. 20 ani vechime; de obicei: min. 10 ani
An de producţie recunoscut /Millésime (fr.) / Vintage (eng) – o specilitate a Armagnac-ului care

se referă exclusiv la recolta din anul menţionat pe etichetă. Este păstrat min. 10 ani în butoaie de
stejar şi este deseori vândut cu conţinutul natural de alcool (între 40 – 48% alc.).
Calitatea producţiei din anumiţi ani este diferită de cea pentru vin. Se obţine un Armagnac
extraordinar şi în ani consideraţi mediocrii pentru vin. Producţia este diferită în fiecare an.
Armagnac-ul bătrân este mai moale decât cel tânăr, iar puterea alcoolică este mai mică. El este,
întotdeauna, plin de surprize şi, de aceea, este cadoul ideal pentru zile de naştere, sau
evenimente speciale.
N.B. În 1999, producătorii de Armagnac au decis să simplifice conţinutul etichetelor:
Armagnac – min. 6 ani în butoaie de stejar
Armagnac vechi / Viel Armagnac – cupaje maturate mai mult de 6 ani în stejar
An de producţie recunoscut /Millésime (fr.) / Vintage (eng) – nicio modificare
Armagnac alb / Blanche d’Armagnac – alcool distilat, nematurat
Păstrarea/Conservarea
Armagnac-ul nu mai evoluează după ce este îmbuteliat. Pentru a-l păstra, este obligatoriu ca
sticlele să stea în poziţie verticală, astfel încât Armagnac-ul să nu ajungă în contact cu dopul.
Cum se face Armagnac-ul

Armagnac-ul se produce în mod artizanal, în 3 etape egale ca importanţă:
Vinificarea
Distilarea
Maturarea
Vinificarea
Apa vie/distilatul Armagnac se produce din vinuri albe făcute din struguri cu o bună aciditate şi
un conţinut mic de alcool. Aceste vinuri sunt produse prin metoda tradiţională tipică, fără adaos
de sulf şi zahăr.
Distilarea: o distilare continuă

Distilarea se face iarna, după ce se termină fermentaţiile. Ea trebuie să se încheie înainte de 31
martie a anului următor recoltării. Distilarea este continuă şi are loc într-un alambic specific, din
cupru laminat – identic cu modelul patentat în 1818 de către Dl. Tuilliere, sub Ludovic al XVIII-lea.
La ieşirea din alambic, distilatul are 52° - 55°/60° (spre deosebire de Cognac, pentru care se
foloseşte un alambic cu distilare dublă, din care rezultă un distilat de 70°, sau mai mult). El este
incolor şi foarte aromat. Pentru a ajunge la fineţea, complexitatea şi culoarea caracteristice, el
are nevoie de mulţi ani de maturare în stejar.
Maturarea
O etapă foarte importantă pentru viitorul Armagnac-ului. Două suntg elementele esenţiale:
butoaiele (stejarul, afumarea lemnului, măiestria meşterului) şi beciul (cu cât e mai umed, cu atât
mai suplu şi rotund va fi Armagnac-ul) .
După distilare, Armagnac-ul este pus în butoaie de stejar de 400 litri.

Există ani în care Armagnac-ul are o calitate excepţională, nemaifiind nevoie să fie cupajat. El va fi
vândut ca atare: Millésime (fr.) / Vintage (eng).
Secretul Armagnac-ului stă în combinaţia dintre distilat şi stejar. Alchimia care ia naştere între
cele două n-a putut fi niciodată explicată ştiinţific.
Armagnac-ul este un produs magic, aproape divin. Apa-vie ia o culoare de chihlimbar, iar, apoi,
de mahon.
Degustarea
Aspectul: se observă limpiditatea, strălucirea şi culoarea. Rotind lichidul în pahar, se observă
„lacrimile” care se scurg mai încet sau mai rapid pe peretele paharului.
Mirosul: evitaţi să băgaţi nasul în pahar, pentru a nu simţi toate senzaţiile aromatice. Rotiţi
paharul, încălziţi-l în palmă şi veţi simţi arome mult mai subtile. Se disting, în principal, 7 arome
mitice: alune, piersică de vie, violetă, vanilie, lămâie verde, prună uscată, piper.
La sfârşit, nu uitaţi să mirosiţi armagnac-ul de pe fundul paharului – aici se concentrează bogăţia

de aromatică, cu care se încheie plăcerea degustrării.
Gustul: se testează prospeţimea, echilibrul şi fineţea. Cu cât Armagnac-ul a stat mai mult în
stejar, cu atât mai blânzi sunt taninii. Persistenţa gustului din gură este o marcă a calităţii
băuturii.
Diferenţele dintre Armagnac şi Cognac

Zona geografică
Armagnac tradiţional Cognac tradiţional
Struguri folosiţi: Bacco, Folle Blanche, Ugni Struguri folosiţi: 98% Ugni Blanc
şi Colombard
Terroir: cei mai buni struguri cresc în soluri Terroir: cei mai buni struguri cresc în soluri
nisipoase, în zone cu climat predominant cretoase, în zone cu temperaturi moderate
cald
Procesul de distilare: dublă-distilare, mai
Procesul de distilare: o singură distilare întâi, până la 26°-32°, iar, apoi, până la
continuă (52°-55°/60°) – produce arome 72°-78°
mai bogate şi un conţinut mai mic de
alcool
Maturarea: în butoaie de 270-450 l.
Maturarea: de regulă, în butoaie de 400- Stejarul provine din Limousin sau Tronçais
430 l. Stejarul provine din pădurea
Monlezun (Bas Armagnac) Cognac-ul este, de regulă, un cupaj de
recolte din mai mulţi ani. Cognac-ul făcut
Armagnac-ul tradiţional se produce din din recolta unui singur an este extrem de
recolta unui singur an / Millésime (fr.) / rar
Vintage (eng)
Soiul de struguri este rareori menţionat pe
vreo etichetă de Cognac
Armagnac-ul este, de multe ori, făcut dintr-
un singur soi (de obicei, Folie Blanche)
Cantitatea: un producător mare (ex.

Cantitatea: un producător mare (ex. Hennessy) face 2,5 milioane de lăzi/an.
Larresingle) face 25 000 lăzi/an Un producător mic (ex. Delmain) face 40
Un producător independent de top face 000 de lăzi/an.
sub 200 lăzi/an
Armagnac-ul a fost inventat cu 250 de ani

înaintea Cognac-ului, e mai rar şi mai puţin
industrializat
50% din Armagnac se consumă în Franţa
Restaurantele de renume preferă

Armagnac-ul Cognac-ului
Cum şi când se bea Armagnac-ul
În mod tradiţional, Armagnac-ul se bea după masă, din pahare speciale, care-i pun în valoare
aromele cele mai fine şi bogate. Este delicios cu toate deserturile din fructe (mere, portocale,
pere, etc) şi ciocolată. Dulceaţa desertului îl face să pară mai puţin tare.
Armagnac-ul şi cafeaua sunt o combinaţie minunată, deoarece au arome complementare.

Mesele conviviale, cu prietenii, sunt cea mai bună ocazie pentru a savura acest produs cu specific
local.
Urmând exmplul bucătăriei gascone, foie-gras-ul, cârnaţii, carnea, sosurile şi pastele câştigă în
arome. Dacă sunt flambate în Armagnac.
Şi, bineînţeles, un trabuc, sau focul unui şemineu conferă cadrul somptuos şi cald necesar pentru
înţelegerea şi aprecierea unui Armagnac vechi.
Armagnac-ul este bun pentru sănătate
Cercetările efectuate în ultimul timp au demonstrat că Armagnac-ul poate ajuta la combaterea

obezităţii.
În 2005, Profesorul de Farmacologie Nicholas Moore, de la Universitatea din Bordeaux, a
descoperit că, băut în cantităţi moderate, Armagnac-ul previne apariţia infarctului şi a trombozei.
Cea mai veche atestare documentară a proprietăţilor terapeutice ale Armagnac-ului vine din
secolul XII şi îi aparţine Cardinalului Vital Dufour.
Champagne
TERROIR
ezarea la limita nordică a centurii vinifere presupune un ciclu lung de coacere şi o recoltare târzie a strugurilor
ndulată, bătută de vânt, traversată de râuri care curg de la est la vest. Podgoriile se adăpostesc pe zonele de deal şi pe văile râurilor, unde s
alcaros, permiţând o bună scurgere, păstrând totuşi apa. Fisurile calcaroase de la suprafaţă reflectă în unele locuri razele soarelui pe viţe.
ece, expusă la furtuni şi vânt dinspre Canalul Mânecii.
medie în iulie este de 18,5⁰C în Reims şi de 19,5⁰C în Épernay.
e primăvară (în 2003, temperaturile au scăzut sub -6⁰C şi jumătate din recoltă a fost compromisă)
Champagne este podgoria cea mai nordică din Franţa. Temperaturile scăzute şi coacerea
lentă a strugurilor asigură o aciditate crescută, vitală în procesul lung de învechire al şampaniei.
Astăzi, şampania este, de obicei, un cupaj de struguri (Pinot Noir, Pinot Meunier şi Chardonnay),
dar şi o combinaţie de mai multe podgorii (crus). În plus, spre deosebire de orice alt vin
important, şampania este un amestec de struguri proveniţi din două sau mai multe recolte.
Vinurile dintr-o singură recoltă se produc numai în cei mai buni ani.
1. Metoda tradiţională
Metoda tradiţională este, sau méthode traditionelle, în Franţa, este cea mai rafinata
modalitate de producere a vinului spumant. Folosită în toată lumea, se află la originea tuturor
sticlelor de vin spumant de astăzi. Denumirea Champagne este valabilă exclusiv pentru vinurile
produse în această regiune, dar sintagma metodă tradiţională indică faptul că vinurile din afara
regiunii au fost produse prin acelaşi procedeu şi cu o atenţie sporită pentru calitate.
2. Procesul de Producţie
Strugurii – sunt folosite multe soiuri, deşi strugurii Chardonnay, Pinot Noir şi Pinot
Meunier din regiunea Champagne sunt cunoscuţi în mod special. Aciditatea este o componentă
importantă, aşa că strugurii sunt culeşi mai devreme. Recoltarea manuală este o obligaţie legală
în Champagne şi îi ajută pe viticultori să evite ca strugurii stricaţi să păteze mustul.
Presarea – cu cât presarea este mai uşoară, cu atât mai bine, pentru a se evita aromele
prea puternice şi taninurile. În Champagne sunt norme stricte referitoare la cantitatea de must
extrasă dintr-o anumită cantitate de struguri.
Prima fermentaţie – mustul este fermentat în vase de oţel inoxidabil (sau ocazional în
butoaie vechi de stejar) pentru a produce un vin alb, acid, cu nivel moderat de alcool. Vinurile
din mai multe soiuri de struguri şi podgorii sunt fermentate separat pentru a permite anumite
combinaţii în etapa amestecului. În acest punct, cele mai multe vinuri spumante sugeră
fermentaţie mlolactică, un proces natural care transformă acidul malic puternic în acid lactic
slab şi adaugă o textură untoasă vinului.
Amestecul – majoritatea vinurilor spumante sunt făcute dintr-o combinaţie de soiuri,

provenite din podgoriile diferite, iar pentru vinurile la care nu se specifică anul de fabricaţie, din
recolte din ani diferiţi. Această practică este originară din Champagne, deoarece viticultorii nu
se puteau baza pe climat pentru recolte bogate în fiecare an. Amestecul diferitelor recolte a
ajutat o casă din Champagne să producă un vin foarte consistent. Amestecul (assemblage)
constă însă în mai mult decât obţinerea consistenţei. În mâinile unui oenolog talentat, mai
multe vinuri cu arome diverse pot fi combinate astfel încât să producă un amestec mult mai bun
decât fiecare vin în parte.
A doua fermentaţie – vinul amestecat este apoi îmbuteliat împreună cu liqueur de

tirage, ce conţine vin, zahăr şi drojdie. Aceasta determină o a doua fermentaţie, în sticlă,
zahărul transformându-se în alcool şi producând dioxid de carbon, responsabil pentru acidulare.
Maturarea – această etapă este crucială în dezvoltarea calităţii vinului spumant. În

timpul maturării are loc autoliza drojdiei, proces prin care particulele de drojdie reacţionează cu
vinul, creând arome de drojdie şi pâine.
Îndepărtarea sedimentelor – pentru a îndepărta drojdia, sticla este răsucită în mod

repetat (timp de 6-8 săptămâni dacă se face manual), aşa încât sedimentele alunecă spre gâtul
sticlei, metoda numită remulaj (remuage). Gâtul sticlei, ce conţine drojdia este apoi îngheţat,
sticla este ţinută în sus şi se ia dopul provizoriu. Sedimentele îngheţate sunt îndepărtate sub
presiune, dintr-un proces denumit degorjare (dégorgement).
Dosage şi astuparea cu dop de plută – Dosage e procesul prin care este completat vinul
pierdut la degorjare. Lichidul folosit pentru reumplerea sticlei este cunoscut drept liqueur
d’expédition („lichid de expediţie” sau de „dozaj”). Conţine un amestec de vin de rezervă şi
zahăr. Aproape toate vinurile spumante au zahăr adăugat pentru a le echilibra aciditatea,
cantitatea variind în funcţie de stil. Un dop de plută mare este îndesat în sticlă cu presiune,
pentru a o sigila. Este folosit şi un coş de sârmă pentru a întări dopul.
3. Legea privind etichetarea şampaniei
Pentru a face diferenţa între tipurile de şampanie, există un registru de termeni proprii:
Brut – tipul de şampanie depinde de cantitatea de zahăr adăugată la prodesul final de
dosage şi variază de la extra brut (foarte sec) şi brut (sec) până la demisec (demidulce) şi doux
(foarte dulce).
Non-vintage – şampania non-vintage (NV) este făcută dintr-un amestec de struguri din
ani diferiţi şi lăsată la maturare cel puţin 15 luni pe drojdie.
Vintage – şampania vintage trebuie făcută dintr-o singură recoltă şi necesită cel puţin
trei ani de maturare. Cele mai bune recolte recente din regiune au fost în 2002, 1999, 1998,
1997, 1996, 1995, 1990, 1989, 1988, 1985, 1883.
Rosé – şampania este una dintre puţinele denumiri care permit ca specialitatea rosé să
fie produsă din amestec de vinuri albe şi roşii.
Blanc de blancs – produsă în întregime din soiuri de struguri albi (aproape întotdeauna
Chardonnay) este cea mai trainică şampanie.
Blanc de noirs – produsă numai din soiuri roşii (Pinot Noir şi Pinot Meunier), blanc de
noirs pare să aibă o aromă mai bogată în funcţie decât şampania tradiţională.
Grande Marque – termen însemnând „marcă de excepţie”. Deşi multe case

producătoare de succes folosesc această sintagmă, ea nu garantează întotdeauna calitatea.
Mărimile sticlelor – foarte variate. Magnum (2 sticle obişnuite de 75 cl) sunt cele mai
bune pentru maturare. Dimensiuni mai mari: Jeroboam (4x75 cl) şi Matusalem (8x75 cl), până la
Melchior (24x75 cl).
Cuvée de prestige – Multe case de producţie lansează metode de îmbuteliere cât mai
noi şi ieftine. Lansate ca vinuri dintr-o singură recoltă cuvées de prestige sunt făcute utilizând
cele mai bune soiuri şi sunt maturate pe perioade lungi. Exemple: Dom Pérignon (Moët et
Chandon) şi La Grande Dame (Veuve Clicquot).
4. Zone viticole din Champagne
- Montagne de Reims
- Vallée de la Marne
- Côte des Blancs
- Côte de Sézanne
- Côte des Bar
5. Producători de top din zona Champagne
- Pol Roger
- Billecart-Salmon
- Champagne Alfred Gratien
- Champagne Charles Heidseick
- Champagne Deutz
- Champagne Drappier
- Champagne Henriot
- Champagne Jacquesson et Fils
- Champagne Lanson
- Champagne Perrier Jouët
- Champagne Philipponnat
- Champagne Salon
- Champagne Taittinger
- Champagne Veuve Cliquot Ponsardin
- Krug
- Laurent-Perrier
- Louis Roederer
- Moët et Chandon
6. Pol Roger
Sampanie Pol Roger a fost fondată în 1849 şi deţine în prezent 87 de hectare de podgorii pe
site-urile în prim-Vallée d'Epernay şi pe Coasta de des Blancs.
The Pol Roger range starts with three non-vintage champagnes: Brut Réserve NV, Pure NV and
Rich NV which are images of the Brut Réserve, the Rich with a slightly higher dosage and the
Pure, at the other end of the scale, being sans dosage. Gama de Pol Roger incepe cu trei
şampanii non-vintage: Brut Réserve NV, Pure NV şi Rich NV, care sunt imagini ale Réserve Brut,
Rich cu o doză puţin mai mare şi Pure, la celălalt capăt al scalei, fiind sans dozare. The rest of
the champagnes are vintage-dated taking in Brut Vintage, Brut Rosé and Blanc de Blancs as well
as the Cuvée Sir Winston Churchill. Restul de şampanii luaţi de epocă datează din Brut Vintage,
Rose Brut şi Blanc de Blancs precum şi Producţie de vin Sir Winston Churchill.
Pol Roger Ltd. Pol Roger Ltd.
Great Britain is, and always has been, the premier export market for Champagne Pol Roger: a
tradition dating back to the 1860's. Marea Britanie este, şi a fost întotdeauna, piaţă de export
pentru premier Champagne Pol Roger: o tradiţie care datează din anii 1860. For more than a
century, Champagne Pol Roger (celebrating its 150th Anniversary in 1999) was represented in
Great Britain by a single company, Dent & Reuss and its antecedents: a symbol of stability,
continuity and mutual loyalty. Pentru mai mult de un secol, Champagne Pol Roger (aniversarea
a 150 în 1999) a fost reprezentat în Marea Britanie de către o singură companie, Dent & Reuss
şi antecedentele sale: un simbol de stabilitate, continuitate şi loialitatea reciprocă.
In 1990, with the closure of Dent & Reuss, Champagne Pol Roger resolved to establish its own
subsidiary in Great Britain, Pol Roger Ltd. The key management team from Dent & Reuss were
recruited to the new company. În anul 1990, cu închiderea Dent & Reuss, Champagne Pol Roger
HOTĂRÂTE să stabilească filiale proprii in Marea Britanie, Pol Roger Ltd. Echipa de gestionare a
cheilor de la Dent & Reuss au fost recrutati pentru noua companie. With selective recruitment,
the establishment has now grown to a closely integrated team of fourteen. Cu recrutare
selectivă, în care unitatea a crescut acum la o echipă strâns integrate de paisprezece ani.
Cand a fost rugat sa isi clarifice convingerile politice, Winstaon Churchill a spus „ Sunt Pol
Rogist” .
Se spune ca a fost, într-adevăr, şampania preferată om de stat care nu pleca niciodată la drum
fără o provizie consistentă de Pol Roger .
Churchill şi-a explicat concis alegerea: "Gusturile mele sunt simple: mă mulţumesc cu tot ce-i
mai bun."
Unii spun ca este "Cel mai bun producător de şampanie" iar acestia sunt Robert Parker şi
Tom Stevenson, cei mai temuţi critici din lume vinului.
Casă de prima ligă, care păstrează tradiţia şi demonstrează că „sampanie este inainte de toate
un vin bun”
Întemeiată la 1849, Pol Roger este astăzi una dintre puţinele case de şampanie rămasă ca
proprietate de familie.- pentru ca majoritatea au fost achizitionate de mari consortii de lux
Este acum la a 5-a generatie. I se spune, cu respect, "cea mai mică- Mare casă din Champagne."
Isi are sediul pe celebra Avenue de Champagne in orasul Epernay, acolo unde stau aliniate
vilele elegante ale producatorilor francezi.
Totul a inceput in Franta, intr-o regiune deluroasa , foarte aproape de Paris. In 1868 Dom
Perignon, calugar benedict, a fost numit responsabil peste pivnitele abatiei de Hauptville . Vinul
era atunci o afacere pentru biserici.
Se povestesc multe despre Dom Perignon, multe sunt legende insa unele sunt certe:
1. Prin perfectionismul lui, a facut ca vinul de champagne, sa fie apreciat la casele regale
franceze din Europa, sa devina vin al printilor si al celor bogati.
Desi, Cu mult inainte de Dom Perignon exista evidente ca englezii puneau melassa in vin pt a-l
face spumant
Era un pasionat si preocupat de vinificare si viticultura
- el a elaborat regulile de aur ale enologiei scrise abia dupa moartea lui.
- s-a straduit ca prin cupajare, sa garanteze calitatea si consistenta, procedeu de baza azi in
champagne
- a facut un vin de exceptie, vinul sau se vindea dublu decat alt vin din regiune-
Dar, spre disperarea lui DP era spumant . Perignon a dorit toata viata sa scape a doua
fermentare
Insa avea o mare problema: aceaste regiune este foarte rece si iarna se instala repede ,
inainte ca vinul sa fermenteze complet. Fermentare se oprea asadar toamna si reincepea se
fermenteze primavara . Perignon si-l dorea in sticle pt ca spunea ca butoiul oboseste vinul.
Sticlele explodau pentu ca presiunea nu putea fi controlata si nici sticle nu erau elaborate.
Se spune ca trebuia sa fii complet nebun sa cobori intr-o pinvita cu champagne fara o masca de
fier care sa-ti protejeze fata de cioburile care zburau Intre 20-90% din productie era afectata si
a continuat sa fie pana aproape 150 de ani dupa DP
Perignon era atat de vestit incat Parizienii de rand credeau ca e un sat, si il cautau pe harta
Spre dezamagirea lui , la incepult anilor 1700, sampania placea foarte mult, era tot mai la
moda .
Se bea cu mare fast si a inceput sa creeze o stare echivalenta cu un stil de viata.
La 400 de ani dupa DP, in 1891, tarile europene au agreat prin tratatul de la Madrid sa pastreze
exclusivitatea denumirii de champagne doar pt vinul produs in Champagne.
Astazi, nici un alt vin spumant produs in Franta, in alta regiune din Europa si din lume nu se
poate numi champagne. Se poate numi -Metoda Traditionala sau metoda champenoise.
*Desigur ca asta nu garanteaza ca orice vin pe care scrie champagne este mai bun decat altul,
dar imi garanteaza ca este un produs facut conform unor reguli si reglementari cu privire la
limitele regiunii, procesul de fabricatie, strugruii folositi, productivitatea/ha, cantitatea de
must / kg struguri, cant de zahar adaugata etc etc, perioada de invechire
Totul incepe in vie. Inainte de a deveni spumanta, sampanie este un vin obtinut din amestecul
a 3 struguri bine adaptati zonei -1 strugure alb, Chardonnay si 2 struguri rosii, PN si PM -
adaugati in proportiile dorite de producator pt a obtine un stilul propriu.
Acest amestec poarta denumirea de Cuvee/ Cupaj
Desi s-au folosit 2 struguri rosii, vinul este alb.
Pentru ca strugurii au fost vinificati in alb- s-a stors mustul si nu a fost lasat sa stea in contact cu
coaja rosie din care se extrage culoare. Pigmentul de culoare se gaseste la struguri in coaja, iar
sucul este intotdeauna alb/galben.
Vinificarea incepe in septembrie, cand strugurii se culeg doar manual- asa este reglementat prin
lege in Champagne. Mustul alb sau rosu se fermenteaza in tancuri de aluminiu la temperaturi
controlate si se obtine un vin care se lasa sa se linisteasca pana primavara, in martie!
Podgoriile se vinificara separat , se fac multe vinuri intr-un an.

Champagne este intotdeauna un amestec de mai multe vinuri linistite iar procesul de
amestecare se numeste ASSEMBLAGE in urma caruia resulta un CUVEE.
Pol Roger Brut Réserve Non-Vintage
Compusa din cca 30 de vinuri alese din ultimii doi ani cu o componenta egala in proportii 33%
Pinot Nior – 34% Chardonnay – 33% Pinot Meunier., iar pentru ca s-au adaugat si vinuri vechi
poarta denumirea de Reserve.
Am ales sa il asociez cu suchi. Aromele vinului sunt delicate , de intensitate mica – se

imperecheaza bine cu orez, peste crud , ou – ingrediente nearomate. Consistenta pe palat a
vinului si a mancarii - sunt usoare.
Aciditatea vinului insoteste bine gustul sarat.
Merge bine cu aperitive usor sarate- nuci/alune/chips/platouri reci/ fructe de mare reci cu
sosuri si maioneze. Cu peste gatit usor, salate.
Acest cuvee reserve este sortiemnteul de referinta pt casa Pol Roger- cea care da stilul casei-
usor, elegant, delicat. Se numeste si eticheta alba „ Whitet Foil”
Este un cuvee clasic. Observati ca nu scrie nici un an pe eticheta- se numeste Non Vintage –
fara an- asa cum stiti este un amestec de vinuri din mai multi ani.
Fiecare casa are un astfel de cuvee care ii da stilul si este sortimentul care sa produce in
volumele cele mai mari
Pol Roger Brut Rosé 2002
Corpolenta in plenitudine, 50% Pinot Noir, 34% Chardonnay si 16% vin Rouge de Champagne.
Sampania rose se face prin asamblare de vinuri albe si rosii. Avand in compozitie un vin rosu
( cele albe au vin alb facut din struguri rosii) este mai robusta, mai corpolenta , cu arome mai
pronuntate de fruct rosu.
Pol Roger nu face sampanie rose decat Vintage, in anii buni.
Acesta este un amestec de struguri Pinot Noir vinificati alb si rosu si Chardonanay, culesi din
20 de vii Grand Cru si Premier Cru, adica cele mai bune locatii. Toate din 2002.
Iata o champagen vintage, rose 2002. Rose-ul se obtine din amestecul de vin alb si vin rosu.
La degustare si asociere vorbitm despre 4 principii de baza pt asocierea vinului cu gastronomia.

Le-am aplicat in cazul de fata pt a imperechea aceasta sampanie cu Terina cu branza de capra,
anghinare si prosciuto.
Am avut grija sa asociez sampania la gustul dominat al preparatului- care este prosciuto
Sampania are arome foarte intense care au nevoie de un preparat cu o intensitate

similara,Prosciuto face fata aromelor puternice dar nici unul dintre ele sa nu fie dominant. Sunt
in armonie. Consistenta mare a sampaniei are nevoie de un preparat la fel de consistent,
consistenta asigurata aici de branza de capra si prosciuto. Gusul sarat si gras este taiat de
aciditatea sampaniei anghinarele au rolul lor de a completa gustul acrisor care se simpte in post
gust.
Pol Roger Brut Vintage 2000
Prin definitia insasi o sampanie vintage reprezinta vinul obtinut intr-un singur an care se
bazaeza pe succesul recoltei.Tocmai din acest motiv este impetuos necesar ca nivelul de
coacere,calitatea strugurilor cat si echilibrul componentelor climatice sa fie intr-o chimie
perfecta sis sa vina in ajutorul vinificatorului pentru a obtine un vin optim prin intensitate
structura si echilibru.
1999 ar putea fi caracterizat ca un an exceptional,o imbinare a caldurii cu precipitatiile.Produsa

in cantitati limitate,Pol Roger Brut Vintage 2000 urmeaza o formula clasica dar si specifica casei
cu 60%Pinot Noir si 40% Chardonnay din primele 20 Grand Cru-uri si Premier Cru-uri provenint
din subregiunile Montagne de Reims, the Grand Vallée de la Marne si Côte des Blancs.
Galben auriu cu eleganta si persistenta in perlaj,ne arata de la inceput aspectul calitativ urmand
sa ne conduca catre arome de mesteaca, briosa,si citrice confiate.Postgustul se prezinta sec dar
lung cu amprente de pere Wiliams si gutui pe retrolfactie,devenind un bun acompaniament al
homarului si crustaceelor.
Pe aceasta sticla scrie anul 2000..Atunci cand apare anul pe sticla, acesta se numeste Vintage.
Vintage indica un an exceptional- se face fac doar in anii cand conditiile climaterice si viticole
permit productia unui vin de exceptie . Este tot un amestec de 2 struguri exclusiv cultivati in
2000 de pe cele mai bune podgorii.: Ex: Grande Anne, Dom Perignon, Vintage Pol Roger
Produsă în cantitate limitată, BRUT VINTAGE este unul dintre cele mai mari vinuri din
Champagne,
A petrecut 8 ani in pinvinta inainte de a fi eliberat pe piata si cel putin 5 ani impreuna cu
drojdiile.
De culoare aurie, cu perle sclipitoare , persistente si fine.
Nasul se deschide cu note foarte complexe. In primul rand arome autolitice de briosa, paina
prajita, aluat , cereale, este evident ca vinul a petrecut mult timp impreuna cu sedimentul.
Parfum de fructe coapte flori de iris, miere, caise, pere coapte . Arome foarte intense si
charmante.
Pe palat. textura rotunda, ferma , cremoasa
Vinul este brut, echilibrat intre zahar si aciditate.
Este mult mai consistent decat cel anterior- full body.
Impresiea nasului se transmite pe palat: caise, pere coapte, briose.
Post gustul lung si acrisor.
Fin, elegant , armonisos si generos ,
POL ROGER SIR WINSTON CHURCHILL 1998 & 1999

Sir Winston Churchill a fost adept a celei mai ilustre case Pol Roger şi client. Această şampanie
este făcută în onoarea sa. Compoziţia de amestec este un secret de familie bine păzit. Strugurii
sunt din toate viile de la Grand Cru care au fost în conformitate cu viţă de vie în timpul vieţii lui
Churchill şi este doar făcuta din recolte foarte bune. Este făcută într-un stil care Churchill însuşi
il adora: robust, mature şi de lungă durată.
Relaţia lui Churchill cu Pol Roger datează din 1945, deşi el a fost un client loial în măsura spate
ca 1908. La un prânz oferit de ambasadorul Marii Britanii în Franţa după eliberarea Parisului,
Churchill sa întâlnit fermecător şi captivant cu Odette-Pol Roger şi a început o prietenie, se
complăcea Clementine de soţia lui, care a durat până la moartea lui Sir Winston în 1965. În
fiecare an de ziua lui, Odette ar trimite-i un caz de şampanie vintage. În onoarea de prietenia
lui, Churchill a numit unul dintre caii de curse sale favorite după ea, şi a făcut-vă că ea a fost
invitat la masa de prânz la Ambasada Marii Britanii de fiecare dată el a fost la Paris. În ciuda
niciodată vizita de fapt 44 Avenue de Champagne, Churchill proclamat "cel mai adresa potabile
din lume". Atat de aproape a fost relaţia sa cu familia, care, la moartea lui Churchill, Pol Roger
pune etichete negru-marginita pe sticle destinate pentru Marea Britanie. În 1975, Pol Roger a
mers un pas mai departe şi prestigiul lor numit vin după el, făcându-l în stil robust, matur că ia
plăcut atât de mult.
Compoziţia exactă a acestui vin este un secret de familie, dar este probabil ca Pinot Noir
domină 70-80% din amestec cu restul fiind Chardonnay. Strugurii sunt toate viile de la Grand
Cru care au fost în conformitate cu viţă de vie în timpul vieţii lui Churchill şi este numai în
recolte foarte bune. Vintage 1998 arată toate semnele distinctive ale unui an cu adevărat
remarcabile cu conţinut ridicat de zahăr natural din struguri şi un nivel excelent de aciditate car
e indică un echilibru de ansamblu

excepţională şi pe potenţialul de îmbătrânire.
Având în vedere său de tineret vin deţine încă o mulţime în rezervă, dar are o structură
masculin şi lungimea fenomenal.
-
4. Principalele zone viticole din Europa: Italia – partea 1:

Nord-Vestul Italiei şi Nord-Estul Italiei
1. Noţiuni introductive
Regiunile viticole din Italia
Cu o istorie viticolă de 3000 de ani, Italia rămâne cu siguranţă în fruntea producătorilor de
vin din lume. Cu excepţia Franţei, Italia produce şi consumă mai mult vin decât orice altă
naţiune. Italia se împarte în mai multe regiuni viticole:
- Nord-vestul Italiei
- Nord-estul Italiei
- Centrul Italiei
- Sudul Italiei şi insulele
2. Soiurile indigene ale Italiei

Există peste 2000 de soiuri indigene în Italia, marcândo istorie viticolă îndelungată şi
eforturile de promovare a soiurilor locale. Iată câteva dintre cele mai importante soiuri italiene:
- Aglianico
o Este un soi de struguri roşii, vechi, întâlnit mai des în sud
o Se pot face vinuri excelente, corpolente, cu arome de cireş ars,
ciocolată şi bitum
o Răspândire: Taurasi DOCG, Aglianico del Vulture DOCG
- Arneis
o Corpolent şi sec, este recunoscut ca unul dintre cei mai buni
struguri albi din Italia
o Arome atrăgătoare de pepene galben, pere, migdale şi ierburi
uscate
o Răspândire: Roero Arneis Langhe DOCG
- Barbera
o Al doilea cel mai plantat soi din Italia; cel mai bun soi din
Piemonte
o Produce vinuri corpolente, cu note de fructe dulci şi arome
coacăze, condimente şi fum de lemn
o Răspândire: Barbera d’Alba DOC
- Cortese
o Produce vinuri albe bogate şi înviorătoare, cu arome
atrăgătoare de lămâie verde, prună verde şi minerale
o Se găseşte în Piemonte, Lombardia şi Veneto, dar cele mai
bune exemple sunt în Gavi DOCG
o Răspândire: Gavi DOCG
- Corvina
o Cel mai distins soi din Valpolicella DOC
o Produce vinuri cu note de cireşe şi ierburi care pot oferi arome
concentrate şi taninuri mătăsoase
o Răspândire: Valpollicella DOC
- Dolcetto
o Soi ce produce vinuri delicios de băubile, cu o culoare intensă
şi arome de cireşe
o Răspândire: Dogliani DOCG, Dolcetto d’Alba DOC
- Garganega
o Este capabil de o calitate excepţională
o Se coace târziu şi este atacat de botyris, producând vinuri albe
de corpolenţă medie sau plină, cu note de muşeţel şi migdale
o Răspândire: Soave Classico DOC, Soave Classico Superiore
DOCG
- Greco Bianco
o Soi vechi grecesc
o Produce un vin alb sec şi bogat, cu o culoare profundă şi
arome de pară, piersică şi ierburi uscate
o Răspândire: Greco di Tufo DOCG
- Montepulciano
o Se obţin vinuri cu niveluri ameţitoare de aciditate, alcool şi
taninuri
o Producţia este concentrată în Abruzzo, deşi se întinde până în
Le Marche şi Puglia
o Răspândire: Cónero DOCG, Montepulciano d’Abruzzo Colline
Teramane DOCG
- Nebbiolo
o Din acest soi se produc legendarele vinuri Barolo şi Barbaresco
o Acestea au un parfum de violete, trandafiri, bitum şi gust de
fructe dulci, cu o aciditate ridicată şi taninuri puternice
o Răspândire: Barolo DOCG, Barbaresco DOCG, Roero Arneis
DOCG
- Negromaro
o Însemnând „negru amar”, acest soi produce vinuri de o
culoare profundă, cu taninuri concentrate şi arome complexe
de cireşe amare, lemn dulce şi coacăze negre
o Răspândire: Salice Salentino DOC
- Primitivo
o Folosit în cupaje, dar şi individual, acest soi dă vinuri cu un
grad înalt de alcool şi o aromă de cireşe amare
o Este genetic identic cu soiul Zinfandel din California, deşi
produce vinuri diferite
o Răspândire: Primitivo de Manduria DOC
- Sangiovese
o Cel mai plantat soi roşu din Italia
o Poate produce vinuri de clasă mondială, de la medii la foarte
corpolente, cu taninuri moi şi arome de ierburi, vanilie şi
cireşe amare
o Răspândire: Chianti Classico DOCG, Brunello di Montalcino
DOCG
- Trebbiano
o Cunoscut şi ca Ugni Blanc; cel mai plantat soi alb din Italia
o Este un soi destul de comun ce produce cantităţi mari de vin
sec, proaspăt, dar fără calităţi remarcabile
o Răspândire: Trebbiano di Romagna DOC, Trebbiano d’Abruzzo
DOC, Lugana DOC
- Verdicchio
o Există două zone DOC în regiunea Le Marche, în centrul Italiei
o Vinurile albe produse sunt seci, cu arome de lămâie, iarbă şi
migdale
o Răspândire: Verdicchio dei Castelli di Jesi DOC, Verdicchio di
Matelica DOC
- Vernaccia
o Produce un vin sec, crocant, cu arome de alune şi condimente
o Răspândire: Vernaccia di San Gimigano DOCG
3. Legea Italiană a vinului

Legea vinului în Italia pare simplă, cu doar patru categorii de clasificare:
1. DOCG – Denominazione di Origine Controllata e Garantita (Denumire de Origine

Controlată şi Garantată) reprezintă cea mai înaltă treaptă a vinului Italian, unele regiuni
au statut DOCG pentru anumite vinuri: de exemplu, Acqui poate să eticheteze DOCG
doar vinurile făcute din soiul Brachetto.
2. DOC – Denominazione di Origine Controllata (Denumire de Origine Controlată) este

treapta echivlentă cu Appelation d’Origine Contrôlée (AOC) în Franţa. Atât vinurile DOC,
cât şi cele DOCG sunt produse dintr-o regiune delimitată, în conformitate cu regulile
locale.
3. IGT – Indicazione Geografica Tipica (Indicaţie Geografică Tipică) are acelaşi nivel ca vin
de pays în Franţa. Multe dintre cele mai bune vinuri din Italia pot fi etichetate IGT
pentru a evita regulile stricte DOC şi DOCG, mai ales când sunt folosite soiuri de struguri
străine: Chardonnay, Cabernet Sauvignon şi Merlot.
4. VdT – Vino de Tavola (Vinul de masă) reprezintă majoritatea producţiei de vinuri
italieneşti. De obicei, este de calitate inferioară, dar există şi excepţii.
4. Nord-vestul Italiei
TERROIR
e; podgoriile nordice alte Piemontului şi Lombardiei se întind în zona subalpină, cu orientare sudică, dominând valea joasă şi orientare sud
Valle d’Aosta şi în Lombardia, climatul variază de la cel de tranziţie la cel continental, mai răcoros. Mai spre sud, influenţa mediteraneeană
- Nord-vestul oferă constant vinuri excelente şi a realizat mai mult decât orice regiune
pentru viticultura italiană
- Printre vinurile renumite din această zonă se numără Barolo din Langhe şi vinurile
Barbaresco
- Tot în această regiune se fac şi celebrele vinuri spumante din Lombardia
- Nord-vestul Italiei se împarte la rândul său în cinci regiuni:
 Valle d’Aosta
- Restrânsă ca suprafaţă şi producţie
- Vinuri proaspete şi elegante
- Principalele DOC-uri din Valle d’Aosta:
 Donnaz – soiul tipic este Nebbiolo, iar buchetul său parfumat

este o trăsătură generală definitorie
 Chambave – vinuri pentru desert din Muscat; mai uşoare
decât în sud
 Enfer d’Arvier şi Torrete - soiul de bază este Petit Rouge; vinul
are o aciditate accentuată, culoare potrivită şi arome de
nectar de coacăze
 Blanc de Morgex et de la Salle – soiul Piré Blanc, combină
aciditatea cu intensitatea minerală
 Liguria
- Altitudinea şi influenţa maritimă dau naştere unui mezoclimat ideal,
potrivit pentru producerea unor vinuri albe aromate
- Vinul obţinut din soiul Vermentino de Liguria poate concura cu cele
mai bune din Sardinia, fiind proaspăt şi concentrat
- Regiunea este renumită pentru vinurile sale albe, dar se cultivă şi
Rossese, un strugure roşu fără greutate, având aromă de coacăze roşii
şi căpşune
- Principalele DOC-uri sunt:
 Rossese di Dolceaqua – singurul vin roşu DOC al Liguriei
 Riviera Ligure di Ponente – produce vinuri albe; acestea sunt
etichetate nespecific, pe primul loc fiind aristocraticele Pigato
şi Vermentino
 Cinque Terre – Vermentino este cupajat cu Bosco şi Albarola;
formează împreună vinurile albe cele mai fine ale Liguriei, cu
un amestec de note ierboase, fructe coapte şi nuanţe minerale
 Colline di Levanto şi Colli di Luni – ambele dau vinuri albe, seci,
mai mult de încredere decât interesante
 Lombardia
- Industria vinului din această zonă nu are încă un nume capabil să
concureze cu străluciţii săi vecini
- Principalele DOC-uri şi DOCG-uri sunt:
 Franciacorta – DOCG care foloseşte doar trei soiuri:
Chardonnay, Pinot Noir şi Pinot Bianco; recoltele sunt reduse
iar calitatea vinurilor este superioară
 Lugana – DOC care şi-a câştigat reputaţia prin soiul Trebbiano,
care dă un vin parfumat, de o prospeţime şi o longevitate
nemaintâlnite
 Valcalepio – DOC
 Valtellina Superiore – DOCG; se cultivă Nebbiolo, cunoscut aici
sub denumirea de Chiavannesca
 Sforzati Valltelina – DOCG care produce un vin cu o
concentraţie mare de alcool şi esenţă
 Oltrepò Pavese – DOC; un interes deosebit pentru vinurile
vivace, făcute din soiul local Bonarda (Croatina)
 Emilia
- Principalele DOC-uri sunt:
 Colli Piacentini – fără rival în toată Italia; produce Gutturino,
un cupaj de Barbera şi Bonarda
 Sobrara şi Grasparossa di Castelvetro – renumite pentru
producerea tradiţionalului Lambrusco
 Piemonte
- Patria celebrelor Barolo şi Barbaresco
- Soiul principal cultivat este Nebbiolo
- Piemonte este împărţit în cinci zone importante:
 Langhe – se cultivă trei tipuri de soiuri: Nebbiolo, Barbera şi
Dolcetto; Nebbiolo se coace cel mai târziu, având şi cea mai
fină calitate. DOC-uri şi DOCG-uri reprezentative:
o Barolo (DOCG)
o Barbaresco (DOCG)
o Doglianiv(DOCG)
o Langhe (DOC)
 Asti – multitudine de soiuri, cele mai importante fiind Barbera
şi Moscato. DOC-uri şi DOCG-uri reprezentative:
o Barbera del Monferrato (DOC)
o Monferrato (DOC)
o Barbera d’Asti (DOC)
o Asti (DOCG)
o Moscato d’Asti (DOCG)
o Brachetto d’Aqui (DOCG)
o Dolcetto d’Aqui (DOC)
o Dolcetto di Ovada (DOC)
o Roero (DOCG)
o Freisa d’Asti (DOC)
o Dolcetto d’Asti (DOC)
o Grignolino d’Asti (DOC)

 Alba – podgorii similare celor din Asti; DOC-uri şi DOCG-uri
reprezentative:
o Dolcetto d’Alba (DOC)
o Barbero d’Alba (DOC)
o Nebbiolo d’Alba (DOC)
 Nordul Piemontului – sectoarele viticole de aici sunt puţin
apreciate. DOC-uri şi DOCG-uri reprezentative:
o Carema (DOC)
o Erbaluce di Caluso (DOC)
o Ghemme (DOCG)
o Gattinara (DOCG)
o Boca (DOC)
o Bramaterra (DOC)
o Lessona (DOC)
 Estul Piemontului – soiurile principale sunt Barbera, baza
vinurilor roşii, şi Cortese, starul local, baza vinurilor albe. DOC-
uri şi DOCG-uri reprezentative:
o Gavi (DOCG)
o Colli Tortonesi (DOC)
Producători de top din nord-vestul Italiei:
- Institut Agricole Régional (Valle d’Aosta)

- Bruna (Liguria)
- Walter de Batté (Liguria)
- Bellevista (Lombardia)
- Cà de Frati (Lombardia)
- Cà del Bosco (Lombardia)
- Cavalleri (Lombardia)
- Mazzolino (Lombardia)
- Nino Negri (Lombardia)
- Tenuta Roveglia (Lombardia)
- Triacca (Lombardia)
- Uberti (Lombardia)
Fiind o zonă foarte dezvoltată, Piemonte are un număr deosebit de mare de producători:
- Angelo Gaja
- Braida
- Bricco Rocche
- Bruno Giacosa
- Cascina La Barbatella
- Cà Viola
- Domenico Clerico
- Elio Altare
- Enzo Boglietti
- Ferrando
- Giacomo Conterno
- Giuseppe Mascarello
- La Spinetta
- La Zerba
- Luciano Sandrone
- Matteo Correggia
- Orsolani
- Paolo Scavino
- Pecchenino
- Vigneti Massa
5. Nord-estul Italiei
TERROIR
otecţia Alpilor, de influenţa moderată a lacului Garda şi a Adriaticii. Cele mai bune locuri sunt pe coastele orientate spre sud, pe dealurile d
onar la rocă vulcnică, calcar şi albii cu pietriş nisipos
blânde. Îngheţul intervine rar datorită orientării spre sud, protecţiei munţilor înalţi şi influenţei moderate a lacului Garda şi a Adriaticii.
23⁰C
500 la 1450 mm
prognozate; secetă.
- Există un portofoliu consistent de soiuri locale, cum ar fi Lagrein şi Refosco
- Soiurile internaţionale, ca Sauvignon Blanc, Chardonnay şi Pinot Grigio (Pinot Gris), au
fost introduse la sfârşitul secolului XIX, consolidându-şi prezenţa
- Produce o gamă largă de vinuri, de la cele spumante şi albe seci, la rosé-uri, vinuri roşii şi
vinuri de desert, cu Veneto dominând de departe cea mai mare parte din producţie
- Nord-estul Italiei este compus din patru regiuni-cheie:
 Alto Adige
 Trentino
 Veneto
 Friuli-Venezia Giulia
Trentino-Alto Adige
- Nume comun pentru districtele Trentino şi Alto Adige
- Influenţele germanice sunt puternice în zona bilingvă Alto Adige, evidenţiate în
toponimele şi denumirile duble ale vinurilor
- Se împarte în două regiuni principale:
 Alto Adige
- Oferă o gamă de vinuri exclusiviste, dar şi vinuri populare accesibile
- Soiurile cultivate în prezent sunt Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir,
Slvaner, Riesling şi Gewürztraminer
- Varianta Alto Adige a soiului Gewürztraminer este intensă, cu revărsări de arome
de fructe, flori şi mirodenii şi cu un caracter demisec către demidulce moderat
- Pentru vinurile roşii se cultivă Schiava (circa jumătate din suprafaţa viticolă a
regiunii), deşi viticultorii sunt de părere că ar trebui să fie restrâns
- Lagrein, un alt soi local, maturat în lemn de stejar verde pentru a-i atenua taninul
dă un vin roşu-închis, afumat, plin de profunzime
- DOC-uri reprezentative din această zonă sunt:
 Alto Adige (Südtirol)
 Gries
 Santa Maddalena
 Isarco
 Venosta
 Terlano
Producători de top:
o Abbazia di Novacella
o Alois Lageder
o Arunda Vivaldi
o Cantina Produttori Bolzano
o Hofstätter
o Kuenhof
o Josephus Mayr-Unterganzner
o Produttori Colterenzio
o Produttori di Terlano
o Produttori San Michele Appiano
o Produttori Termeno
 Trentino
- Partea italofonă a regiunii
- Vinificaţie exemplară; au creat o industrie viticolă cu o largă piaţă de desfacere
- Regiunea este liderul şcolii italiene de oenologie
- DOC-uri reprezentative sunt:
 Trentino
 Trento
 Teroldego Rotaliano
o Cesconi
o Ferrari
o Foradori
o La Vis e Valle di Cambera
o Pojer & Sandri
o Tenuta San Leonardo
Veneto
- Vinurile provenite de pe dealurile Veronei deţin monopolul în Veneto
- Vinuri roşii realizate în stil internaţional de către producători din Colli Berici şi
Colli Eugani
- Contează mai ult calitatea şi stilul producătorilor decât caracterul de terroir
- Veneto este împărţit în mai multe zone viticole:
 Bardolino
- Vin produs din aproape acelaşi amestec de struguri Corvina-Rodinella-Mollinara
ca şi Valpollicela; aceeaşi aromă de cireaşă şi migdală, într-o formulă mai uşoară
şi mai slabă
- O mare parte din producţia anuală este folosită pentru Bordolino Novello (o
replică plină de viaţă a vinului Beaujolais Nouveau)
- Principalul DOC este Bordolino, deşi recent a fost reclasat ca DOCG, sub
denumirea de Bordolino Superiore
 Bianca di Custoza
- Se produce mai puţin cunoscutul Trebbiano Toscano (Ugni Blanc)

- Amendamentele recente permit şi utilizarea Pinot Bianco, Chardonnay şi Riesling
Italiano
 Prosecco di Valdobbiadene e Conegliano
- Din această regiune provine cel mai bun Prosecco; strugurii acestui soi produc un
spumant fermentat în butoi, uşor, cu bule, proaspăt, fin, aromat.
- Brut este versiunea cea mai seacă a acstui vin. Sec este, în mod ciudat, varianta
cea mai dulce, iar extrasec este undeva la mijloc
 Valpolicella
- Patru vinuri roşii obşinute din aceleaşi podgorii şi acelaşi cupaj de bază: Corvina,
Molinara şi Rondinella
- De la cele mai uşoare la cele mai consistente, vinurile sunt:
o Valpolicella
o Valpolicella Superiore
o Amarone
o Recioto
- Reciote şi secul Amarone sunt vinuri cu nivel ridicat de alcool, făcute din struguri
parţial uscaţi
- Valpollicela este un vin sec, savuros, de consum curent, din struguri proaspeţi
- Valpolicella Superiore este, teoretic, un vin din struguri proaspeţ, deşi adesea
devine tare după o perioadă de refermentare cu pieliţele boabelor rămase de la
Amarone, sau chiar cu un strop de Amarone
 Soave
- Soiul de bază este o varietate locală numită Garganega
- Cel mai mare DOC de vin alb din Italia
- În 2002 a fost iniţiată o nouă categorie, Soave SuperioreDOCG
 Gambellara
- Zonă restrânsă, utilizează în principal soiul Garganega
- Produce un Recioto dulce şi vinuri albe, seci, florale, asemănătoare cu Soave
 Colli Berici
- Cabernet Sauvignon şi Merlot se coc bine în această regiune
- Specialitatea locului este un soi slab, dar taninos, cu aromă de zmeură, numit
Tocai Rosso
 Colli Euganei
- Se cultivă soiurile Cabernet şi Merlot
- De asemenea, produce Moscato sec şi dulce, vinul de desert fiind numit Fior
d’Arancio Passito
o Adami
o Allegrini
o Anselmi
o Bisol Desiderio & Figli
o Gini
o Inama
o Maculan
o Masi
o Pieropan
o Quintarelli
o Romano dal Forno
o Ruggeri
o Speri
o Tedeschi
o Tommaso Bussola
Friuli-Venezia Giulia
- Calitatea este excepţională
- Vinul albe foarte selecte, maturate în stejar, cu un stil proaspăt şi inovator
- O serie tot mai convingătoare de vinuri roşii
- Această regiune se împarte în două zone viticole mai mari:
 Zonele premium
- Zonele Collio DOC şi Colli Oriental del Friuli – au veri călduroase şi soluri bogate în
minerale. Acest lucru determină bogăţia fructului şi aroma vinurilor corpolente, cu
mai mult alcool şi o aciditate mai scăzută decât alte vinuri din nord-est
- Partea nordică a Friuli DOC – clima favorizează vinurile albe seci
 Şesurile
- Grave del Friuli – DOC care produce mai mult vin decât restul regiunii la un loc,
având peste 6000 ha de viţă de vie
- Aquileia, Annia şi Latisana – aceste trei zone DOC au soluri uşoare, nisipoase şi
calcaroase ce dau în principal vinuri slabe şi moderate. Vinurile albe, picante din
Aquileia sunt cele mai apetisante de pe coastă
- Carso – zonă DOC, produce surprinzătoare vinuri seci din soiurile locale Vitovska şi
Refosco (Terrano)
o Borgo San Daniele

o Borgo del Tiglio
o Edi Keber
o Girolamo Dorigo
o Jermann
o Kante
o La Castellada
o La Due Terre
o La Vigne di Zamò
o Lis Neris
o Livio Felluga
o Livon
o Miani
o Ronco del Gelso
o Russiz Superiore
o Schiopetto
o Vie di Romans
o Villa Russiz
o Volpe Passini
5. Centrul Italiei şi Sudul Ialiei şi Insulele
1. Centrul Italiei
TERROIR
nordul Toscanei şi câmpiile din Molise. Terenul şi altitudinea variază, dar podgoriile se găsesc pe orice formă de relief
roasă în centrul Toscanei şi argilă nisipoasă în Maremma. Strugurii roşii se dezvoltă bine aici, iar solurile cu argilă albă din Orevito şi cele vu
mate de ierni blânde. Climat mediteraneean în sud şi relativ mai răcoros în nordul regiunii, către zona muntoasă
derează temperaturile ridicate de vară, pe coasta estică

bundente în perioada culesului
- Podgoriile din centrul Italieiacoperă în prezent peste 200000 ha pe care cresc soiuri
locale fascinante
- Vinurile roşii se bazează pe Sangiovese şi Montepulciano, în timp ce Verdicchio,
Trebbiano (mai ales Trebbiano Toscano) şi Malvasia constituie baza pentru vinurile albe
- Toscana este liderul recunoscut al acestei zone, cuprinzând cel mai mare număr de DOC-
uri şi cea mai bogată şi variată producţie, rivalizând cu Piemonte pentru titlul de cea mai
bună regiune viticolă a ţării
- Alte teritorii din centrul Italiei au fost asociate cu tradiţia şi producţiei de masă şi a
consumului cotidian de vin popular
- Centrul Italiei se împarte în mai multe zone viticole:
 Romagna
- Trei soiuri importante de struguri: Trebbiano (Ugni Blanc), Albana şi
Sangiovese
- DOC-urile şi DOCG-urile reprezentative sunt:
 Trebbiano di Romagna – DOC cu vinuri seci, neutre
 Albana di Romagna – primul vin alb DOCG al Italiei; stilul passito,
realizat din struguri uscaţi dă un vin rafinat, concentrat şi dulce ca
mierea, cu arome de piersică şi migdale
Sangiovese di Romagna – DOC care produce un vin rubiniu cu
aromă de violete şi buchet puternic
 Colli d’Imola – DOC, foloseşte noile soiuri Chardonnay şi Cabernet
alături de tradiţionalul Sangiovese
 Colli di Faenza – DOC, foloseşte noile soiuri Chardonnay şi
Cabernet alături de tradiţionalul Sangiovese
 Colli di Rimini – DOC, de asemenea foloseşte noile soiuri
Chardonnay şi Cabernet alături de tradiţionalul Sangiovese
 Romagna – DOC care pronunţă vinuri de consum curent;
versiunea superiore aduce un plus de concentrare şi fruct iar
vinurile riserva se maturează timp de doi ani
o Fattoria Zerbina
o La Berta
o San Patrignano
o Stefano Berti
o Tre Monti
 Le Marche
- Regiunea este în general fidelă soiurilor locale
- Verdicchio domină scena vinului alb
 Verdicchio dei Castelli di Jesi – DOC care produce vinuri superiore,
cu o concentraţie de alcool cu jumătate de procent mai mare
decât classico şi vinuri riserva, cu jumătate de procent de alcool
mai mult faţă de superiore
 Verdicchio di Matelica – DOC, vinurile de aici au o intensitate cu
gust caracteristic, datorită mezoclimatului răcoros
 Rosso Conero – DOC care produce un vin sobru, dar foarte uşor,
cu o notă aparte de gem de coacăze negre, violete şi petale de
trandafir
 Rosso Picento – DOC, vinul fiind realizat dintr-un cupaj
Montepulciano-Sangiovese, ce să gust mai sec, cu o nuanţă de de
cireaşă sau prună
 Lacrima di Morro d’Alba – DOC, varietatea de vin produsă din
soiul cu acelaşi nume are un gust exploziv de fructe, condimente
şi arome florale parfumate
o Boccadigabbia
o Bucci
o Fattoria Le Terrazze
o Garofoli Gioacchino
o La Monacesca
o Mone Schiavo
o Saladini Pilastri
o Sartarelli
o Umani Ronchi
 Umbria
- Produce cunoscutul vin alb Orveito şi un vin roşu numit Torgiano
- Sistemul DOC al regiunii este în esenţă tradiţionalist
- Umbria are trei zone viticole principale:
 Orvieto
- Foloseşte un soi local de Trebbiano numit
Procanico
- Stilul de bază este slab şi foarte sec, cu o tuşă
delicată de migdală
 Torgiano
- Produce un vin alb DOC din Trebbiano şi Grechetto
- Produce un vin roşu DOC din Sangiovese-Canaiolo
- Produce un riserva roşu cu statut de DOCG
 Montefalco
- Vinul de bază, Montefalco Rosso DOC are aromă de
pământ, fiind în prezent temperat cu un strop de
Merlot
- Vedeta regiunii este Sagrantino di Montefalco DOC.
Soiul creşte doar în acest colţ al Umbriei iar vinul
are o aromă pregnantă de mure şi măr
caramelitzat, cu tanin masiv
o Arnaldo Caprai
o Castello della Sala
o Lungarotti
o Palazzone
 Lazio
- Domină prolificii struguri albi Trebbiano şi Malvasia
- Aproape jumătate din vinurile de aici provin dintr-o provincie din sudul
Romei, Castelli Romani
- DOC-urile reprezentative sunt:
 Frascati – DOC care are vinuri superioare consistente, cu o notă
desăvârşită de migdală uşor sărată, ce îi conferă o personalitate
de neontestat
 Est! Est!! Est!!! – DOC al cărui nume face referire la o poveste din
secolul XII. Produce un vin alb delicat, cu aromă de piersică, o
băutură adorabilă de vară
o Castel de Paolis
o Di Mauro Paola – Colle Picchioni
o Falesco
o Fontana Candida
o Villa Simone
 Abruzzo
- Foloseşte un sistem regional de clasificare a vinurilor care face distincţia

între varietăţi, însă nu între subzone
- DOC-urile reprezentative sunt:
 Montepulciano d’Abruzzo – DOC care produce vinuri cu gust
puternic, de fruct picant, cu o uşoară aciditate; invită să fie băut
nou, dar are un mare potenţial de maturare
 Trebbiano d’Abruzzo – DOC cunoscut şi ca Bombino Blanco, este
diferit de soiul Trebbiano obişnuit; din el se face un vin alb sec,
proaspăt, cu aromă uşor ierboasă
 Controguerra – DOC-ul care reprezintă singura excepţie de la
sistemul de denumire a vinului
o Fattoria La Valentina
o Illuminati Dino
o Masciarelli
o Valentini
 Molise
- Regiunea are două DOC-uri:
 Molise – DOC care permite creşterea unei duzine de soiuri, cele
mai utilizate fiind Falanghina şi Aglianico. Acesta din urmă dă un
vin roşu închis, tare, cu arome de violete şi cireaşă neagră.
 Biferno – DOC care are ca vedete soiurile Trebbiano (alb) şi
Montepulciano d’Abruzzo (roşu)
o Di Majo Norante
 Toscana
- Suprafeţele viticole sunt împărţite în zone DOC, fiecare având norme de
producţie şi soiuri de struguri specifice
- Toscana se împarte în două suprafeţe geografice extinse:
 Coasta Tireniană
 Dealurile Centrale
Coasta Tireniană
- Sangiovese este prezent în vinuri DOC de renume din această regiune

- În centrul atenţiei se află soiuri internaţionale precum Cabernet
Sauvignon, Merlot şi Syrah
- Coasta Tireniană se împarte în mai multe zone viticole:
 Lucca
- Soluri nisipoase, oferă strugurilor albi şi roşii o
structură fermă, cu o aciditate plăcută şi aromă
fructată
- Principalele DOC-uri din zonă sunt:
o Colline Lucchesi – principalul DOC pentru
vinurile roşii pe bază de Sangiovese
o Montecarlo – produce un vin alb, cu o
structură echilibrată şi gust de nucă
 Pisa
- Areal viticol variat
o Colline Pisane – DOC tradiţional, bazat pe
soiul Sangiovese, înnobilat cu soiul local, cu
aromă de cireşe Ciliegiolio
o Montescudaio – DOC variat; climatul
maritim şi solurile bogate în minerale
conferă vinurilor o aromă intensă
 Bolgheri
- Condiţiile nu sunt prielnice pentru soiul local Sangiovese
- În schimb, se cultivă Cabernet Sauvignon, Merlot şi, mai
recent, Syrah, care produc vinuri de clasă, echilibrate
 Maremma
- Zona a fost denumită California Italiei
- Context favorabil pentru producerea vinurilor premium în
condiţii rentabile

o Morellino di Scansano – vinul bazat pe
Sangiovese DOC tradiţional; foarte bune
sunt vinurile roşii robuste, cu arome de
o prune şi nuanţe mediteraneene picante şi
de tutun
o Val di Cornia – DOC recent, cu soluri
asemănătoare celor din Chianti, oferă
vinurilor roşii de aici mai multă robusteţe şi
potenţial de învechire decât celor cu
aciditate scăzută din alte regiuni
o Monteregio di Massa Marittima – regiune
DOC extinsă, soiul oficial este Sangiovese
Dealurile centrale
-
Zona de prestigiu a Toscanei
-
Vinuri DOCG clasice din soiul Sangiovese: Brunello di
Montalcino, Carmigano, Chianti, Vino Nobile de
Montepulciano, precum şi o gamă de vinuri „super
toscane”
- Dealurile Centrale pot fi împărţite în mai multe zone
viticole:
 Carmigano
- Mic DOCG din nord-vestul Florenţei
- Vinurile sunt produse din Sangiovese şi Cabernet
Sauvignon: un cupaj tradiţional în zonă
 Chianti Clasico
- Centrul tradiţional al acestor podgorii
- Terenurile stâncos-calcaroase de la 350-400 m produc
vinuri corpolente, cu arome fructate şi florale
- Sangiovese este soiul cheie, tradiţional
 Chianti
- Circa două treimi din producţia anuală de Chianti DOCG

este realizată în afara zonei classico
- Chianti Colli Fiorentini are o reputaţie de vin bun de
consum când este tânăr, având o aromă florală
 Vernaccia di San Gimignano
- Acest DOCG are cea mai lungă existenţă dintre toate
regiunile cu vinuri albe din Italia
- Vinurile de top sunt fine, cu arome tipice de violete şi
migdale
 Brunello di Montalcino
- Este singurul vin toscan DOCG 100% Sangiovese care se
poate învechi cel mai mult: obligatoriu patru ani, dintre
care doi în lemn de stejar
- Vinurile au la început un gust persistent şi arome de cireşe
negre şi prune, iar pe fundal, condimente şi ierburi
 Vino Nobile di Montepulciano
- Produce vinuri DOCG dintr-un amestec de struguri de
origine Sangiovese, cunoscuţi ca Pugnolo
- Vinurile roşii produse aici sunt taninoase cu aromă de
pământ reavăn
o Castello del Terriccio

o Tenuta di Ghizzano
o La Macchiole
o Michele Satta
o Tenuta dell’Ornellaia
o Tenuta Guado al Tasso
o Gualdo del Re
o La Pupille
o Montepeloso
o Moris Farms
o Poggio Argentiera
o Russo
o Tua Rita
o Tenuta di Capezzana
o Barone Ricasoli
o Castello di Fonterutoli
o Fattoria di Felsina
o Fattoria Isole & Olena
o Fontodi
o La Massa
o Marchesi Antinori
o Riecine
o Rocca di Montegrossi
o Marchesi de’ Frescobaldi
o Montenidoli
o Biondi Santi (Il Greppo)
o La Cerbaiola-Salvioni
o Pieve di Santa Restituta
o Siro Pacenti
o Tenute Silvio Nardi
o Poliziano
o Tenuta Valdipiatta
Sudul Italiei şi Insulele
TERROIR
ul, care are cele mai bune podgorii situate pe pantele subalpine orientate spre nord. Multe podgorii siciliene sunt plantate pe versanţii mu
rgilos şi calcaros
vânt fierbinte din Africa) asigură temperaturi ridicate de coacere, în timp ce influenţa Mării Mediterane duce la scăderea temperaturilor no
oiurile robuste din sud se coc perfect, în ciuda lipsei de apă din perioada de creştere
ata strugurii; secetă; coacere prematură
- Cu toate că a fost o regiune subapreciată în trecut, marile companii sunt dornice în
prezent să valorifice imensul potenţial al acesteia
- Câmpia fertilă din Puglia constituie una dintre cele mai mari zone viticole
- Insulele Sicilia şi Sardinia beneficiază de-o potrivă de izolare geografică şi de diversitate
viticolă
Sudul Italiei
 Puglia
- Această regiune aduce 14% din producţia naţională, dar numai 2,5% au statut
DOC
- Există 25 DOC-uri, printre care se numără:
 Locorotondo – produce doar vinuri albe

 Gravina şi Martina Franca – de asemenea produc vinuri albe, dar
sunt mai puţin cunoscute decât Lacorotondo
 Castel del Monte – produce vinuri roşii din soiul Negroamaro cu
gust fructat şi dulce amărui
 Salice Salentino – cel mai productiv DOC din Puglia
 Primitivo di Manduria – Primitivo este folosit deseori pentru
producerea unui vin de desert
 Aleatico di Puglia – este pe primul loc în domeniul vinurilor de
desert
o Candido
o Cantina del Locorotondo
o Felline
o Leone de Castris
o Rivera
o Taurino
o Vallone
 Campania
- Zona din jurul vulcanului este apreciată pentru producerea celor mai fine vinuri
 Vesuvio – DOC care produce vinul Lacryma Christi, alb, spumant,
de desert, fortificat
 Taurasi – primul DOCG producător de vin roşu din sud; locul de
origine al soiului de struguri roşii Aglianico. Vinul produs din acest
soi are un potenţial ridicat de învechire, îmbinând taninuri uşoare
cu o aciditate proaspătă
 Fiano d’Avellino – DOCG
 Greco di Tufo – DOCG
 Falerno del Massico – DOC obscur care cultivă soiul Falanghina
 Ischia – DOC, soiul local folosit este Piedirosso; vinul produs are
aromă de cireşe
 Sannio – DOC
 Taburno – DOC
 Campi Flegrei – DOC care produce vinuri cu mare potenţial, dar
totuşi subestimate
o Caggiano
o D’Ambra
o Fattoria Villa Matilde
o Feudi di San Gregorio
o Molettieri
o Terredora
 Basilicata
- Locul de origine al unui singur DOC important:
 Aglianico del Vulture – vinurile produse oferă un raport excelent
calitate-preţ
 Calabria
- Vinurile albe se obţin din Greco
- Vinurile roşii se obţin din soiul Gaglioppo şi sunt seci şi taninoase
- Cele mai cunoscute podgorii DOC din Calabria sunt:
 Melissa
 Cirò
 Savuto
 Scavigna
o Librandi
o Odoardi
Insulele
 Sardinia
- În această regiune se produc din ce în ce mai multe vinuri
- Solurile de pe insulă au un substrat de granit, cu argilă şi nisip
 Carignano del Sulcis – DOC care produce un vin roşu, uşor,

suculent; cel mai cunoscut vin al insulei este Cannonu (Grenache)
 Vermentino de Gallura – primul vin alb DOCG din sudul Italiei; cele
mai bune vinuri sunt tari, robuste, cu nuanţe florale persistente
 Nuragus de Cagliari – DOC, vinul se produce din soiul local
Nuragus
 Vernaccia di Oristano – DOC care produce un vin aperitiv, sec, cu
arome de cireşe
o Argiolas
o Cantina Gallura
o Cantina di Santadi
o Capichera
o Contini
 Sicilia
- Variaţiile climatice de pe insulă au condus la existenţa unui mare număr de
stiluri de vin
 Faro – DOC puţin cunoscut, care produce vin roşu
 Etna – DOC bazat pe soiul Carricante; produce vinuri albe,
maturate, acidulate, cu un buchet de fructe uscate, cupajat cu
Nerello
 Eloro – DOC care se bazează pe soiul Nero d’Avola, singurul care
poate supravieţui climatului ostil
 Cerasuolo di Vittoria – DOCG, de asemenea cutivă soiul Nero
d’Avola, dând un vin cu aciditate puternică, tainuri fine şi o nuanţă
de dude uscate
 Marsala – DOC care produce vinul alb Catarratto
 Alcamo – DOC, patria spirituală a soiului Moscato (cunoscut aici
sub numele de Zibibbo)
 Passito di Pantelleria – DOC, produce vinuri de desert
 Malvasia delle Lipari – DOC, produce vinuri cu un gust revigorant

de ierburi
o Benanti
o Calatrasi
o Colosi
o Cosumano
o Donnafugata
o Firriato
o Gulfi
o Marco de Bartoli
o Morgante
o Murana
o Palari
o Planeta
o Valle dell’Acate
6. Principalele zone viticole din Europa: Spania,

Portugalia, Germania, Elveţia, Austria
Spania
Legea Spaniolă a vinului

Legea Spaniolă a vinurilor a fost revizuită în 2003, înăsprind reglementările existente până
atunc şi introducând două noi categorii: Pago DO şi VCIG. Astefel, clasificarea vinurilor spaniole
este după cum urmează:
1. DO Pago – Denominación de Origen de Pago reprezintă o categorie mică, rezervată celor

mai fine vinuri de pe domenii unice, cu grija pentru calitate.
2. DOCa – Denominación de Origen Calificada cuprinde vinuri de înaltă calitate, care au
demonstrat că pot menţine standardele cel puţin zece ani.
3. DO – Denominación de Origen cuprinde vinurile dintr-o regiune desemnată în
conformitate cu reglementările locale. Vinurile DO pot varia în calitate, însă trebuie să
ofere un stil corespunzător regiunii lor. Aceasta, împreună cu categoriile enumerate
anterior, sunt reglementate de un consejo regulador şi de o comisie de standardizare
independentă. Echivalentul francez este Apellation d’Origine Contrôlée (AOC).
4. VCIG – Vino de Calidad con Indicatión Geográfica, o categorie nouă, introdusă în 2003,
este destinată vinurilor cu performanţe ridicate, ce urmăresc promovarea de la VdlT.
Vinurile VCIG pot solicita promovarea la DO după cel puţin cinci ani şi sunt reglementate
de un organo de gestión (comisie de administrare). Echivalentul francez este Vin
Délimité de Qualité Superieur (VSDQS).
5. VdlT – Vino de la Tierra, vin de pays din Franţa, este categoria vinurilor de ţară, mai
puţin reglementată comparativ cu cele din DO şi VCIG, acoperind suprafeţe întinse.
Proiectul privind crearea unei categorii Viñedos de España este deocamdată suspendat.
6. VdM – Vino de mesa. În conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, este interzis ca
vinului de masă obişnuit să i se atribuie vreo indicaţie pe etichetă, cu referire la origine,
soiul strugurilor sau anul de producţie.
Regiunile viticole din Spania

Spania este a doua ţară producătoare de vin din vestul Europei ca vechime, dar după 3000
de ani, vinurile ei sunt printre cele mai moderne de pe continent. Spania şi-a reorganizat
podgoriile şi tehnica, având astăzi o viticultură mai dinamică şi mai diversă ca niciodată. Spania
împarte în mai multe regiuni viticole:
- Nordul Spaniei, împărţit în:

 Nord-vestul Spaniei
 Nord-estul Spaniei
- Centrul şi Sudul Spaniei, regiune împărţită în:
 Centrul Spaniei
 Sudul Spaniei
A. Nord-estul Spaniei
TERROIR
ragón şi Navarra şi în regiunile muntoase din Navarra, La Rioja, Penedès şi Ribera del Duero.
ălduroase şi secetoase, cu porţiuni semiaride, în timp ce regiunile mai înalte Ribera del Duero, La Rioja şi Navarra sunt mai răcoroase. În es
de ciuperci în Catalonia
- Nord-estul cuprinde printre altele patru dintre cele mai dinamice regiuni producătoare
de vin din ţară: Rioja, Navarra, Aragón şi Catalonia
- Nord-estul este împărţit în următoarele regiuni:
 País Vasco
- Vinul basc tradiţional se numeşte „chacolí” în castiliană, termen urmat de numele
provinciei, de exemplu Chacolí de Guetaria
- Soiurile cultivate sunt Hondaribbi Zuri (alb) şi Hondaribbi Beltza (roşu)
- Vinurile sunt în principal albe, foarte proaspete, pure şi delicioase
 La Rioja
- Dă numele celui mai cunoscut vin spaniol, Rioja

- În 1991 a fost promovată de la DO la DOCa
- Doar patru soiuri de struguri sunt permise în vinurile roşii, iar acestea provin din
regiunile Rioja Alta, Rioja Alavesa (din País Vasco) şi Rioja Baja
- Vinurile roşii Rioja sunt desăvârşite, cu aroma de fragi şi zmeură a soiului Tempranillo şi
cu notele calde de lemn, rezultate din învechirea în baricuri
 Bodegas Marqués de Murrieta
 Contino
 CVNE
 La Rioja alta
 Marqués de Cáceres
 Marqués de Riscal
 Navarra
- Varietate de soiuri precum Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Garnacha Blanca
(Grenache alb), Malvasia, Moscatel (Muscat) şi Merlot şi şapte varietăţi Rioja
- Printre cele mai bune vinuri se numără cele clasice din Tempranillo, cele din Chardonnay
şi cele din Cabernet Sauvignon
 Guelbenzu
 Irache
 Julián Chivite
 Ochoa
 Arágon
- Patru regiuni DO: Campo de Borja, Calatayud, Cariñena, Somotano
- În Campo de Borja se cultivă Garnacha, Tempranillo şi Cariñena, dar şi Cabernet
- Cele mai bune vinuri sunt cupaje realizate din Garnacha-Tempranillo, cu o perioadă mică
de învechire în lemn de stejar
- Calatayud produce vinuri de calitate la preţuri echilibrate
- Cariñena este regiunea care a dat numele soiului Cariñena (Carignan); cel mai obişnuit
vin este unul alb, sec, realizat din Macabeo
- Soiurile cultivate în Somontano sunt Tempranillo, Macabeo, Cabernet Sauvignon, Pinot

Noir, Chardonnay şi chiar Gewürtztraminer
 Blecua
 Bodega Pirineos
 Bodegas San Alejandro
 Covinca
 Viñas del Vero
 Catalonia
- A fost printre primele regiuni din Spania care a plantat soiuri internaţionale precum
Cabernet Sauvignon
- Produce mai mult vin alb decât roşu, însă cu toate acestea, vinurile roşii sunt cunoscute
în toată lumea
- Catalonia are 11 zone DO, mai multe decât orice altă regiune a Spaniei. Acestea sunt:
o Pendès
o Priorat
o Tarragona
o Montsant
o Costers del Segre
o Emporadà-Costa Brava
o Pla de Bages
o Alella
o Conca de Barberà
o Terra Alta
o Catalonia
 Álvaro Palacios
 Agustí Torelló
 Celler de Capçanes
 Clos Mogador
 Codorníu
 Europvin Falset
 Freixenet
 Raïmat
 Torres
 Priorat
- Această zonă este cunoscută pentru un sungur vin – Cartoxia Scala Dei Negre, un vin de
top roşu opac, produs din Garnacha
- Pe malurile abrupte ale râului, unde şisturile alcătuiesc solul de bază, au fost realizate
nişte vinuri impresionante, de primă clasă, denumite „Clos”
 Montsant
- Vinurile roşii Montsant sunt excelente, având amestecuri ingenioase de soiuri
tradiţionale şi internaţionale precum Mas Collet din Celler de Capçanes, care combină
Garnacha , Tempranillo şi Cabernet Sauvignon
 Costers del Segre
- Printre soiurile plantate se numără: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot şi
Tempranillo
- Vinurile sunt în stil californian, foarte „băubile”, bogate, cu note de fruct bine copt
 Penedés
- Vinuri albe, uşoare, proaspete, produse din soiurile regionale preferate sunt Parellada,
Macabeo şi Xarel-lo
- Vinuri roşii tinere, fructate, ce au la bază soiul Tempranillo
 Insulele Baleare
- Două regiuni DO importante: Binissalem şi Pla i Llevant de Mallorca
- Binissalem cultivă soiurile locale Manto Negro şi Callet pentru vinurile roşii, robuste şi
Moll pentru cele albe, proaspete; de asemenea cultivă şi Monastrell, Cabernet
Sauvignon şi Merlot
- Pla i Llevant de Mallorca produce un vin minunat din Tempranillo, dar şi din Cabernet
B. Nord-estul Spaniei
TERROIR
ragón şi Navarra şi în regiunile muntoase din Navarra, La Rioja, Penedès şi Ribera del Duero.
ălduroase şi secetoase, cu porţiuni semiaride, în timp ce regiunile mai înalte Ribera del Duero, La Rioja şi Navarra sunt mai răcoroase. În es
de ciuperci în Catalonia
- Nord-estul cuprinde printre altele patru dintre cele mai dinamice regiuni producătoare
de vin din ţară: Rioja, Navarra, Aragón şi Catalonia
- Nord-estul este împărţit în următoarele regiuni:
 País Vasco
- Vinul basc tradiţional se numeşte „chacolí” în castiliană, termen urmat de numele
provinciei, de exemplu Chacolí de Guetaria
- Soiurile cultivate sunt Hondaribbi Zuri (alb) şi Hondaribbi Beltza (roşu)
- Vinurile sunt în principal albe, foarte proaspete, pure şi delicioase
 La Rioja
- Dă numele celui mai cunoscut vin spaniol, Rioja
- În 1991 a fost promovată de la DO la DOCa

- Doar patru soiuri de struguri sunt permise în vinurile roşii, iar acestea provin din
regiunile Rioja Alta, Rioja Alavesa (din País Vasco) şi Rioja Baja
- Vinurile roşii Rioja sunt desăvârşite, cu aroma de fragi şi zmeură a soiului Tempranillo şi
cu notele calde de lemn, rezultate din învechirea în baricuri
 Bodegas Marqués de Murrieta
 Contino
 CVNE
 La Rioja alta
 Marqués de Cáceres
 Marqués de Riscal
 Navarra
- Varietate de soiuri precum Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Garnacha Blanca
(Grenache alb), Malvasia, Moscatel (Muscat) şi Merlot şi şapte varietăţi Rioja
- Printre cele mai bune vinuri se numără cele clasice din Tempranillo, cele din Chardonnay
şi cele din Cabernet Sauvignon
 Guelbenzu
 Irache
 Julián Chivite
 Ochoa
 Arágon
- Patru regiuni DO: Campo de Borja, Calatayud, Cariñena, Somotano
- În Campo de Borja se cultivă Garnacha, Tempranillo şi Cariñena, dar şi Cabernet
- Cele mai bune vinuri sunt cupaje realizate din Garnacha-Tempranillo, cu o perioadă mică
de învechire în lemn de stejar
- Calatayud produce vinuri de calitate la preţuri echilibrate
- Cariñena este regiunea care a dat numele soiului Cariñena (Carignan); cel mai obişnuit
vin este unul alb, sec, realizat din Macabeo
- Soiurile cultivate în Somontano sunt Tempranillo, Macabeo, Cabernet Sauvignon, Pinot
Noir, Chardonnay şi chiar Gewürtztraminer
 Blecua
 Bodega Pirineos
 Bodegas San Alejandro
 Covinca
 Viñas del Vero
 Catalonia
- A fost printre primele regiuni din Spania care a plantat soiuri internaţionale precum
Cabernet Sauvignon
- Produce mai mult vin alb decât roşu, însă cu toate acestea, vinurile roşii sunt cunoscute
în toată lumea
- Catalonia are 11 zone DO, mai multe decât orice altă regiune a Spaniei. Acestea sunt:
o Pendès
o Priorat
o Tarragona
o Montsant
o Costers del Segre
o Emporadà-Costa Brava
o Pla de Bages
o Alella
o Conca de Barberà
o Terra Alta
o Catalonia
 Álvaro Palacios
 Agustí Torelló
 Celler de Capçanes
 Clos Mogador
 Codorníu
 Europvin Falset
 Freixenet
 Raïmat
 Torres
 Priorat
- Această zonă este cunoscută pentru un sungur vin – Cartoxia Scala Dei Negre, un vin de
top roşu opac, produs din Garnacha
- Pe malurile abrupte ale râului, unde şisturile alcătuiesc solul de bază, au fost realizate
nişte vinuri impresionante, de primă clasă, denumite „Clos”
 Montsant
- Vinurile roşii Montsant sunt excelente, având amestecuri ingenioase de soiuri
tradiţionale şi internaţionale precum Mas Collet din Celler de Capçanes, care combină
Garnacha , Tempranillo şi Cabernet Sauvignon
 Costers del Segre
- Printre soiurile plantate se numără: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot şi
Tempranillo
- Vinurile sunt în stil californian, foarte „băubile”, bogate, cu note de fruct bine copt
 Penedés
- Vinuri albe, uşoare, proaspete, produse din soiurile regionale preferate sunt Parellada,
Macabeo şi Xarel-lo
- Vinuri roşii tinere, fructate, ce au la bază soiul Tempranillo
 Insulele Baleare
- Două regiuni DO importante: Binissalem şi Pla i Llevant de Mallorca
- Binissalem cultivă soiurile locale Manto Negro şi Callet pentru vinurile roşii, robuste şi
Moll pentru cele albe, proaspete; de asemenea cultivă şi Monastrell, Cabernet
- Pla i Llevant de Mallorca produce un vin minunat din Tempranillo, dar şi din Cabernet
C. Centrul şi Sudul Spaniei

TERROIR
m. În sud, în Andaluzia, peisajul se schimbă, devenind muntos. De aici, o serie de platouri coboară până la nivelul mării. Insulele Canare, de
e zone înalte sunt mai umede decât cele joase), iar insulele Canare au climă subtropicală
are
- Include cinci regiuni autonome, împărţite în 35 de zone DO

- La Mancha şi Valencia se bucură de un mare succes internaţional, mai ales în ceea ce
priveşte vinurile cu un raport bun calitate-preţ
- Centrul Spaniei se împarte în următoarele regiuni:
 Madrid şi Extremadura
- Se cultivă Malvar pentru vinurile albe şi Garnacha pentru vinurile roşii; în ultimii cinci
ani s-au adăugat alte soiuri, în special Tempranillo
- DO-urile din această regiune sunt Vinos de Madrid şi Ribera del Guadiana
 Castilla-La Mancha
- Vinurile roşii complexe pe bază de Tempranillo, uneori cu un strop de Cabernet

Sauvignon sau chiar Syrah sunt învechite în butoaie
- Principalul strugure alb este Airén, cel mai plantat din Spania, uşor, proaspăt şi aromat
- Dintre cele opt DO-uri, doar La Mancha şi Valdepeñas oferă cantităţi considerabile de
vin de calitate. Celelalte şase DO-uri sunt:
o Almansa
o Méntrida
o Manchuela
o Mondéjar
o Ribera del Júcar
o Uclés
 Dehesa del Carrizal
 Dominio de Valdepusa
 Félix Solís
 Finca Élez
 Pago Guijoso
 Piqueras
 Vinícola de Castilla
 Valencia şi Murcia
- Regiune cunoscută şi ca Levant
- Produce vin ieftin etichetat doar ca „vin alb spaniol” sau „vin roşu spaniol”
- Are şase zone DO, dar vinurile de calitate sunt rare. Zonele DO sunt următoarele:
o Alcant – cultivă Merseguera pentru vinuri albe şi Monastrell pentru vinuri roşii
o Utiel-Requena – vinuri produse din strugurele autohton Bobal
o Valencia – produce ireproşabil vinuri albe şi roşii (Merseguera şi Monastrell)
o Jumilla – soiul cultivat este Monastrell
o Yecla
o Bullas
 Agapito Rico
 Casa Castillo
 Enrique Mendoza
 Mustiguillo
 Andaluzia
- Patria vinului sherry
- DO-urile principale sunt:
o Jerez – produce vinuri ce variază de la cel mai pal şi delicat manzanilla, vin alb
sec, până la Pedro Ximenéz, un vin negru opac şi foarte dulce; cele mai multe
vinuri sherry sunt făcute din struguri Palomino
o Montilla-Moriles – soiul de bază de aici este Pedro Ximenéz şi nu Palomino, iar
vinurile Montilla sunt puternice în mod natural şi nu este nevoie să fie fortificate
o Condado de Huelva – face vinuri fortificate din soiul local Zalema
o Málaga – cunoscută pentru vinul fortificat, întunecat, cu aromă de caramel,
produs din struguri Pedro Ximenéz
 Alvear
 Bentomiz
 Emilio Lustau
 Gonzáles Byass
 Hidalgo-La Gitana
 Perez Barquero
 Insulele Canare
- Un total de 11 zone DO, singura insulă fără o podgorie DO fiind Fuerteventura
- Doar două zone DO produc destul vin pentru a putea fi exportat:
o Tacoronte-Acentejo – produce vinuri roşii calde, robuste şi vinuri albe proaspete,
curate, din soiurile autohtone Listán Negro şi Gual, precum şi clasicele vinuri albe
dulci din soiul Malvasía
o Lanzarote – patria vinurilor albe vechi, proaspete, cunoscute încă din vremea lui
Shakespeare sub denumirea de Canary Sack, produse din Malavasía şi Moscatel
- Celelalte DO sunt mai puţin importante, iar vinurile lor sunt agreate pe plan local
Portugalia
TERROIR
ăţi asimetrice. Relieful la nord de Tejo este muntos, ajungând la aproape 2000 m în Serra da Estrela, cu un litoral de coastă îngust. La sud d
u ploi abundente. Pe continent şi la sud, clima devine continentală, iar în apropierea graniţei cu Spania, apare seceta. Variaţiile mari ale clim
,3⁰C în Douro
în Oporto şi 400 mm la graniţa cu Spania
u un efect de uscare în lunile de vară
e ciuperci
- Cu excepţia celor mai înalte vârfuri montane, podgoriile acoperă practic întreaga
Portugalie
- Viile se cultivă şi pe Insula Madeira, la 1000 de km sud-vest de continent
Legea portugheză a vinului

Din 1986, legislaţia portugheză a fost aliniată treptat la cea din Uniunea Europeană.
Există patru niveluri calitative, iar soiurile de struguri, volumul şi, în unele cazuri, perioada
minimă de învechire sunt controlate la nivel de DOC şi IPR. Nivelurile calitative sunt:
1. DOC – Denominação de Origem Controlada este categoria cea mai înaltă din
Portugalia. Vinurile trebuie să provină dintr-o zonă cu denumire şi să fie produse în
conformitate cu reglementările legale. Este echivalentul lui AOC din Franţa.
2. IPR – Indicação de Proveniencia Regulamentada este o categorie pentru vinuri cu
potenţial să atingă statutul de DOC.
3. Vinho regional – Vinurile regionale, provenite dintr-o zonă mai largă, dar definită din
punct de vedere legal. Categoria permite amestecul de vinuri dintr-o zonă şi este
mult mai flexibilă privind gama soiurilor permise. Echivalentul lui vin de pays din
Franţa.
4. Vinho de mesa – Vin de masă.
Zone viticole din Portugalia

 Vinho Verde
- Vin predominant sec, cu conţinut scăzut de alcool (8,5 până la 11,5%), dar cu nivel de
aciditate foarte ridicat; Vinho Verde roşu, popular pe plan local, este aspru şi are
conţinut ridicat de tanin
- Printre soiurile utilizate se numără Loureio, Trajadura şi Alvarinho
- Vinurile pentru export sunt deseori îndulcite pentru a compensa aciditatea
 Quinta de Aveleda
 Vinho de Porto
- Vinho do Porto este unul dintre cele mai cunoscute vinuri fortificate din lume
- Viile moderne sunt plantate fie pe patamares (terase săpate în pantă, cu maluri din
pământ şi fără pereţi de susţinere), fie din ce în ce mai des ca vinha ao alto, rânduri de
vie plantate în susul şi în josul pantei
 A A Ferreira
 Churchill
 Cockburn
 Croft
 Dow
 Fonseca Guimaraens
 Gran Cruz Porto
 Niepoort
 Quinta do Noval
 Ramos Pinto
 Sandeman
 Taylor, Fladgate & Yeatman
 W & J Graham
 Warre
 Douro
- Producătorii îşi îndreaptă atenţia către vinurile de masă de calitate
- Cele mai bune vinuri sunt făcute în cantităţi reduse, uneori infime, şi deseori au un preţ
ridicat
 Sogrape
 Dão
- Comercializat multă vreme drept cel mai bun vin roşu al Portugaliei
- Cele mai bune vinuri dezvălui caracterul floral al lui Touriga Nacional
 Bairrada
- Soiul roşu folosit este Baga, soiul predominant în zonă; când este copt, Baga produce
vinuri roşii dense, cu aromă de mure şi cu capacitate de învechire ani întregi, uneori
decenii
- Mare parte din recoltă ajunge în Mateus rosé, produs în Anadia; se produc şi vinuri albe,
mai ales pentru industria locală de vin spumant
 Caves Aliança
 Luís Pato
 Lisabona (Estremadura)
- Majoritatea vinului din Lisabona este vândut ca vinho de mesa

- Cele mai bune vinuri sunt produse în zonele Serras Aire, Candiros şi Montejunto
- Cel mai bun este Quinta do Monte d’Oiro, cu un Syrah care poate sta lângă cele mai
bune din nordul Ronului
 Colares
- Plantate pe sol nisipos, viile Ramisco au supravieţuit filoxerei care a făcut ravagii în
întreaga Europă în secolul XIX
- Vinul bun de Colares, în majoritate roşu, este greu de găsit
 Bucelas
- Soiul principal este Arinto, cu aromă de lămâie, unul dintre cele mai importante soiuri
albe din Portugalia
- Arinto se combină deseori cu Esgana Cão, şi produce un vin alb sec, fructat, echilibrat
prin aciditate naturală
 Ribatejo
- Produce cantităţi mari de vin la preţuri mici
- Atrag atenţia vinurile roşii din soiuri internaţionale (Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah),
alături de cele mai bune soiuri autohtone, precum Trincadeira şi Touriga Nacional
- Este împărţită în şase subzone: Tomar, Chamusca, Santarém, Almeirim, Cartaxo şi
Coruche
 D F J Vinhos
 Peninsula Setúbal
- Regiunea produce numeroase vinuri, fiecare cu propriile demarcări:
o Setúbal – DOC, produce un vin dulce, fortificat, produs din soiul local Muscat
(Moscatel de Setúbal); vinul trece de la culoarea chihlimbarului, după cinci ani, la
mahon după 10 şi apoi negru abanos, după mai bine de 50 de ani. În formă
maximă după 20 de ani
o Palmela – climatul pare să fie amestecul perfect de maritim şi continental,
pentru ca acest soi să producă vinuri cu profunzime şi cu abilităţi de învechire;
deseori astringente şi cu abilităţi de învechire
o Terras do Sado – este numele unui vinho regional; include în jur de 60 de soiuri şi
există un număr în creştere de vinuri inovatoarece combină strugurii autohtoni
cu cei internaţionali
 José Maria de Fonseca
 J P Vinhos
 Alentejo
- Vinurile roşii din Antalejo se vând peste aşteptări datorită aromelor de fruct copt ale
fermecătoarelor Aragonez şi Trincadeira
- Există şi unul sau două vinuri albe de calitate, produse din Antaõ Vaz şi Roupeiro
- Există opt zone diferite cu statut DOC
o Portalegre
o Borba
o Redondo
o Évora
o Reguengos
o Granja-Amareleja
o Moura
o Vidigueira
 Herdade do Esporăo
 Quinta do Carmo
 Algrave
 Madeira
- Există patru soiuri principale clasificate oficial drept nobile: Sercial, Verdelho, Bual şi
Malvasia
- Cel mai plantat soi de pe insulă e Tinta Negra Mole, un soi roşu bun, ce produce vinuri
ce imită aşa-zisele soiuri nobile
- Datorită încălzirii înainte de îmbuteliere, vinurile de Madeira sunt cele mai longevive şi
pot fi cumpărate încă vinuri de la sfârşitul secolului XVIII
 Henriques & Henriques
 Justino Henriques
 Madeira Wine Company
 Vinhos Barbeito
Germania
- Germania este patria Riesling-ului, considerat de mulţi ca fiind cel mai nobil soi alb
- Este una dintre cele mai mari regiuni viticole din lume, producând vinuri în mai multe
stiluri, de la senzaţionalul Trockenbeerenauslese (TBA), dulce şi rar, la aromatul Kabinett
- De-a lungul întregii ţări, majoritatea vinurilor produse sunt albe, iar soiul ales este
autohtonul Riesling
TERROIR
unt plantate de-a lungul văilor râurilor. Sunt preferate pantele orientate spre sud, unele foarte abrupte.
gresie, marnă, lut, ardezie, sol vulcanic şi granit
ă. Regiunile nordice , cum ar fi Mosel-Saal-Ruwer şi în special Saale-Unstrut şi Saxonia au condiţii de climă extremă. Regiunile sudice, precu
18,5⁰C
re 490 şi 880 mm
ecipitaţii toamna; boli produse de ciuperci; necoacerea
1. Legea Vinului în Germania
- Specificaţiile de pe etichetele vinurilor germane sunt deosebit de complicate, chiar şi
pentru cunoscători
- Supraîncărcarea cu informaţii este dusă la extrem: este precizat soiul, nivelul de
maturitate, podgoria, satul, regiunea, numele şi adresa producătorului, precum şi
literele gotice sau Amtliche Prüfungsnummer (numărul AP), care arată că vinul a fost
testat oficial
- Toate zonele viticole ale Germaniei sunt legal definite, fie ca podgorie singulară
(Einzellage), fie ca un grup de podgorii (Grosslage).
- Vinurile sunt evaluate după maturitatea strugurelui la recoltare, nu după calitate, ca în
Franţa. Astfel, orice Einzellage poate atinge cea mai înaltă treaptă a vinului german,
Qualitätswein mit Prädikat (QmP) la o recoltă anume.
- Clasificarea vinurilor în Germania este următoarea:
1. QmP - Qualitätswein mit Prädikat. Literal, înseamnă „vin de calitate având

caracteristici speciale” şi este cea mai înaltă clasificare a vinului german. Pentru a se
califica la rangul de QmP, strugurii trebuie să îndeplinească niveluri minime de
maturitate – de la Kabinett (cea mai mică cantitate de zahăr natural) la
Trockenbeerenauslese (TBA; cea mai mare). Nivelurile de maturitate stipulate
variază în funcţie de regiune şi soi. Şaptalizarea (adăugarea zahărului în timpul
fermentării pentru sporirea nivelului de alcool) nu este permisă la vinurile QmP.
2. Kabinett – dacă nu sunt etichetate troken sau halbtroken, vinurile sunt în general
demiseci.
3. Spältese – vinuri de „recoltă târzie” demiseci sau demidulci.
4. Auslese – vinuri medii spre dulci, în care unii struguri au fost afectaţi de botrytis.
5. BA – Beerernauslese. Vinuri dulci, unde majoritatea strugurilor au fost afectaţi de
botrytis.
6. Eiswein – vin foarte dulce, din strugurii care au îngheţat în mod natural pe viţe.
Vinurile tind să aibă o aromă foarte pură, bogată.
7. TBA – Trockenbeerenauslese. Vin foarte dulce, doar din struguri afectaţi de botrytis.
A nu se confunda cu „troken”, care înseamnă sec.
8. QbA – Q alitätswein bestimmeter Anbaugebiet. Este un vin de calitate dintr-o
regiune anume şi a doua treaptă de clasificare germană. Este permis adaosul de
zahăr în cadrul acestei categorii.
9. Londwein – înseamnă „vin de ţară” şi este echivalentul lui vin de pays din Franţa.
Poate proveni din 17 zone specifice.
10. Deutsche Tafelwein – vinul de masă ce poate proveni numai din Germania.
Notă: în Austria, sunt cerute chiar niveluri de maturitate mai mari pentru producţia de
vinuri Beerenauslese (BA) şi Trockenbeerenauslese (TBA).
2. Zone viticole din Germania
 Mosel-Saar-Ruwer
- Zone viticole situate de-a lungul râului Mosel şi a afluenţilor săi, Saar şi Ruwer
- Soiul principal cultivat este Riesling
- Mosel oferă vinuri bogate, cu aromă de fructe suculente
- Vinurile din zona râurilor Saar şi Ruwer sunt mai dure şi intense
- Mosel-Saar-Ruwer are următoarele subregiuni:
 Bereich Burg Cochem
 Bereich Bernkastel
 Bereich Ruwer
 Bereich Saar
 Bereiche Obermosel şi Moselator
o Maxim Grünhaus
o Weingut Dr Loosen
o Weingut Egon Müller-Scharzof
o Weingut Fritz Haag
o Weingut Grans-Fassian
o Weingut Heymann-Löwenstein
o Weingut J J Prüm
o Weingut Reichsgraf von Kesselstatt
o Weingut St Urbans-Hof
 Ahr
- Vinurile obişnuiau să fie dulci, dar acum producătorii fac Pinot bogat, sec, cu densitate şi
eleganţă
- Se cultivă şi alte soiuri printre care Riesling şi Portugieser
o Weingut Deutzerhof
o Weingut Meyer-Näkel
 Mittelrhein
- Această zonă poate produce un Riesling impresionant
o Weingut Ratzenberger
 Nahe
- Riesling-urile de aici pot fi excepţional de bune
- Podgoriile apropiate fluviului Rin sunt destul de bogate, cu soiuri fertile, iar vinurile sunt
în general moi, fără arome puternice
o Schlossgut Diel
o Weingut Hermann Dönnhoff
 Rheingau
- Cel mai cultivat soi este Riesling-ul, iar vinul obţinut are potenţial de a fi magnific
- Cel mai întâlnit stil de vin este sec, cu o structură acidă bună, iar în recoltele
excepţionale se produc câteva vinuri de desert, făcute din struguri afectaţi de botrytis
- Deşi vinurile de top din această regiune sunt surprinzătoare, le lipseşte consistenţa
- Aciditatea naturală a vinului poate fi dificil de echilibrat
- Rheingau se împarte în subzone numite Satele din Rheingau
o Domänenweingut Schloss Schönborn
o Hessische Staatweingüter Kloster Eberbach
o Schloss Johannisberg
o Schloss Vollrads
o Weingut Franz Küstler
o Weingut Georg Breuer
o Weingut Johannishof
o Weingut Peter Jakob Kühn
o Weingut Robert Weil
 Rheinhessen
- Această zonă are podgorii industriale care produc cantităţi imense de vin alb ieftin, cu
nimic ieşit din comun, care a stricat reputaţia Germaniei
- Sunt folosite mai ales soiuri noi, obţinute prin altoire, create pentru coacere timpurie şi
recolte bogate
- Există şi pante cu souluri roşii, remarcabile, care produc în general Riesling sec, mineral
şi bogat
- O altă specialitate a zonei este Silvaner, un vin sec, astringent
o Weingut Freiherr Heyl zu Herrnesheim
o Weingut Gunderloch
o Weingut Keller
o Weingut Wittmann
 Pfalz
- Produce o mare parte din cele mai bune Riesling-uri seci din Germania
- În unele părţi prosperă şi soiurile Scheurbe, Gewürztraminer, Rieslaner şi soiuri din
familia Pinot, în sud
- Climatul blând încurajează producţia de vinuri bogate, rotunde, cu aciditate redusă, spre
deosebire de regiunile mai nordice
o Weingut Christmann
o Weingut Dr Bürklin-Wolf
o Weingut Dr Geheimer Rat Dr von Bassermann-Jordan
o Weingut Josef Biffar
o Weingut Knipser
o Weingut Koelher-Ruprecht
o Weingut Müller-Catoir
o Weingut Ökonomierat Rebholz
o Weingut Reichsrat von Buhl
 Franken
- 6000 ha de podgorii de viţă de vie pe malul râului Main
- Doar un procent mic de producţie este destinat vinului roşu, dar exemplele foarte
convingătoare de Spätburgunder (Pinot Noir) vin din partea vestică a regiunii
- Ca stil, majoritatea vinurilor sunt seci şi corpolente, cu aciditate puternică
o Weingut Horst Sauer
o Weingut Rudolf Fürst
 Hessische Bergstrasse
- 450 ha ale regiunii sunt plantate cu Riesling; restul este împărţit între Müller-Thurgau şi
alte zone tradiţionale
- Vinul făcut aici provine de la cooperativele locale şi aproape tot este vândut pe plan
local turiştilor şi excursioniştilor
o Hessische Staatsweingüter
o Domaine Bergstrasse
 Württemberg
- 11500 ha de viţă de vie; este a patra regiune ca mărime din Germania
- Aproape 70% din vinul produs aici este roşu, cel mai mult provenind din Trollinger
- Acest soi (cunoscut ca Schiava în Italia şi Vernastch în Tirol) este folosit în vinuri uşoare,
aproape rosé, care se consumă în cantităţi mari pe plan local şi rareori se găsesc
altundeva
- Sub eticheta „Hades” sunt produse unele dintre cele mai ambiţioase vinuri roşii din
zonă, învechite în butoaie
o Weingut Graf Adelmann
 Baden
- Această regiune viticolă acoperă aproape 16000 ha
- Soiul Müller-Thurgau domină districtul Tauberfranken din nord, în timp ce Riesling-ul
predomină în zona centrală Ortenau
- În sud, pe solul vulcanic se cultivă cele trei soiuri de Pinot
o Weingut Bernard Huber
o Weingut Dr Heger
 Saale-Unstrut
- Latitudinea nordică şi clima continentală aspră aduc îngheţuri regulate, viticultura fiind
limitată la doar 650 ha
- Se plantează în principal soiuri de struguri albi, iar Müller-Thurgau este cel mai
important dintre acestea
o Weingut Lützkendorf
o Weingut Pawis
 Saxonia (Sachsen)
- Peste 400 ha de viţă de vie de-a lungul fluviului Elba
- Se plantează în general Müller-Thurgau, iar vinurile sunt uşor de băut, populare atât
printre localnici, cât şi printre vizitatori
o Weingut Klaus Zimmerling
o Weingut Martin Schwarz
o Weingut Schloss Proschwitz
4. Elveţia
- Elveţia este împărţită în trei zone viticole principale:
A. Zona de vest
- Mai mult de 11000 ha de viţă de vie; aproape jumătate din suprafaţa totală de podgorii
- Domină soiurile Chasselas şi Pinot Noir, iar Syrah câştigă teren
- Există zeci de soiuri locale fascinante care nu se găsesc nicăieri în lume
- Printre soiurile de struguri albi se numără Amigne şi Petite Arvine; dintre cele roşii,
Humagne Rouge şi Cornalin pot da vinuri uimitoare
o Jean-René Germanier
o Louis Bovard
o Marie-Therese Chappaz
B. Zona de est
- Mai mult de 2500 ha de viţă de vie
- Deşi este o zonă rece, este în mare parte dedicată producţiei de vin roşu, mai ales Pinot
Noir; unele vinuri Pinot Noir din regiune (în general etichetate Blauburgunder) sunt
considerate a fi cele mai bune din întrega ţară
- Din soiurile de struguri albi, Müller-Thargau este cel mai comun
o Daniel & Martha
C. Zona de sud
- Cea mai însorită şi călduroasă zonă din Elveţia
- Mai mult de 1000 ha de podgorii, dintre care aproape 90% sunt cultivate cu Merlot
- În nord există un soi indigen numit Bandola, folosit la un vin rustic numit Nostrano
- Majoritatea vinurilor bune sunt marcate cu sigiliul local de calitate „VITI”
o Luigi Zanini (Castello Luigi)
5. Austria
- Există în jur de 46000 ha de podgorii în Austria, producţia sa fiind cam o pătrime din cea
a Germaniei, cu 75% vinuri albe
- Podgoriile Austriei sunt situate în estul ţării, de-a lungul graniţei cu Cehia, Slovacia,
Ungaria şi Slovenia
- Ultimele două decenii au fost de mare succes pentru vinul austriac; Riesling-urile ţării
sunt acum printre cele mai bune din lume, Grüner Veltliner a câştigat prestigiu, iar
vinurile Chardonnay, nematurate în stejar, şi vigurosul Steiermark Sauvignon Blanc au
căpătat un caracter bine definit
TERROIR
atitudine: 46,5 - 49⁰N

titudine: 115 – 650 m
opografie: Variată, de la zonele plate din jurul lacului Neusiedler din estul regiunii Burgenland până la dealurile abrupte din Steiemark.
ol: În general şisturi pietroase, calcar şi prundiş
imă: Continentală, cu toamne relativ blânde care deseori permit coacerea în octombrie sau noiembrie
emperatură: În iulie, media este de 19,5⁰C
recipitaţii: Media anuală este de 603 mm. Nivelul cel mai scăzut se înregistrează în vestul Weinviertel şi cel mai ridicat în estul Weinviertel
ânt: Vânturi calde bat de-a lungul Dunării dinspre Câmpia Ungară, dând temperaturi mai mari pentru podgoriile aşrezate de-a lungul fluviu
scuri viticole: Îngheţul de primăvară; ploaia
1. Soiuri de top din Austria
 Există mai multe soiuri locale, care reflectă caracterul special al ţării:
A. Soiuri de struguri albi
o Grüner Veltliner – soi cu o aromă vegetală, cu nuanţe de ardei gras şi grepfrut
când este foarte copt. Vinurile de top se fac în Wachau şi rivalizează cu
Chardonnay şi Riesling
o Welschriesling – fără a fi înrudit cu Riesling, produce vinuri uşoare şi aromate.
Aciditatea sa aproape citrică îl face preferatul austriecilor din rândul vinurilor
spumante (Sekt)
o Zierfandler – vin condimentat, amestecat în mod tradiţional cu Rotgipfler pentru
a produce Gumpoldskirchner, un vin alb din Thermenregion; astăzi poate fi găsit
necupajat
o Rotgipfler – celălalt soi folosit pentru Gumpoldskirchner poate fi găsit şi ca soi
distinct. Uneori are arome de pâine neagră
o Neuburger – în general întâlnit în Wachau, e o combinaţie de Weissburgunder şi
Silvaner. Are tărie şi, când este foarte bun, se distinge aroma de nuci
B. Soiuri de struguri roşii
o Blaufränkisch – cultivat pe suprafeţe mari, produce vinuri roşii robuste, cu aromă
de zmeură şi o notă de ardei gras. Considerat de unii replica austriacă la
Cabernet Sauvignon, mai ales în varianta Burgenland, are întotdeauna un strop
de aciditate care îl face aparte
o Zweigelt – cultivat peste tot în Austria, acest soi e creaţia doctorului Zweigelt,
care a traversat St-Laurent şi Blaufränkisch. Poate fi dificil de cultivat, dar
produce vinuri atractive, suculente, cu arome de cireşe
o Blauer Wildbacher – acest soi roşu închis, originar din Steiermark, este folosit
aproape în exclusivitate pentru vinul rosé Schilcher
2. Zone viticole din Austria

 Niederösterreich
- Acoperă 58% din producţia de vin a ţării
- Majoritatea vinurilor produse aici sunt albe şi seci, soiul cel mai poular fiind Grüner
Veltliner , cultivat pe aproape jumătate din podgorii
- Se împarte în mai multe districte viticole:
 Weinviertel – cel mai mare district din Austria, cu 18000 ha de viţă de vie;
se cultivă soiul clasic Grüner Veltliner, dar şi Weissburgunder şi Riesling
 Kamptal – solul vulcanic amestecat cu nisip produce un Grüner Veltliner
de primă clasă, un Riesling cu buchet şi un Weissburgunder impresionant
 Kremstal – solurile nisipoase sunt ideale pentru Grüner Veltliner; produce
şi un Riesling cu aromă de lămâie verde pe sol pietros
 Wachau – produce un Riesling tare, cu aromă de lămâie verde; Grüner
Veltliner este totuşi principalul soi cultivat
 Traisental – cel mai mic şi mai nou district viticol din Austria (70 ha)
 Wagram – produce Grüner Veltliner cu arome de ardei şi miros de linte
 Carnuntum – zonă promiţătoare pentru vinurile roşii; Zweigelt este cel
mai bun soi, producând vinuri bogate cu aromă de cireşe
 Thermenregion – produce vinuri locale albe, dulci (Gumpoldskirchner) şi
roşii (Vöslauer)
o Bernhard Ott
o Franz Proidl
o F X Pichler
o Nikolaihof
o Rudi Piclher
o Stift Göttweig
o Weingut Bründlmayer
o Weingut Familie Nigl
o Weingut Familie Pitnauer
o Weingut Franz Hirtzberger
o Weingut Hiedler
o Weingut Högl
o Weingut K Alphart
o Weingut Knoll
o Weingut Ludwig Neumayer
o Weingut Malat
o Weingut Prager
o Weingut Undhof Salomon
 Viena
- Produce vin alb, tânăr, numit Heurige („din acest an”); după prima aniversare, acest
vin îşi schimbă numele în Altwein („vin vechi”)
- O serie de viticultori serioşi produc vinuri Riesling şi Weissburgunder cu potenţial
o Weingut Wieninger
 Burgenland
- A doua mare regiune viticolă a Austriei; aici se produce aproape orice tip de vin
- Soiul cel mai cultivat este Welschriesling; soiul roşu roşu predominant este
Blaukfränkisch
- Burgenland se împarte în patru districte viticole:
 Neusiedlersee (Seewinkel) – produce vinuri roşii delicioase din soiurile
Welschriesling, Scheurebe, Traminer, Grauburgender, Weissburgunder şi
Bouvier
 Neusiedlersee-Hügelland – vinul alb dulce Ausbruch este produs aici prin
simpla adăugare în vin sau în must a strugurilor atinşi de mucegai. Acest
lucru face vinul să fie mai consistent, apropiat de Sauternes-ul franţuzesc
 Mittelburgenland – soiul dominant este Blaufränkischland; soiurile roşii
ocupă două treimi din podgoriile din această zonă. Datorită folosirii
baricurilor de stejar vinurile au arome mai discrete de stejar
 Südburgerland – produce o cantitate mică de vin, predominant roşu.
Există câţiva cultivatori care fac un vin de hibrizi americani nealtoiţi numit
Uhudler
o Ernst Triebaumer
o Josef Pöckl
o Umathum
o Uwe Schiefer
o Weingut Familie Gesellmann
o Weingut Gernot & Heike Heinrich
o Weingut Juris
o Weingut Prieler
o Weingut Velich
o Weinlaubenhof Kracher
 Steiermark
- Cea mai mică regiune ca producţie de vin, după Viena
- Majoritatea vinurilor din această regiune sunt seci şi albe, deşi unele vinuri dulci ies
bine în anumiţi ani
- Vinurile au o aromă delicioasă, de fructe
- Steiermark se împarte în următoarele subzone:
 Südost Steiermark – domină soiurile albe, precum Welschriesling,

plantate pe soluri vulcanice
 Südsteiermark – vinurile interesante sunt Sauvignon Blanc, Chardonnay
(Morillon) şi Grauburgunder (Pinot Gris), preferabil sec, cu o tentă nu
prea puternică de stejar
 Weststeiermark – vinul principal este Schilcher, un rosé-închis, cu o
aciditate puternică, făcut ca vin roşu din soiul Blauer Wildbacher; Sekt-ul
este cel mai bun
o Tement
o Weingut Erich şi Walter Polz
o Weingut Gross
7. Principalele zone viticole din Lumea Nouă: America

de Nord (California, SUA). America de Sud (Chile,
Argentina).
1. America de Nord
2. America de Sud
1. California
Statele Unite se bucură de o mare varietate de podgorii, de la dealurile însorite din
California, până la zonele reci din Finger Lakes, statul New York. În prezent, SUA este al patrulea
producător de vin din lume, iar California asigură 94% din producţie.
Regiuni viticole din California

1. Coasta de nord a Californiei
2. Centrul şi sudul Californiei
1. Coasta de Nord a Californiei
TERROIR
din Sonoma şi Mendocino pot atinge şi 600 de metri. Podgoriile din Spring Mountain de deasupra Napa Valley sunt destul de înalte
principalul râu din Napa Valley, iar Russian River traversează anumite părţi din Sonoma şi Mendocino; solurile din apropierea râurilor au te
Regiunile viticole de pe Coasta de nord au caracteristici topografice distincte. Această
zonă se întinde la nord de San Francisco şi se împarte în patru zone viticole principale:
 Napa Valley
- Produce de mai bine de un secol cele mai fine vinuri roşii americane.
- Competiţia dintre producători şi nevoia de a recâştiga zone înalte de coastă şi de a le
replanta i-au făcut pe mulţi să concluzioneze că majoritatea vinurilor produse în
Napa sunt prea scumpe.
- Cabernet Sauvignon deţine supremaţia, îmbinând bogăţia gustului cu o structură
fermă, bogată în taninuri
- Clima din Napa este variată, iar in partea de nord, în jurul oraşului Calistoga, este cu
mult mai călduroasă decât cea din districtele sudice precum Zountville şi Carneros.
o Araujo
o Beaulieu Vineyards
o Beringer
o Château Montelena
o Dominus
o Duckhorn
o Frog’s Leap
o Joseph Phelps
o Merryvale
o Robert Mondavi
o Spottswoode
o Stag’s Leap Wine Cellars
 Sonoma
- Produce vinuri ce rivalizeaza cu cele din Napa
- Regiunile din apropierea Pacificului sunt mai răcoroase şi mai potrivite pentru
soiurile de Burgundia (Chardonnay şi Pinot Noir) în timp ce zonele joase şi dealurile
estice sunt mai călduroase şi ideale pentru soiurile roşii de Bordeaux şi pentru
Zinfandel
o Château St Jean
o Cline
o Ferrari-Carano
o Gallo of Sonoma
o Gary Farrel
o Gloria Farrel
o Kendall-Jackson
o Kenwood
o Kistler
o Marimar Torres
o Peter Michael
o Ravenswood
 Mendocino
- Cea mai nordică regiune viticolă a Californiei, a avut rolul de a-i aproviziona cu
struguri pe marii producători sudici
- Datorită condiţiilor excelente, produce excelente Chardonnay şi Viognie, alături de
vinuri roşii robuste şi vinuri spumante rafinate
- Viticultura organică, ai cărei pionieri au fost cei din familia Fetzer, este practicată pe
aproximativ 25% din suprafeţe
o Fetzer
o Greenwood Ridge
o McDowell Valley Vineyards
o Monte Volpe
o Navarro
o Roederer Estate
 Lake County
- Are o singură subregiune importantă, Clear Lake AVA
- A fost cunoscută multă vreme pentru Sauvignon Blanc, deşi este o zonă caldă
2. Centrul şi Sudul Californiei
TERROIR
n aluvionar relativ plat sau pe creste. Podgoriile din Santa Barbara sunt cultivate de-a lungul văilor; cele din Sierra Foothills pe un sol nepro
ăcoroase şi temperaturile mai joase decât cele centrale. Ocazional, aici se formează ceaţă densă
Cu toate că majoritatea regiunilor viticole faimoase ale Californiei se află pe Coasta de

Nord, există întinse podgorii şi în sudul oraşului San Francisco. Centrul şi sudul Californiei se
împart în şapte zone viticole principale:
 San Francisco Bay

- O foarte importantă regiune viticolă înainte ca filoxera sa facă ravagii in secolul XIX
- Cea mai importantă regiune este la est de golful San Francisco, Livermore Valley,
este faimoasă pentru soiurile albe, îndeosebi Sauvignon Blanc
o Ridge Vineyards
o Testarossa
o Wente Vineyards
 Monterey
- In anii ’60 experţii au recomandat zona ca un loc propice pentru Cabernet
Sauvignon. Au calculat că există suficiente ore de soare, dar nu au luat in seamă
vânturile puternice şi răcoroase ce bat în vale şi întârzie coacerea strugurilor
- Erorile din trecut au fost corectate iar acum regiunea este cunoscută pentru soiurile
albe: Chardonnay, Riesling şi altele
- Chardonnay este cel mai important soi, iar vinurile prezintă adesea o aromă
tropicală
o Calera Wine Company
o Chalone Vineyard
o Paraiso Vineyards
 San Luis Obispo
- Condiţiile de climă diferă foarte tare; multe podgorii sunt plantate pe terenuri plate,
în timp ce altele sunt situate la altitudine mai mare
- Vinurile roşii (în special Cabernet Sauvignon, Syrah şi Zinfandel) sin Paso Robles tind
să fie suple şi seducătoare, în timp ce Arroyo Grande şi Edna Valley, fiind zone mai
reci, favorizează soiurile de Burgundia
o Producători de top:
o Alban Vineyards
o Justin Vineyards & Winery
o Meridian Vineyards
o Tablas Creek Vineyard
o Wild Horse Winnery & Vineyards
 Districtul Santa Barbara
- Văile de est şi vest sunt influenţate de brizele marine, ceea ce le-a făcut
promiţătoare pentru soiurile de Burgundia, deşi zonele centrale sunt suficient de
calde pentru Merlot
- Syrah, Sauvignon Blanc, Riesling, Cabernet Franc şi chiar Cabernet Sauvignon se pot
coace aici, dar numai în anumite zone
o Alma Rosa
o Andrew Murray Vineyards

o Arcadian Winery
o Au Bon Climat Winery
o Byron
o Firestone Vineyard
 Sierra Foothills
- Podgoriile se află la altitudini mari, între 400 şi 900 m, pentru a nu fi afectate de
temperaturile înalte din această regiune
- Printre soiurile cultivate se numără Zinfandel, Barbera, Cabernet Sauvignon, Merlot,
Chardonnay şi Viognier
- Vinurile fortificate pot fi remarcabile, cu vinuri stil Porto din Zinfandel şi Barbera şi
Muscaturi bogate
o Domaine de la Terre Rouge
 Central Valley
- De departe cea mai mare dintre regiunile viticole din California, dând aproximativ
60% din producţia totală
- Solurile sunt bogate şi climatul este foarte cald şi uscat: Aceasta este una dintre cele
mai insorite regiuni, irigarea fiind esenţială
- Nu se pot cultiva struguri de înaltă calitate, însă valea este o sursă de vinuri aromate,
foarte plăcute
- Cativa producători fac vinuri Muscat excelente şi vinuri de porto, dar ele sunt o
picătură în oceanul de Chardonnay, Chenin Blanc, French Colombard, Merlot şi
Zinfandel
o Quady Winery
 Sudul Californiei
- Multe podgorii au fost distruse de boala lui Pierce, pentru care nu există remediu
- Cu ceteva excepţii, regiunile sunt axate pe cantitate şi nu pe calitate
- Soiurile dominante sunt Zinfandel, Chardonnay, Syrah şi Sauvignon Blanc
o Moraga Vineyards
America de Sud
1. Chile
2. Argentina
1. Chile
- Delimitată la est de Anzi şi la vest de Pacific, Chile formează o fâşie subţire de-a lungul
ţărmului
- Majoritatea podgoriilor se află în zona centrală, între Munţii de Coastă şi Anzi, în văile
mici de pe lângă râuri
TERROIR
Latitudine: 30 – 38 ⁰S
Altitudine: 400 – 1000 m
Topografie: Podgoriile sunt aşezate între lanţul munţilor de Coastă şi Anzi
Sol: Calcaros, şisturi aluvionare, în zonele de lângă râuri
Climă: Maritimă şi variată, secetă în nord şi ploi dese în sud. În apropierea munţilor, temperaturile scad mult noaptea
Temperatură: Media lunii ianuarie este de 30⁰C
Precipitaţii: Media anuală este de 380 mm
Riscuri viticole: Îngheţul, ploi în cantităţi excesive
Zone viticole din Chile

Chile se împarte în mai multe zone viticole, după cum urmează:
 Valea Limarí
- Plantaţii recente de Cabernet Sauvignon, Merlot, Carmenère, Chardonnay şi Viognier
- Vinuri suple, frcutate şi pure
 ValeaAconcagua
- Circa 1000 ha de podgorii, dintre care 90% soiuri roşii
- Solul bine afânat, pietros, în pantă lină, se potriveşte soiurilor Cabernet Sauvignon,
Merlot şi Carmenère; Syrah e plantat pe versanţii călduroşi cu faţa spre nord iar
Sangiovese în zonele mai răcoroase
o Errázuriz
 Văile Casablanca şi San Antonio
- Circa 4000 ha de viţă de vie
- Soiurile principale sunt Chardonnay, Sauvignon Blanc şi Pinot Noir; se cultivă şi Merlot,
Carmenère, Riesling şi Gewürztraminer
o Viña Indomita
o Viña Veramonte
 Valea Maipo
- Varietate de microclimate şi tipuri de soluri, fiecare regiune dând naştere unor vinuri cu
arome şi taninuri diferite
- Cele mai apreciate vinuri sunt Cabernet Sauvignon, suple şi delicate, cu aromă de
coacăze negre, inflexiuni de eucalipt şi taninuri catifelate
- Către Buin, strugurii se coc mai rapid, oferind o aromă bogată de mentă vinurilor
Cabernet
o Antiyal
o Concha y Torro
o Cousiño-Macul
o Haras de Pirque
o Santa Carolina
o Santa Rita
o Viña Venisquero
 Valea Rapel
- 30000 ha de viţă de vie; reprezintă un sfert din suprafaţa totală a podgoriilor chiliene
- Cabernet Sauvignon şi Merlot domină interiorul mai cald, lângă Rancagua şi Rengo
- Requinoa, unde temperaturile sunt mai scăzute, este cunoscut pentru Cabernet
Sauvignon, Chardonnay şi Sauvignon Blanc
o Casa Lapostelle
o Viña La Rosa
o Viña Montes
 Valea Curicó
- Regiunile mai răcoroase din Molina (în est) şi Teno (în nord) sunt potrivite pentru
soiurile albe
 Valea Maule
- În jur de 31000 ha de viţă de vie, din care un sfert sunt soiul local País
- Restul suprafeţei este plantată cu Cabernet Sauvignon, Merlot şi Sauvignon Blanc
- De asemenea, se cultivă şi un Carmenère bogat şi picant
 Valea Itata
- Varietăţile locale País şi Moscatel de Alejandría încă domină, chiar dacă au apărut şi
plantaţii de Cabernet Sauvignon şi Chardonnay
 Valea Bío-Bío
- Are parte de precipitaţii mai mult decât în zonele nordice
- Soiul País ocupă cea mai întinsă suprafaşă, dar şi podgoriile de Pinot Noir,
Gewürztraminer, Chardonnay şi Riesling au un potenţial considerabil
 Valea Malleco
- Beneficiază de precipitaţii bogate
- Chardonnay este cel mai promiţător soi şi dă vinui condimentate
2. Argentina
 Podgoriile Argentinei sunt adăpostite de vânturi de Anzi
 Acestea acoperă un total de 1600 km
TERROIR
titudine: 26 - 42⁰S
titudine: 300 – 2200 m
pografie: Podgoriile se află în vestul Argentinei, la adăpostul munţilor Anzi
l: Nisipos, argilos, cu uşoare depuneri aluvionare
mă: Continentală şi semideşertică. Temperaturile ridicate de peste zi scad mult peste noapte, cu precădere în regiunile de la poalele munţ
mperatură: Media lunii ianuarie este de 28⁰C
ecipitaţii: Media anuală este de 100-300 mm
scuri viticole: Grindună
Zone viticole din Argenitna
 Mendoza-nord
- Se află la 600-700 m deasupra nivelului mării; în jur de 14000 ha de viţă de vie
- Solul nisipos, argilos este irigat de râul Mendoza
- Salinitatea ridicată duce la o aciditate scăzută, favorabilă vinurilor roşii Bonarda şi
Sangiovese, destinate consumului timpuriu, şi vinurilor albe precum Chenin Blanc şi
Pedro Giménez
o Familia Zuccardi
 Mendoza-zona superioară
- Soiul Malbec a fost plantat aici în urmă cu 100 de ani, iar această zonă rămâne cea
mai bună de ţară pentru recolte strânse, cu arome concentrate
- La 1000 m, diferenţele de temperatură dintre zi şi noapte au ca rezultat arome fine
şi o bună aciditate
- Cabernet Sauvignon se cultivă în zona Maipú şi poate da vinuri de calitate, corect

structurate elegante şi cu arome profunde
o Bodega Benegas
o Bodega Norton
o Catena Zapata
o Dominio del Plata
o Fabre Montmayou
o Finca Flichman
o Terrazas de los Andes
o Weinert
 Valea Uco
- Temperaturile scăzute, perioadele lungi de coacere şi solul stâncos sunt propice
soiurilor roşii Malbec, Syrah, Cabernet Sauvignon, Merlor şi Pinot Noir, ce au un
caracter puternic, susţinut de o aciditate constantă
- Dintre soiurile albe, Sémillon, Riesling, Pinot Gris şi Chardonnay oferă arome
fructate şi o aciditate care lipseşte din vinurile altor regiuni
o Bodegas Salentein
o Clos de Los Siete
o Finca La Celia
o Jacques & François Lourton
o O Fournier Bodegas y Viñedos
 Mendoza-est
- O parte din cele 60000 ha de podgorii sunt cultivate după metoda tradiţională, pe
spaliere suspendate ce poartă numele de parral
- În anumite zone, acest sistem dă recolte bogate, dar de calitate precară
- Regiunea are zone plantate cu soiuri roşii, precum şi noi plantaţii de Viognier
 Mendoza-sud
- Deşi sunt precipitaţii puţine, grindina reprezintă un adevărat pericol
- Temperaturile ridicate din zilele de vară favorizează soiurile bogat aromeate precum
Malbec, Cabernet Sauvignon şi Syrah, în timp ce Chenin Blamc este soiul alb cel mai
des cultivat
 Salta
- Podgoriile mai vechi se află la 1700 m, în timp ce podgoriile plantate recent urcă
până la 2200 m
- Valorile ridicate ale radiaţiilor UV contribuie la culoarea intensă şi taninurile delicate
ale soiurilor roşii
- 90% dintre podgorii sunt plantate cu soiul suplu şi aromat Torrontés, iar restul cu
Cabernet Sauvignon şi Malbec
o Bodega Colomé
o Michel Torino Bodega La Rosa
o San Pedro de Yacochuya
 La Rioja
- Regiune caldă şi uscată, dependentă de irigaţii
- Principalul soi cultivat este Torrontés
- Se mai cultivă şi strugurii de masă
- Temperaturile ridicate determină recoltarea timpurie a vinurilor albe, pentru ca
strugurii sa-şi păstreze aroma
- Soiurile roşii dominante sunt Bonarda, Cabernet Sauvignon, Barbera şi Syrah
 San Juan
- Viile ocupă şase văi, d ela vest la est, la altitudini între 600 şi 900 m, fiecare fiind
irigată de râul San Juan
- 80% din suprafaţa totală este ocupată de soiurile Pedro Giménez, Moscatel de
Alejandría, Torrontés şi soiul local roz Cereza
- Verile moderate şi nopţile răcoroase oferă condiţii ideale pentru un proces lent de
maturizare şi pentru dezvoltarea unor arome delicate ale unor soiuri precum
Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot şi Malbec
 Río Negro
- Strugurii se află pe un loc secund în comparaţie cu celelate culturi din această zonă
(aproximativ 2500 ha de viţă de vie)
- Clima aparte este totuşi benefică pentru anumite soiuri

- Regiunea se bucură de zile calde şi nopţi răcoroase, oferind o perioadă lungă de
coacere, ideală pentru strugurii albi cu arome proaspete, dar şi pentru soiurile roşii
delicate
o Humbero Canale
8. Principalele zone viticole din Lumea Nouă: Australia,

Noua Zeelandă, Africa de Sud
1. Australia
 Australia a devenit centrul atenţiei Lumii Noi a vinului, spărgând toate barierele tradiţiilor şi
regulilor Lumii Vechi.
 Foloseşte soluţii tehnologioce inovatoare, este orientată spre consumatori, e competitivă
din punct de vedere internaţional şi produce vinuri de calitate.
 Viţa de vie este cultivată în fiecare stat şi teritoriu al Australiei
1. Regiuni viticole din Australia

 Australia de sud
 New South Wales
 Victoria şi Tasmania
 Australia de vest
A. Australia de vest
TERROIR
opiere de râuri, dealurile şi lanţurile deluroase domină

are se află lut sau granit de fertilitate moderată. Râul Swan irigă solul nisipos mai puţin fertil din Swan District
cere este prelungit de fluctuaţiile reduse ale temperaturii zilnice şi sezoniere. Swan District şi Great Southern sunt zonele cele mai toride şi
e de 20,5⁰C
5 mm
aturile. Swan District: vânt răcoros de amiază, Fremantle Doctor. Great Southern: curentul glacial aduce vânturi glaciale, The Roaring Fortie
 Deşi Australia de vest este cel mai mare stat al ţării, producţia sa de vin nu este una
semnificativă
 De-a lungul zonelor de coastă, brizele maritime menţin clima suficient de rece pentru a
produce vinuri fine, în special în zona Margaret River
 Printre soiurile cultivate se numără: Pinot Noir, Riesling, Shiraz şi Cabernet Sauvignon
 Australia de vest se împarte în următoarele zone viticole:
 Swan District
- Regiunea se mândreşte cu o climă caldă, perfectă pentru vinurile fortificate
- Vinurile Albe au avut mai mare succes decât cele roşii
- În zonele nordice se produc vinuri de calitate precum Verdelho şi Chenin Blanc
o Houghton Wine Company
o Sandalford Wines
 Geographe
- Clima este caldă şi uscată, influenţată de brizele oceanice care au un efect
răcoritor
- Chardonnay este cel mai plantat soi, iar vinurile acoperă o gamp largă, de la fine
la puternice
 Margaret River
- Una dintre regiunile cele mai influenţate de climatul maritim, cu vânturi
oceanice care temperează clima caldă
- Se produc vinuri de talie mondială
- Soiurile roşii de Bordeaux ies în evidenţă, ca şi Sauvignon Blanc plin de viaţă şi
cremosul Chardonnay
o Cape Mantelle
o Cullen Wines
o Leeuwin Estate
o Moss Wood Winery
o Vasse Felix
o Voyager Estate
o Xanadu Wines
 Manjimup
- Zonă aflată la început
- Are potenţial pentru vinuri spumante interesante din Chardonnay şi Pinot Noir
- Produce vinuri liniştite cu aromă de fructe, cele mai bune fiind Verdelho si
Chardonnay dintre cele albe, şi Pinot Noir alaturi de Merlot dintre cele roşii
o Chestnut grove Wines
o Stone Bridge Estate
 Pemberton
- Una dintre cele mai bune zone pentru Pinot Noir şi Chardonnay, datorită
temperaturii mai scăzute, puţinelor ore de soare, precipitaţiilor mai numeroase
şi umidităţii
- Pinot Noir interesant dar lipsit de consistenţă
- Cel mai bun vin este Chardonnay
o Picardy
o Smithbrook Wines
 Great Southern
- Cea mai mare regiune viticolă a Australiei de Vest
- Cunoscută datorită elegantelor vinuri Riesling şi Cabernet Sauvignon
- Se produce un Shiraz picant în stilul vinurilor din Valea Ronului
o Alkoomi Wines
o Frankland Estate
o Plantagenet Wines
o Wignalls Wines
New South Wales
TERROIR
ri ondulate şi văi inundabile, în timp ce Orange, Cowra, Hilltops şi Tumbarumba sunt regiuni muntoase, podgoriile situându-se la altitudini
Orange
uscată. Clima blândă (Mudgee); răcoroasă în Mount Canbolas (Orange); călduroasă şi uscată (Cowra); Riverina e toridă şi uscată, irigarea fii
uza umidităţii excesive
 În New South Wales se află cea mai importantă destinaţie viticolă a Australiei, Hunter Valley
 Principalele soiuri cultivate sunt: Sémillon, Shiraz, Chardonnay, Riesling şi Pinot Noir
 New South Wales se împarte în următoarele zone viticole:
 Upper Hunter Valley

- Zonă aflată la început în industria viticolă
- Puterea acestei regiuni stă in vinurile albe, anume Chardonnay cu aromă de unt şi in
catifelatul Sémillon, ambele bine structurate şi cu arome de struguri copţi
- Dintre vinurile roşii se remarcă Shiraz, Cabernet Sauvignon
o Rosemount Estate
 Lower Hunter Valley
- Recunoscută mondial pentru vinurile australiene tipice
- Regiunea se mândreşte cu Sémillon, avand o prospeţime delicată si o intensitate
extraordinară ca vin tânăr, şi transformându-se prin maturare într-un vin complex, cu
aromă de miere
- Soiul rolu principal este Shiraz; are mirosul şi gustul pământului prăjit de soare din care
provine
- Solurile bogate in lut roşu sunt perfecte pentru Shiraz, în timp ce argila nisipoasă şi lutul
galben se potrivesc soiurilor albe precum Sémillon
o Brokenwood Wines
o Hope estate
o McGuigan Wines
o McWilliam’s Mount Pleasent Wines
o Poole’s Rock Wines
o Tower Estate
o Tyrell’s
 Mudgee
- Un expert francez a vizitat podgoria şi a recunoscut soiul ca fiind un Chardonnay
excepţional, sănătos
- Acest soi generos, cu aromă de piersică si pepene galben, a devenit sursa multor
podgorii viitoare de Chardonnay din zonă
o Botobolar Vineyard
o Poet’s Corner Wines
 Orange şi Cowra
- Zonă răcoroasă, aflată la altitudine mare
- În ciuda unui început întârziat în anii 80, şi-a făcut o reputaţie datorită vinurilor fin
structurate Chardonnay şi Cabernet Sauvignon
- Regiunea Cowra produce un Chardonnay cu o aromă plină de piersici
o Hamiltons Bluff Vineyard
 Hilltops
o Barwang Vineyard
 Districtul Canberra
- Soluri combinate tari roşii
- Vinurile albe au o structură fină cu arome blânde, prezente în vinurile Riesling florale,
delicate
- Vinurile roşii sunt elegante, cu taninuri fine, cele mai bune fiind Shiraz piperat si bogatul
Pinot Noir
o Clonakilla
o Helm Wines
o Lark Hill Winery
 Tumbarumba
- Au produs struguri pentru vinuri spumante de calitate
- Zonă cu climă răcoroasă, situată la mare altitudine, perfectă pentru soiurile Chardonnay,
Pinot Noir şi Pinot Meunier din care se fac vinuri spumante
 Riverina
- A doua zonă viticolă ca mărime din Australia, 23000 ha de podgorii, 321000 tone anual
- Punctul forte sunt strugurii ieftini
- Producătorii au muncit pentru a îmbunătăţi calitatea şi aroma concentrată de fructe
- Generosul Shiray şi puternicul Chardonnay sunt cele mai bune
o Casella Wines
o De Bortoli Wines
o Nugan Estate
Victoria şi Tasmania
TERROIR
S
m (Victoria); 50 – 210 m (Tasmania)
e variată, de la lanţuri muntoase la văi şi câmpii
uri vulcanice în Victoria, lut şi turbă în Tasmania
ord de Great Divide este cald şi uscat. La sud este umed şi rece. În Tasmania, temperaturile sunt mai joase iar umiditatea este mai ridicată
lunii ianuarie este de 19⁰C în Victoria şi 17⁰C în Tasmania
uală este de 638 mm în Victoria şi 1032 mm în Tasmania
aduce vânturi reci şi umiditate ridicată. Dispozitive speciale protejează viile de vânturile marine din Tasmania
ă; vânturi marine şi îngheţ în Tasmania
Între aceste două extreme există numeroase zone viticole:
 Victoria de nord-vest
- Una din principalele zone viticole ale Australiei
- În anii ‘70 Sultana si Muscat de Alexandria erau soiurile de bază pentru cupajele
ieftine
- În prezent sunt folosite soiurile Chardonnay, Sémillon, Colombard, Shirraz şi
Cabernet Sauvignon
o Zilzie Wines
 Grampians
- Importanţa regiunii stă în cantitate
- Este patria vinului spumant Shiraz, din struguri foarte copţi
- Vinul Shiraz clasic are o tărie înşelătoare în pahar
o Mount Langi Ghiran Wines
o Seppelt Great Western
 Pyrenees
- Vinurile robuste roşii de aici nu sunt deloc liniştiteş Pzrenees Shiraz este
puternic si mentolat, cu arome de condimente
- Pantele mai răcoroase au fost exploatate în vederea producerii de vinuri
spumante
- Vinul Chardonnay, mult mai potrivit ca vin liniştit, cu proprietăţile sale bogate,
texturate, preia încet conducerea
o Dalwhinnie
o Redbank Winery
 Bendigo şi Heathcote
- Cabernet Sauvignon şi Shiraz sunt vinurile principale
Vinurile roşii sunt puternice şi ferme, cu taninuri puternice
- Solurile care conţin cuarţ ofera vinurilor o aromă minerală

o Jasper Hill Vineyard
o Wild Duck Creek Estate
 Goulburn Valley
- Soiurile principale sunt Viognier, Roussanne, Shiraz, Marsanne, la fel ca şi în
Valea Ronului din Franţa
- Podgoriile urmează cursul râului Goulburn pe un teren uscat, irigarea fiind
esenţială
- Aromele vinurilor Shiraz şi Cabernet sint speciale aici, de la cele de ciocolată şi
fructe de pădure roşii la cele de pământ ars de soare
o Mitchelton Wines
o Tahbilk Wines
 Victoria de nord-est
- Vinurile albe din nord+est sunt considerate vinuri apertiv, cu aromă puternică,
taninuri impresionante şi conţinut ridicat de alcoolş aceste vinuri sunt Shiraz,
Cabernet Sauvignon şi Durif (Petit sirah în California)
- Durif produce un vin greoi, picant şi foarte taninos
o Brown Brothers Milawa Vineyard
o Giaconda Vineyard
o Morris Wines
 King Valley şi Alpine Valley
- Patria vinurilor fine Chardonnay, Pinot Noir şi a vinurilor albe aromate
- Există şi soiuri italiene roşii, robuste, ca Marzemino şi Sangiovese
- Teritoriul mai călduros este plantat cu Shiraz, care dă vinuri fie ferme şi
condimentate, fie mai savuroase şi minerale
o Chrismont Wines
o Pizzini Wines
 Gippsland
- Vestul, ceamai călduroasă zonă, are destul soare pentru Shiraz si Cabernet
Sauvignon
- Sudul, este răcoros, umed si cu brize puternice din strâmtoarea Bass
- Estul are o clima moderată, mediteraneeană, Chardonnay fiind perfect pentru
această zonă, deşi se găsesc podgorii de Cabernet Sauvignon si Pinot Noir
o Bass Phillip Wines
o Nichilson River Winery
 Yarra Valley
- Succesul se datorează fenomenalelor vinuri Chardonnay, Pinot Noir, Cabernet
Sauvignon, Shiraz, dar şi celor spumante
- Yarra Valley este o zonă viticolă răcoroasă, mai rece decât Burgundia Dar mai
caldă decât Bordeaux
- Chardonnay-ul de aici este elegant, cu aromă de smochine; Pinot Noir poate fi
complex, cu aromă de cireşe si fructe de pădure
o Mount Marry Vineyard
o Yarra Yering
 Peninsula Mornington
- A devenit rapid una din principalele zone viticole ale Australiei
- Aici a fost plasat pentru prima oară în Australia soiul Viognier precum şi soiul
bogat stil alsacian Pinot Gris la T’Gallant
- Climă maritimă, briza având efect răcoritor asupra podgoriilor
o Crittenden Wines-
o Stonier Wines
 Geelong
- Filoxera este un risc major, însă se folosesc proceduri de prevenire sau rădăcini
de viţă rezistente la filoxeră
- Soiurile Shiray şi Pinot Noir se află în centrul atenţiei
o Bannockburn Vineyards
o Scotchmans Hill
 Tasmania
- Alegerea locurilor pentru podgorii este greu de realizat, datorită climei
nefavorabile
- Regiunea Pipers brook este perfectă pentru soiurile europene fine şi aromatizate
- Nordul s-a specializat in vinul alb proaspăt Chardonnay şi în aromatele Riesling si
Pinot Gris
- Podgoriile de primă clasă de pe coasta de est sunt perfecte pentru Chardonnay şi
Pinot Noir
o Freycinet Vineyard
o Jansz
o Kreglinger Wine Estates
o Stefano Lubiana Wines
B. Australia de sud
TERROIR
3,5 – 37,5⁰S
0 – 500 m
ntinderi plane în Riverland. Mount Lofty Ranges şi Adelaide Hills oferă viilor temperaturi mai scăzute şi o altitudine mai mare
calcar şi nisipoase cu un volum constant de apă curată la 2 m sub pământ
Australia de sud este caracterizată de condiţii climatice variate, de la climatul răcoros maritim la
ă, dar, în general, fierbinte şi uscată. Temperaturi mai reci în zonele deluroase şi de coastă
cel cald
ă: Media lunii ianuarie estemediteraneean
de 18⁰C şi cel fierbinte de deşert
Media anuală este de 51,5 mm. În nord, râul Murray oferă posibilităţi de irigare; în sud, podgoriile sunt irigate prin conducte dinspre lacul A
maritime din golful St- Vicent
Regiunile fierbinţi
răcoresc sunt
McLaren perfecte
Vale pentrupână
şi pot ajunge soiurile roşii
la Clare precum Shiraz; 53% dintre vinurile
Valley
australiene
le: Vânturi puternice; îngheţurile sunt produse aici
de primăvară
- Principalele soiuri cultivate sunt: Shiraz, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir şi Sauvignon
Blanc
- La rândul său, Australia de sud se împarte în următoarele zone viticole:
 Clare valley
- Aici se produce un Riesling foarte fin si picant, Sémillon cu aromă de miere, Cabernet
Sauvignon suculent dar ferm, Shiraz fin şi condimentat
- Strugurii din soiul Riesling din Eden Valley au o aromă florală, de citrice şi chiar de fructe
tropicale
- Regiunea este călduroasă, dar temperaturile sunt domolite de brizele maritime din sud-
vest
o Grosset Wines
o Jim Barry Wines
o Wendouree Cellars
 Riverland
- 21947 ha de podgorii irigate de fluviul Murray; produc 401000 de tone de struguri albi
anual
- Printre vinurile de calitate, în fruntea cărora se află vigurosul Chardonnay, cel mai
promiţător vin recent este Petit Verdot. Acest vin roşu, de o aciditate marcantă, işi ia
fermitatea şi structura din soarele puternic din Riverland
o Banrock Station
 Barossa Valley
- Inima industriei viticole din australia, exceleaza în soiul Shiraz
- Exporturile de vin roşu puternic şi sec şi de vinuri fortificate către Anglia au transformat
Barossa Valley într+o regiune viticolă majoră
- Refrigerarea, primul bazin german de fermentare sub presiune, cât şi bazinele din oţel
inozidabil au ajutat la transformarea vinurilor albe in vinuri condimentate, cu aromă de
fructe
o Orlando Wyndham
o Penfolds
o Peter Lehmann Wines
o Seppelt Winery
o Wolf blass Winery
o Yalumba
 Eden Valley
- Zonele nordice mai călduroase sunt perfecte pentru Shiraz
- Vinuri ca mătăsosul Henschke Hill of Grace au o structură mai fină
- În zonele mai înalte şi mai răcoroase se produce cel mai bun Riesling din australia, cu
aromă puternică florală şi de citrice
o Henschke Wines
o Mountadam Vineyards
 Adelaide Hills
- Vinurile Chardonnay din Adelaide Hills sunt printre cele mai bune din Australia
- Zona are potenţial pentru un Sauvignon Blanc uimitor
- Dealurile înalte de până la 730 m produc un Pinot Noir catifelat, elegant, cu aromă de
fructe de pădure
o Petaluma Limited
o Shaw & Smith
 McLaren Vale
- Golful St Vincent răcoreşte această zonă călduroasă iar munţii au o altitudine de până la
350 m
- Soiurile importante de aici sunt Chardonnay şi Shirazprecum şi Cabernet, Riesling şi
Sauvignon Blanc
o Claredon Hills
o Constellation Wines Australia
o Coriole
o D’Arenberg
 Langhorne Creek
- Zona oferă vinuri bune în cupaj
- Soiurile Shiraz, Verdelho şi cabernet sunt adevărata forţă a regiunii
o Casa Freschi
 Mount Benson
-Aici s-au pus bazele unui domeniu cu potenţial pentru Shiraz şi vinuri în stilul celor din
Valea Ronului
 Padthaway
- A devenit interesantă ca sursă de struguri mai ieftină decât Coonawarra
 Wrattonbully
- A produs mereu Shiraz si Cabernet Sauvignon
 Coonawarra
- Solul are o uimitoare tentă cărămizie
- Cunoscută pentru vinuri roşii de excepţie
- Are la suprafaţă un strat subţire de sol roşu bogat, bine drenat, sub care se află calcar
moale, viţa având astfel acces la rezervele de apă
- Soiul Cabernet Sauvignon prezintă taninuri ferme, fiind excelent pentru învechire
- Vinul este concentrat, ferm, uneori cu o tentă de mentă
o Bowen Estate
o Wynns Coonwarra Estate Winery
Noua Zeelandă
TERROIR
m
oarte mari, cu munţi înalţi şi văi adânci întinzându-se până la câmpiile vaste. Podgoriile ocupă zone plane sau uşor înclinate
ar fertil la sol infertil şi nisipos
m răcoros. North Island este mai caldă; South Island este mai rece, dar uscată; podgoriile marginale, înghţurile şi lipsa apei îngreunează vitic
în luna ianuarie este de 23⁰C (North Island) şi de 18⁰C (South Island)
nuală este de 1240 mm (North Island) ş de 810 mm (South Island). Furtunile mari din North Island pot cauza daune şi putrezirea strugurilor
vest. North Island este moderat influenţată de brizele mării; în South Island, vânturile bat dinspre Alpii de Sud.
era; virusul scurtnodării.
 Noua Zeelandă este alcătuită din două insule, Nord şi Sud, plantate cu numeroase
podgorii
 North Island este împărţită în cinci regiuni viticole în timp ce South Island, în patru
 Podgoriile se întind pe mai bine de 1600 km şi sunt cele mai sudice din lume
 Clima şi solul sunt variate, de aceea recoltarea din zonele nordice mai calde se poate
face cu câteva săptămâni mai repede decât în cele din sud
Regiuni viticole din Noua Zeelandă
A. North Island
North Island este împărţită în următoarele zone viticole:
 Auckland şi Northland
- Regiune cu suprafeţe mici de podgorii dar un numar mare de crame
- Toţi marii producători au sediul in Auckland si vinifică strugurii obţinuşi din regiune cât şi
din afara ei
o Babich Wines
o Goldwater Estate
o Kumeu River Wines
o Montana Wines
o Nobilo Wine Group
o Stonyridge Vineyard
o Villa Maria Estate
 Waikato şi Bay of Plenty
- A fost centru viticulturii neoyeelandeze însă zilele de glorie ale zonei au apus
 Gisborne
- Zonă însorită si caldă, ideală pentru vinuri echilibrate si prietenoase
- Foarte cunoscută pentru soiurile albe, în special Chardonnay si Gew ürzytraminer
- Una din ultimele zone din Noua Zeelandă unde se mai plantează Müller-Thurgau
 Hawke’s Bay
- La sud se găsesc faimoasele soluri nisipoase de la Gimblett Road
- Renumită pentru bogatele vinuri Chardonnay şi pentru cupajele Cabernet-Sauvignon a
căror structură concurează cu a celor din zona Bordeaux
o C J Pask Winery
o Corbans Winery
o Craggy Range Winery

o Te Mata Estate
 Wellington şi Wairarapa
- Pinot Noir reprezintă aproape jumătate din plantaţiile din această zonă
- Cunoscută de asemenea şi pentru Sauvignon Blanc şi Chardonnay, de talie
internaţională
o Ata Rangi
o Dry River
o Martinborough Vineyard
o Palliser Estate
B. South Island
South Island este împărţită în următoarele regiuni:
 Nelson
- Zonă caldă şi însorită, dar ploile de toamnă pot întârzia coacerea
- Două zone de climă şi soluri diferite: câmpiile nisipoase de lângă râu, din Waimea Plains
şi terasele înalte din Upper Moutere Hills
o Neudorf Vineyards
 Marlborough
- Perioada de coacere este lungă, nopţile sunt reci şi ploile rare; îngheţurile şi lipsa apei
pentru irigare sunt probleme constante
- Extinderea iniţială s-a datorat soiului Sauvignon Blanc
- În anii 1980 regiunea a dat cele mai bune vinuri spumante din ţară, precum şi excelente
Pinot Noir sau Chardonnay
o Cloudy Bay
o Huia Vineyards
o Isabel Estate Vineyard
o Wither Hills Vineyard
 Canterbury şi Waipara
- Zonă prea rece pentru viticultură
- Anumite soiuri nu se pot cultiva, însă Pinot Noir şi Chardonnay au succes în Waipara
o Pegasus Bay
 Central Otago
- O regiune nouă, ce începe să se afirme, cunoscută mai ales pentru Pinot Noir
- Zona mai are podgorii Chardonnay, Pinot Gris şi Riesling
- Climatul continental contribuie la producerea unor vinuri elegante şi fine, dar costurile
mari de producţie fac ca vinurile de aici să fie cele mai scumpe din ţară
o Chard farm
o Felton Road
o Gibbston Valley Wines
o Rippon Vineyard
Africa de Sud
TERROIR
Latitudine: 33 – 34,5⁰S
Topografie: Ţinut muntos – podgoriile sunt plantate pe versanţi şi în văile roditoare
Sol: Extrem de variat , cu mai mult de 50 de tipuri de sol numai în regiunea Stellenbosch, dar predomină solul acid şi cel argilos
Climă: Mediteraneeană. Veri fierbinţi, lungi şi ierni reci şi umede. Pe munţii mai înalţi cade zăpadă
Precipitaţii: Media anuală variază de la 735 mm în Stellenbosch la 1070 mm în Constantia. Irigaţiile sunt deseori necesare
Vânt: Vântul de vară din sud-est, numit Doctor Cape, răcoreşte podgoriile şi ajută la prevenirea bolilor
Riscuri viticole: Umiditate, caniculă, vânturi puternice
- Diversitatea regiunilor viticole din Africa de Sud asigură producerea unei game variate
de vinuri
- Cel mai cultivat soi este Chenin Blanc, dar dintre soiurile internaţionale întâlnim şi
Cabernet Sauvignon, Shiraz, Chardonnay, Sauvignon Blanc şi Merlot
Legea vinului în Africa de Sud

Sistemul de etichete al vinurilor de origine (WO) oferă garanţii privind soiurile, recolta,
(ambele trebuie să atingă 85% din ce este specificat pe etichetă) şi originea (strugurii trebuie să
provină în totalitate din locul de origine specificat, dar în anumite condiţii, este permisă şi
menţionarea mai multor origini). Un vin este certificat WO numai după analiza şi degustarea
oficială, abia apoi punându-se ştampila de autenticitate pe sticlă. Există trei tipuri principale de
origine, după cum urmează mai jos, dar şi două WO mai mici (domeniu şi podgorie)
- Regiuni – sunt cele mai mari suprafeţe viticole, purtând nume ce desemnează zone
vaste, în principal Olifants River, Klein Karoo, Breede River Valley şi regiunea de coastă
(incluzând Swartland, Darling, Tulbagh, Paarl, Tygenberg, Stellenbosch şi Cape Point).
- Districte – mai mici decât regiunile, acestea sunt delimitate în principal de hotarele
geopolitice. Printre cele mai cunoscute sunt Stellenbosch, Paarl şi Swartland.
- Ţinuturi – aceste zone mai mici sunt delimitate în funcţie de terroir. Printre ţinuturile
care se află în interiorul districtelor se numără Elgin şi Klein River din Overberg. În
prezent, există ţinuturi şi în afara regiunilor stabilite, cum ar fi Cederberg.
Regiuni viticole din Africa de Sud

Africa de Sud este împărţită în trei regiuni principale, Coasta de vest şi Coasta de sud şi
Centrul şi Peninsula Cape şi împrejurimile, care la rândul lor sunt împărţite după cum urmează:
A. Coasta de vest
 Regiunea Olifants Rive
- În prezent sunt folosite tehnici viticole superioare, şi astfel agricultorii sunt plătiţi mai
mult pentru calitatea fructului, decăt pentru nivelul de zahăr; în consecinţă. Se produce
vin de calitate
- Soiurile albe principale sunt Chenin Blanc şi Colombard
- Soiurile roşii principale sunt Shiraz, Cabernet Sauvignon şi Pinotage
- În această regiune se află şi Vredenal, crama de vin alb a Namaqa Wines, cea mai mare
din ţară, recolta anuală depăşind 85000 de tone
 Ţinutul Cederberg
- Zonă aproape neatinsă, naturală, cu aer curat şi deseori acoperită de zăpadă în timpul
iernii, produce vinuri rafinate
o Cederberg Cellars
 Districtul Swartland
- Viţa de vie nelegată pe spalieri şi recoltele mici produc vinuri tari care au adus faima
acestui district: cupajele de vinuri roşii în stilul celor din regiunea Ronului şi cupajele
aromate, bogate şi seci de vinuri albe
- În 1990, în top erau soiurile Chenin Blanc, Palomino (numit şi White French), Cinsault,
Colombard şi Pinotage. În prezent, primele cinci soiuri sunt Chenin Blanc, Cabernet
Sauvignon, Shiraz, Pinotage şi Sauvignon Blanc
o Lammershoek Winery
o Sadie Family Wines
 Districtul Darling
- Soiurile albe, în special Sauvignon Blanc, domină districtul Darling
- Niciunui vin nu-i lipseşte alcoolul iar acidul lor natural le dă o notă de prospeţime şi
eleganţă
o Darling Cellars
o Groote Post
 Districtul Tulbagh
- Până de curând, cel mai faimos vin din această zonă era spumantul Cap Classique
- În prezent, Shiraz, Merlot, Cabernet Sauvignon şi Pinotage sunt din ce în ce mai cultivate
- Deşi o mare parte a accentului cade pe vinurile roşii, şi Sauvignon Blanc se descurcă
bine, dând vinuri de calitate
o Rijk’s Private Cellar
B. Coasta de sud şi Centrul
 Regiunea Klein Karoo
- Zonă cunoscută pentru vinurile fortificate în stilul celor de Porto
- Prodcuţia este una tradiţională, strugurii fiind zdrobiţi cu picioarele goale în cazane de
ciment nu foarte înalte
- Lipsa apei este principalul obstacol în calea plantaţiilor de viţă de vie, suprafaţa viticolă
fiind relativ mică (circa 3000 ha)
- Există o mare diversitate de soiuri, iar majoritatea strugurilor sunt cultivaţi experimental
de mai multe crame şi cooperative
- Influenţa răcoroasă a mării contribuie la vinurile roşii stil Bordeaux şi elegantele
Chardonnay
o Axe Hill
o De Krans Wine Cellar
 Regiunea Breede River Valley
- Cu aproximativ 20588 ha de viţă de vie, districtul Worcester are cea mai întinsă
suprafaţă viticolă a ţării
- În timp ce Chenin Blanc şi Colombard rămân soiurile principale, Chardonnay, Sauvignon
Blanc, Cabernet şi Shiraz le urmează îndeaproape
- Celălalt district principal al regiunii, Robertson, are un sol bogat în calcar, benefic pentru
Chardonnay, atât ca vin de masă cât şi ca spumant Cap Classique; soiurile albe domină,
însă Shiraz şi Cabernet Sauvignon se dezvoltă şi ele destul de bine
o Graham Beck Wines
o Springfield Estate
 Districtul Overberg
- Suprafaţa cultivată de viţă de vie a crescut de la 150 ha în 2002 la 711,23 ha în 2007,
datorită climatului mai răcoros şi perioadei de coacere mai lungă
- Principalele soiuri cultivate sunt Sauvignon Blanc, dintre cele albe, şi Pinot Noir, Shiraz şi
Cabernet Sauvignon, dintre cele roşii
o Paul Cluver Estate
 Districtul Cape Agulhas
- Cele mai sudice podgorii din Africa
- După eforturile de altoire încep să apară vinuri Sauvignon Blanc şi Sémillon copleşite de
medalii
- Shiraz este vinul roşu dominant, dar şi Pinot Noir merită urmărit
 Districtul Walker Bay
- Mai multe crame din zonă se concentrează pe Pinot Noir şi Chardonnay, dar
înregistrează succese şi cu Sauvignon Blanc, Pinotage şi Shiraz
o Bouchard Finlayson
o Hamilton Russel Vineyards
o Newton Johnson
C. Peninsula Cape şi împrejurimile
TERROIR
Latitudine: 33 – 34,5⁰S
Topografie: Ţinut muntos – podgoriile sunt plantate pe versanţi şi în văile roditoare
Sol: Extrem de variat , cu mai mult de 50 de tipuri de sol numai în regiunea Stellenbosch, dar predomină solul acid şi cel argilos
Climă: Mediteraneeană. Veri fierbinţi, lungi şi ierni reci şi umede. Pe munţii mai înalţi cade zăpadă
Precipitaţii: Media anuală variază de la 735 mm în Stellenbosch la 1070 mm în Constantia. Irigaţiile sunt deseori necesare
Vânt: Vântul de vară din sud-est, numit Doctor Cape, răcoreşte podgoriile şi ajută la prevenirea bolilor
Riscuri viticole: Umiditate, caniculă, vânturi puternice
- Zonele sudice sunt inima industriei viticole africane, aici producându-se vin de foarte
bună calitate
- Districtul Stellenbosch este cel mai cunosut, cu toate că Paarl aspiră în prezent la aceeaşi
faimă
- Printre soiurile cultivate aici se numără Sauvignon Blanc şi Merlot
- Această regiune este împărţită în mai multe zone viticole:
 Districtul Paarl
- Regiunea are puţin sub 17500 ha de podgorii, fiind a doua ca mărime după,
Worcester
- Soiurile cultivate cu succes sunt Viognier, Sémillon şi Chardonnay, dintre cele albe
şi Shiraz, Mourvèdre, Cabernet Sauvignon şi Merlot dintre cele roşii
- Podgoriile mai tinere, unde cresc struguri mai puţin concentraţi, produc vinuri de
consum, ce trebuie băute ca vinuri tinere
- Ţinutul Wellington de la poalele munţilor Hawekwaberg şi Groenberg a fost
considerat de-a lungul vremii centrul vinurilor Sherry obţinute din Chenin Blanc
(soiul predominant aici)
- Alte soiuri cultivate în acest district sunt: Pinotage, Sangiovese, Verdelho, Tannat,
Tempranillo şi Nebbiolo
- Varietţi roşii au fost introduse recent iar Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz au
deja succes
o Boekenhoutskloof
o Fairview
o Glen Carlou
o Rupert & Rotschild Vignerons
o Veenwouden Private Cellar
o Vilafonté
 Districtul Tygerberg
- Brizele dintre Atlantic, şi dintr-o mai mică măsură, dinspre golful False, aduc
răcoare în timpul lunilor fierbinţi de vară
- Aceste condiţii climatice sunt prielnice mai ales pentru soiul alb dominant
Sauvignon Blanc
- Lider al soiurilor roşii, Cabernet Sauvignon profită din plin de bogata lumină în
care se scaldă parcelele bine expuse, cu toate că şi Merlot se dezvoltă bine aici
- Cupajele în care predomină Cabernet şi vinurile Sauvignon Blanc sunt
promiţătoare
 Districtul Stellenbosch
- Centrul industriei viticole sud-africane; are mai multe crame private decât orice
altă regiune din Cape
- Climă, altitudini şi tipuri de sol variate; în timpul verii bate vântul numit Cape
Doctor, care menţine răcoarea în podgorii şi ajută la controlul bolilor şi
dăunătorilor
- Cuprinde şapte ţinuturi viticole oficiale:
 Simonsberg-Stellenbosch – soiurile albe dau cel mai mare randament; colinele de
la poalele munţilor sunt mai adăpostite şi se cultivă cu soiuri roşii, producând
vinuri concentrate şi generoase
 Bottelary – dealuri perfecte pentru soiul Shiraz
 Devon Valley – în sud se cultivă Chardonnay iar în celelalte zone, soiuri roşii,
dintre care domină Cabernet Sauvignon
 Papegaaiberg – se cultivă soiuri albe şi roşii
 Jokershoek Valley – podgoriile sunt plantate cu soiuri albe şi roşii, dintre acestea
Cabernet producând cele mai rafinate vinuri
 Banghoek – varietatea de relief permite o largă răspândire a soiurilor – orice de la
Riesling la Cabernet
 Polkadraai Hills – produce câteva vinuri Sauvignon Blanc pure şi condimentate,
deşi Cabernet Sauvignon este cel mai cultivat
o De Trafford Wines
o Jordan Wines
o Kanonkop
o Le Riche Wines
o Meerlust Estate
o Morgenster Estate
o Mulderbosch Vineyards
o Rustenberg Wines
o Rust en Vrede Estate
o Saxenburg
o Thelema Mountain Vineyards
o Vergelegen
o Villiera Wines
 Ţinutul Constatia
- Podgoriile de aici şerpuiesc de-a lungul versanţilor

- În ciuda brizelor răcoroase dinspre golful False, vremea înnorată şi umezeala din
timpul nopţii conduc deseori la dezvoltarea mucegaiului nobil, fiind necesară
respectarea cu stricteţe a tehnicilor viticole
- Ţinutul a devenit faimos cu Sauvignon Blanc, de departe soiul cel mai cultivat
- Cu toate acestea, soiurile roşii de pe versanţii mai calzi şi mai joşi s-ar putea să
devină la fel de apreciate ca cele albe
o Klein Constatia Estate
o Steenberg Vineyards
 Ţinutul Hout Bay
- Cel mai nou şi cel mai mic ţinut; cei cinci producători au împreună doar 4,62 ha de
viţă de vie
- Numeroase viţe nu sunt încă în rod, strugurii fiind aduşi din alte zone
 Districtul Cape Point
- Pot fi întâlnite soiurile Sauvignon Blanc, Sémillon şi Chardonnay, iar mai spre sud
apar şi soiurile Cabernet Franc şi Merlot
- Din acestea se face singurul vin roşu, un cupaj bine structurat de Cabernet-Shiraz
cu note interesante de fruct
o Cape Point Vineyards
9. Alte ţări producătoare de vin

1. Europa (partea 1)
 1. Ungaria
 2. Bulgaria
 3. Cehia şi Slovacia
 4. Slovenia şi Croaţia
 5. Grecia
 6. Cipru
 1. Luxemburg
 2. Marea Britanie
 3. Serbia, Muntenegru şi Kosovo
 4. Macedonia
3. CSI
 29.3.1. Republica Moldova
 29.3.2. Georgia
 29.3.3. Ucraina
4. America de NORD si SUD

 1. Canada
 2. Mexic
 3. Uruguay
 4. Peru
5. Asia
 1. China
 2. Japonia
 3. India
 4. Liban, Israel şi Turcia
6. Africa
 1. Maroc
 2. Tunisia
 3. Algeria
1. Ungaria
TERROIR
dealurile Tokaj se înalţă până la 300 m. În Ungaria se află cel mai mare lac al Europei, Balaton. Dealurile vulcanice formează Masivul Nordic
n jurul lacului Balaton; argilă, loess şi subsoluri vulcanice în Tokaj şi Masivul Nordic
ălduroase. Toamnele târzii, însorite, favorizează apariţia mucegaiului nobil
1,5⁰C
loile de septembrie; ceaţa; toamne reci; excesul de precipitaţii poate împiedica apariţia botrytis, necesar pentru Tokaji
- Ungaria este patria vinului Tokaji, declarat „vinul regilor şi regele vinurilor” de către
Ludovic XIV
- Furmint este cel mai important soi unguresc
- Printre soiurile internaţionale cultivate se numără: Merlot, Cabernet Sauvignon,
Chardonnay şi Sauvignon Blanc
- Ungaria este împărţită în trei zone viticole principale:
 Nord-estul, cu principalii producători: Disznókő, István Szepsy, Oremus,

Royal Tokaji, St Andrea
 Vestul, cu principalii producători: Huba Szeremley
 Sudul, cu principalii producători: Jósef Bock şi Vesztergombi
2. Bulgaria
TERROIR
Munţii Balcani) străbat centrul ţării şi protejează sudul Bulgariei de vânturile reci care bat din stepa rusească. Cele mai mari altitudini sunt în
mpia Dunării, soluri aluvionare în câmpia Traciei, soluri de pădure în apropierea munţilor
nordul ţării, mediteraneean în sud şi influenţe maritime pe coasta Mării Negre
lie este de 23⁰C
te de 630 mm
vară; bolile provocate de ciuperci; ploile din septembrie
- Marea Neagră creează un climat moderat în est, unde predomină vinurile albe
- Influenţa Dunării din nord-vest creează toamne lungi şi nopţi răcoroase, pentru vinuri
spumante savuroase şi vinuri roşii elegante
- Este împărţită în două regiuni în ceea ce priveşte vinurile cu indicaţie geografică
regională:
 Câmpia Dunării, cu principalii producători: Chateau del Val şi Valley
Vintners
 Valea Traciei, cu principalii producători: Bessa Valley, Damianitza,
Katarzyna Estate, Santa Sarah, Telish (Castra Rubra) şi Terra Tangr
3. Cehia şi Slovacia
TERROIR
dine: 48 - 50⁰N
dine: 115 – 2655 m
rafie: În vestul Cehiei, în Boemia, se află câmpii şi podişuri înconjurate de munţi mai înalţi. În est, în jurul Moraviei, sunt mai multe dealuri
ariat
Temperată cu influenţe maritime şi continentale. Veri răcoroase şi ierni friguroase
eratură: Media lunii iulie este la Praga de 12⁰C. În Slovacia, media este de 20⁰C
itaţii: Media anuală este de 690 mm în Cehia şi 530-650 mm în Slovacia
Cehia scăzute
i viticole: Temperaturi
- Principalele zone viticole din Cehia:

o Boemia, cu producătorii: Bohemia Sekt
o Moravia, cu producătorii: Mikros-Vin, Nové Vinařství, Sonberk, Vinařství Baloun
şi Znovin Znojomo
 Slovacia
- Principalele zone viticole din Slovacia sunt:
o Malokarpaská (Carpaţii Mici), cu principalii producători: Borik Vino, Mavín, Vino
Masaryk
o Juznoslovenská (Slovacia de sud), cu principalul producător Château Belá
o Nitranská (Nitra)
o Stredoslovenská (Slovacia de est)
o Tokajská (Tokaj-ul slovac), cu principalul producător J & J Ostrozovic
4. Slovenia şi Croaţia
TERROIR
e Alpii Dinarici, cu o zonă de coastă, în vest, cu ieşire la Marea Adriatică. Croaţia are dealuri în nord-est, iar în vest o coastă stâncoasă la Ma
fierbinţi. Este mai rece în zonele muntoase . în interior, continentală.

a, Croaţia
boli provocate de ciuperci
- Regiunile viticole din Slovenia şi Croaţia sunt foarte variate

- La poalele Alpilor, în Slovenia, und etemperaturile sunt mai scăzute, specialitatea sunt
vinurile albe, aromate şi condimentate
- Pe colinele din Croaţia se produc vinuri albe care se disting prin stilul uşor, răcoros, deşi
se fac şi vinuri roşii, din soiul Frankovka
 Slovenia
Principalele zone viticole din Slovenia sunt:
o Podravje, cu producătorii PraVino

o Posavje
o Primorje, cu producătorii Edi Simčič, Jacončič, Marjan Simčič, Movia, Sutor, Tilia
 Croaţia:
Principalele zone viticole din Croaţia sunt:
o Primorska, cu producătorii Grich Vina, Tomic şi Zlatan Otok

o Kontinentalna, cu producătorii Ivan Enjingi şi Krauthaker
5. Grecia
TERROIR
(precum Pind) ce se întind spre sud înspre zone cu păduri stâncoase de pin, coline la poalele munţilor şi câmpii fertile. Insulele reprezintă o
e insule. În general, fertilitatea solurilor este scăzută
reci în regiunile montane. Diferenţele între nord şi sud pot fi foarte mari. Ierni umede, cu zăpadă, şi veri foarte calde, puţin ploioase în no
- Podgoriile Greciei se întind de-a lungul şi de-a latul ţării, de la zonele mai răcoroase,
verzi, din nord, ale Traciei şi Macedoniei, la insula Creta, fierbinte şi uscată în sud, din
Cefalonia şi Insulele Ionice în vest până la Rodos, la est
- Există 33 de Denumiri de Origine (AO); 25 dintre acestea sunt Denumiri de Origine de
Calitate Superioară (OPAP) iar celelalte opt sunt Denumiri de Origine Controlată (OPE)
Principalele zone viticole din Grecia sunt:
o Tracia
o Macedonia, cu producătorii Boutari, Domaine Constantine Lazaridi, Domaine
Gerovassiliou, Estate Biblia Chora, Estate Kyr-Yanni şi Tsantali
o Epir
o Tesalia
o Grecia Centrală şi Attica, cu producătorii Domaine Evharis, Domaine Vassiliou şi
Harlaftis
o Pelopones, cu producătorii Achaia Clauss, Gaia Wines, Papantonis Winery,
Tselepos
o Insulele Ciclade, cu producătorii Hatzidakis, Santo Wines
o Rodos, cu producătorii CAIR
o Cefalonia şi Insulele Ionice, cu producătorii Gentilini
o Límnos, Sámos şi Insulele din Marea Egee, cu producătorii Sámos Co-operative
o Creta
6. Cipru
- Viticultura din Cipru poate fi considerată unică în Europa; este o zonă filoxeră, cu multe
vii joase ce cresc în mod natural, de vârstă venerabilă
- Insula are o istorie a vinului ce datează de pe la 3500 î.Hr. şi îşi revendică şi cel mai vechi
vin cunoscut care încă se produce, Commandaria, de culoare maro-aurie, obţinut din
struguri uscaţia la soare
- Producţia de struguri din Cipru este dominată de două soiuri locale: soiul alb Mavro şi
soiul roşu Xynisteri. Acesta din urmă are potenţial real pentru vinuri albe atrăgătoare,
dacă este cultivat la înălţime, pentru a-i proteja notele subtile şi aciditatea, sau dacă
este amestecat cu cantităţi mici de Sémillon sau chiar Cabernet Sauvignon
- Vinurile obţinute dintr-un alt soi local cu potenţial, Maratheftiko au culoare intensă şi
devin din ce în ce mai bune
- Principalii producători din Cipru sunt:
 SODAP
 Loel
 Etko
 Keo
 Kyperounda
1. Luxemburg
- Timp de mulţi ani, o mare parte din produsul anual al Luxemburgului a fost trimis
Germaniei pentru vinul spumant Sekt; astăzi, majoritatea vinurilor produse aici sunt
consumate pe plan local sau exportate în Belgia
- Podgoriile de viţă de vie ocupă doar 1300 ha
- Cea mai mare parte a vinului produs aici este sec, alb şi cu aromă de de fruct
- Cel mai cultivat soi este Rivaner (numele local pentru Müller-Thurgau); foarte popular
este de asemenea soiul străvechi Elbling, care, în ciuda utilizării la vinurile spumante,
este în general prea acid şi neutru ca vin liniştit
- Cele mai bune vinuri ale ducatului sunt probabil Riesling-urile, în special cele provenite
de pe versanţii din Ahn, districtul Grevenmacher; alte soiuri bune sunt Pinot Blanc, Pinot
Gris şi Gewürztraminer
- Două treimi din toate vinurile din Luxemburg sunt produse de Les Domaines de
Vinmoselle
2. Marea Britanie
- Producţia de vin din Marea Britanie aproape că a încetat la începutul secolului XX

- Este cel mai mic producător din Europa, dar în prezent deţine 98 de crame şi aproape
400 de podgorii
- Creşterea viţei de vie este posibilă datorită efectelor moderatoare ale climatului marim
şi ale Curentului Golfului; cantitatea şi calitatea recoltei poate varia semnificativ din
cauza efectelor îngheţurilor de primăvară
- Soiurile cultivate în Marea Britanie sunt selectate astfel încât să facă faţă condiţiilor
dificile; printre cele preferate se numără varietăţile dezvoltate în Germania, precum
Müller –Thurgau şi Reichensteiner, Huxelrebe şi Schönburger
- Vinul englez este de obicei sec, de corpolenţă medie şi aromat
- În momentul de faţă, cel mai promiţător este vinul spumant
3. Serbia, Muntenegru şi Kosovo
- În 2001, în Serbia şi Muntenegru au fost înregistrate 64000 ha de viţă de vie; în

provincia auronomă Kosovo au fost înregistrate 5000 ha de viţă de vie
- Soiul local Smederevka produce mari cantităţi de vinuri albe de larg consum
- Cele mai promiţătoare podgorii se află pe dealurile cu coline din Fruska Gora, cu soiuri
de Merlot şi Cabernet Sauvignon
- Serbia producea în trecut în jur de o treime din vinurile Iugoslaviei şi este cunoscută
mai mult pentru vinurile roşii bune: soiul local Prokupac este cultivat în toate regiunile
viticole din Serbia
- În apropiere de graniţa cu Bulgaria se cultivă Cabernet Sauvignon iar în Juzna Morava,
Merlot
- Muntenegru a dat doar în ju de 2% din vinurile Iugoslaviei, fiind cunoscut pentru vinul
roşu Vranac, robust şi aromat, făcut din soiul cu acelaşi nume
4. Macedonia
- Viţa de vie se cultivă aici încă din perioada romană

- 22400 ha de viţă de vie; în prezent, în jur de 80% din această suprafaţă este cultivată cu
soiurile locale de struguri roşii Vranec şi albi Smederevka
- Sezonul de coacere este lung, iar aromele intense
- Cuprinde 38 de crame, şi accentul cade tot mai mult pe îmbunătăţirea calităţii ca parte a
îndeplinirii cerinţelor impuse de UE, cu care ţara îşi negociază aderarea
3. CSI – Ţări din Comunitatea Statelor Independente

Multe dintre ţările care au făcut parte din URSS sunt ţări viticole ce produc mari cantităţi
de vin, deşi zona plantată cu podgorii este mai mică, urmare a campaniei antialcool din anii
1980 iniţiată de preşedintele Mihail Gorbaciov.
1. Republica Moldova
- Viţa de vie este cultivată aici de cel puţin 3000 de ani; în 2005, 30% din exporturile ţării
au fost de vin
- În prezent, suprafaţa viticolă este de 100000 ha iar producătorii se orientează spre
pieţele occidentale; produce un vin roşu specific, de tip amarone
- Printre soiurile cultivate se numără Merlot, Cabernet Sauvignon şi Pinot Noir
- Principalii producători sunt:
 Cricova-Acorex
 Dionysos-Mereni
 Purcari
2. Georgia
- Este considerată locul de naştere al vinului, cu relicve arheologice datând din urmă cu
circa 7000 de ani
- Podgoriile sale se află în principal pe pantele munţilor Caucaz, îndreptate spre sud, fiind
astfel protejate de iernile aspre din stepele ruseşti
- Cele mai importante regiuni viticole sunt:
o Kakheti
o Imereti
o Kartli
- Are 35 de soiuri autorizate, majoritatea locale, dintre care cel mai cunoscut este
Saperavi; strugurii sunt de o culoare intensă, cu arome de fructe de pădure
- Dintre soiurile albe, cele mai importante sunt Rkatsiteli şi Mtsvane, din care se produc
vinuri picante, proaspete, cu aromă de piersici
- 60000 ha de viţă de vie, împărţite între circa 150000 de proprietari
- Principalii producători sunt:
 Chandrebi Estate
 Telavi
 Valea Teliani
 Vinoterra
 Tbilvino
3. Ucraina
- Suprafaţa viticolă a Ucrainei a scăzut la 82000 ha în 2004, aproximativ 80% fiind ocupată
de struguri pentru vin
- Soiurile cultivate sunt Rkatsiteli, Aligoté, Cabernet Sauvignon şi Saperavi. Există şi câteva
încrucişări locale precum Bastardo şi Magarach Ruby, create la faimosul institut de
cercetare de la Magarach
- Climatul este continental, iar frigul iernii este moderat de Marea Neagră
- Vinul spumant este important în Ucraina, atât păentru exportul în Rusia cât şi pentru
consumul intern
- Regiunea Crimeea are cel mai favorabil climat pentru producţia de vinuri iar crama
Massandra este mândria sa; crama este folosită în prezent pentru maturarea şi
îmbutelierea vinurilor şi găzduieşte o colecţie a celor mai bune vinuri din Crimeea, în
mare parte dulci şi fortificate, cele mai vechi sticle fiind de vinuri în stil sherry care
datează din XVIII
4. America de NORD si SUD

1. Canada
- Este un producător de vin din ce în ce mai important

- Climatul se remrcă prin iernile severe, îngheţurile din primăvară şi un sezon viticol scurt;
principalele podgorii sunt amplasate lângă marile lacuri, pentru a avea astfel
temperaturi moderate. Clima provoacă numeroase probleme, dar asigură în acelaşi timp
mediul perfect pentru vinul de gehaţă
- Vinul de gheaţă canadian (realizat după reţeta nemţescului Eiswein) este produs din
soiuri precum Vidal şi Riesling, strugurii fiind lăsaţi să îngheţe pe viţe; se obţine un vin de
desert extrem de concentrat şi dulce
- Principalele regiuni viticole sunt:
o Peninsula Niagara (Ontario)

o Okanagan Valley (Columbia Britanică)
- Vinurile albe se obţin dn Riesling, Chardonnay, Gewürztraminer şi Pinot Blanc
- Vinurile roşii se obţin din Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, merlot şi Syrah
2. Mexic
- Majoritatea soiurilor sunt folosite pentru struguri de masă sau brandy, însă piaţa
vinurilor de calitate este în creştere
- Principalele zone viticole din Mexic sunt:
o Baja California
o Valea Guadalupe
o Sonoro
- Cele mai bune domenii din Mexic sun:
 Monte Xanic
 Casa Pedro Domecq
 Château Camou
- Se produc în principal vinuri roşii din Cabernet Sauvignon, Merlot, Nebbiolo, Petite Sirah
sau Zinfandel
3. Brazilia
- Este al treilea producător de vin, ca volum, din America de Sud

- 60000 ha de viţă de vie, din care doar jumătate din cantitatea de struguri produsă este
destinată vinificării
- Soiurile clasice europene dau în prezent 20% din producţia totală de vin
- Principalele soiuri albe sunt: Chardonnay, Welschriesling, Sémillon, Gewürztraminer
- Principalele soiuri roşii sunt: Cabernet Franc, Merlot, Cabernet Sauvignon
4. Uruguay
- Majoritatea podgoriilor sunt situate în zona mai rece din jurul capitalei Montevideo,
unde se află cele mai importante domenii ale ţării
- Cel mai plantat soi este Tannat, cunoscut local sub numele de Harriague, şi dă câteva
dintre vinurile cele mai deosebite din ţară, cu o culoare intensă, structură fermă şi
arome de fructe de pădure
- Soiurile internaţionale sunt Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon Blanc şi Chardonnay
- Principalele zone viticole sunt:
o Canalones
o Rivera
o Carpinteria
o El Carmen
- Producătorii de top sunt:
 Pisano
 Establecimiento Juanicó
 Bodega Cerro Chapeu
5. Peru
- Deşi are un climat general nefavorabil, Peru are cea mai lungă tradiţie viticolă din
America de Sud
- Iernile sunt atât de calde în unele regiuni încât viţele dau două recolte pe an
- Mare parte din recoltă se foloseşte la pisco, un brandy, sau ca struguri de masă
- Regiunile viticole sunt concentrate pe coasta centrală din jurul oraşului Pisco
- Cel mai bun domeniu din ţară este Tacama, situat aproape de Ica, şi produce vinuri
liniştite şi spumante din Tannat, Malbec, Sauvignon Blanc şi Sémillon
5. Asia
Climatul Asiei este în general nepotrivit pentru vinul de calitate, strugurii cultivaţi fiind
consumaţi mai mult ca atare. În urma investiţiilor şi a consilierii, câteva zone au arătat un
potenţial surprinzător.
1. China
- 165000 ha de podgorii de viţă de vie, din care majoritatea se concentrează pe

producerea de struguri de masă pentru stafide
- Multe dintre cele mai bune zone viticole se află în provinciile mai reci de coastă din
Shandong, Hebei şi Tianjin
- În domeniul Huadong, din Shandong, se produc vinuri moderne din soiuri europene ca
Chardonnay, Riesling şi Cabernet Sauvignon
2. Japonia
- Cultivă viţă de vie din secolul VII d. Hr., dar s-a concentrat pe producerea de struguri de
masă; doar 10% din producţia anuală se transformă în vin şi multi producători locali îşi
ajută sortimentele cu must concentrat de import
- Bolile provocate de ciuperci reprezintă o ameninţare continuă în regiunile Yamanashi şi
Katsunuma
- Vinurile realizate din soiurile locale tind să fie extraordinar de uşoare, dar soiul alb
Koshu are potenţial
- De asemenea se cultivă şi soiurile europene Cabernet Sauvignon şi Chardonnay
3. India
- În ciuda climatului aparent nefavorabil, India poate produce vinuri de renume mondial
- 90% din producţia de struguri este destinată strugurilor de masă sau stafidelor
- Cele mai importante regiuni viticole sunt:
o Maharashtra
o Karnataka
o Andhra Pradesh
- Printre soiurile internaţionale se numără Cabernet Sauvignon, Chenin Blanc şi Sauvignon
Blanc
- Producătorii de top sunt:
 Grover Vineyards
 Sula Vineyards
 Château Indage
4. Liban, Israel şi Turcia
TERROIR
0 m. În Israel sunt câmpii în apropierea zonei de coastă, dealuri de coastă, Valea Marelui Rift şi deşertul Negev, iar în Turcia, un podiş centr
exceptând altitudinile mari. Podgoriile depărtate de coastă au ierni mai dure

vara sunt în medie 25-40⁰C
şi Israel şi are valori mai mari în Turcia
e
 Liban
- Una dintre cele mai vechi ţări viticole ale lumii, produce şapte milioane de sticle de vin
pe an
- Soiurile principale sunt cele franţuzeşti: Cinsault, Cabernet Sauvignon, Carignan, Merlot
şi Syrah iar calitatea lor este excepţională
- Singura regiune viticolă este Valea Bekka, locul unde fenicienii au produs şi exportat
vinul lor cu peste 3000 de ani în urmă
- Condiţii perfecte pentru producerea vinurilor albe, proaspete, fructate, cu o aciditate
excelentă şi a celor roşii opulente, dense, elegante, bine structurate şi, concentrate
 Israel
- Se bazează doar pe soiuri internaţionale
- Influenţele Californiei au dat vinurilor din Israel un gust distinct şi fermecător
- Principalele regiuni viticole din Israel sunt:
o Galileea
o Samaria
o Samson
o Podişul Iudeii
- Galileea este cea mai importantă regiune viticolă din punct de vedere calitativ. Cuprinde
următoarele zone viticole:
o Galileea Inferioară
o Galileea Superioară
o Înălţimile Golan
o Tabor
- Principalele soiuri cultivate sunt Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Cabernet
Franc, Sangiovese, Syrah, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Gewürztraminer, Muscat şi
Riesling
 Turcia
- Doar 60 dintre cele 1250 de soiuri oficiale sunt comercializate
- Principalele regiuni viticole sunt:
o Tracia şi Marmara
o Coasta Mării Negre
o Podişul Anatoliei Centrale
o Sud-estul Anatoliei
- Principalele soiuri roşii sunt Boğazkere şi Öküzgözü
- Principalele soiuri albe sunt Narince şi Sémillon
6. Africa
1. Maroc
- În prezent podgoriile de viţă de vie ocupă doar 10000 ha; industria este dominată de
SODEA, o companie de stat
- Predomină vinurile roşii; soiul Carignan este cel mai plantat, alături de Cinsault şi
Grenache. Soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot şi Syrah cresc din punct de vedere al
importanţei
- Cele mai bune regiuni viticole sunt Meknès-Fès şi Berkane
2. Tunisia
- A produs vin de la fondarea Cartaginei de către fenicieni în jurul anului 800 î.Hr.
- Are un număr mare de soiuri franceze precum Grenache, Carignan, Clairette şi Alicante
- Deşi vinurile uşoare, rosé domină, viitorul Tunisiei stă probabil în soiurile roşii, foarte
parfumate
3. Algeria
- Are o industrie a vinurilor neobişnuit de dezvoltată pentru o ţară musulmană

- Aproape 60000 ha de viţă de vie
- Marile regiuni viticole din Algeria se află pe coasta nordică, unde climatul
mediteraneean contribuie la obţinerea unor vinuri robuste, cu conţinut ridicat de alcool
- Principalele soiuri sunt cele roşii Carignan, Alicante Bouschet, Cinsault şi Grenache. Se
cultivă de asemenea şi soiuri albe precum Ugni Blanc şi Clairette. Într-o mai mică măsură
întâlnim şi Cabernet Sauvignon şi Merlot
- Deşi există peste 70 de crame, industria este aproape în întregime dominată de ONCV,
oficiul de comercializzare controlat de stat
10. Distilate si subprodusele din vin

Definitie: Bauturile distilate sunt bauturi spirtoase constituite din amestec de apa si alcool,
obtinute din distilarea diferitelor produse:
- vin
- boasca de struguri
- cereale
- trestie de zahar
- fructe
ALAMBIC (din araba –el embic) – dispozitiv constituit din :
- cazan-se pune lichidul care trebuie sa fie distilat

- serpentina-conducta unde se produce distilarea
- recipient care aduna alcoolul rezultat
Materiile prime:
Pot fi impartite in:
 amilacee: bogate in amidon, existent in diferite vegetale;
 cereale: orz, porumb, grau, secara, orez;
 zaharoase: melasa (reziduu din prelucrarea efectuata pentru a extrage zaharul);
 alcoolice: boasca de struguri si drojdie ramasa din fermentarea alcoolica a mustului de

struguri, dar si vin;
 glucidice: pere, cirese, mere, prune si alte fructe bogate in zahar.
Procesul tehnologic de obtinere al bauturilor distilate are urmatoarele etape:
1. Tescuirea
2. Fermentatia alcoolica a mustului zaharificat
3. Distilarea, care poate fi:
- continua
- discontinua
4. Maturarea si invechirea
Principalele bauturi distilate:
1. WHISKY – isi are originea se afla in Scotia si Irlanda, unde distilarea a fost introdusa de
preotii crestini. Poate fi produs din diferite cereale (orz, secara, grau, porumb, ovaz), dar
diferentele dintre diferitele tipuri de whisky sunt datorate si tipului de apa folosita la
tescuire, tehnicilor de fermentatie si de distilare, tipului de lemn din care sunt fabricate
butoaiele si, in final, duratei de invechire si locului de conservare.
Scotienii sustin ca cea mai buna apa pentru fabricarea whisky-ului este cea din raul Livet,
considerata a fi „cea mai pura din lume”.
Variantele cele mai raspandite sunt whisky din malt, obtinut din seminte de orz, whisky
din alte cereale si, ultimul, cel obtinut din amestecuri de whisky.
Malt whisky inseamna whisky obtinut din orz maltizat, distilat in alambic traditional.
Are o aroma care poate fi deosebita usor de cea a whisky-ului produs din alte cereale si
distilate in alambicuri mai moderne (tip Grain). Whisky-ul produs intr-o singura distilerie
si care nu este amestecat cu cel din alte localitati este numit Single Malt, in timp ce
mentiunea Vatted sau, mai adesea, Pure Malt, indica un whisky din malt pur, obtinut
dintr-un amestec, de malt din diferite distilerii.
Tipul Malt se imparte in patru grupe, care corespund tot atator zone grografice:
 Highland Malt Whisky, produs intre Dundee si Greenok, destul de parfumat si
corpolent;
 Lowland Malt Whisky, produs intr-o zona aflata la sud de precedenta; are un
gust mai pronuntat;
 Islay, produs in insula cu acelasi nume si in alte insule vecine; este destul de
echilibrat;
 Campbelltown, este produs in orasul cu acelasi nume, pe promontoriul Kintyre.
 In Scotia, pe la jumatatea secolului al XIX-lea, s-a inceput fabricarea whisky-ului
din alte cereale, mai ales grau si porumb, obtinand Grain Whisky sau „Whisky
industrial”, distilat in instalatii cu coloana. Whisky-ul amestecat, blending, este
cel bun cand contine mult Malt Whisky invechit pana la 25 ani.
 Whisky-ul scotian are aproximativ 43 grade alcoolice si o culoare aurie; gustul
sau este caracterizat din prezenta in acelasi timp a ducetei maltului si a aromei
seci a turbei; mirosul caracteristic de afumat conferit de turba arsa se combina
cu parfumurile eliberate de lemnul butoaielor in care au stat deja Porto, sherry
sau bourbon. Whisky-ul din insule, de exemplu, are puternic miros de turba si
este foarte sec; in cel de Islay, se simte si mirosul de alge. Whisky-ul produs la
Campbelltown are o aroma afumat-sarata. Cel din Lowlands este mai moale si
cele din Highlands sunt afumate intr-un mod placut si complexe. Uneori,
perceptia de afumat este influentata de faptul ca butoaiele au gazduit Sherry.
Minimul legal de invechire in Scotia este de 3 ani in butoaie de gorun, insa, de
obicei, whisky-ul este invechit cel putin 5 ani, intrucat cunoscatorii prefera
produse care au o perioada de invechire mai mare (chiar si 10-15 ani, daca nu
chiar cateva decenii). Cele invechite mai mult de 20 ani contin pe eticheta
termenul rare sau old rare.
 In Statele Unite sunt produse diverse tipuri de Whisky, dintre care cele mai
importante si mai raspandite sunt Rye Whisky, Corn Whisky si Bourbon. Rye
Whisky contine cel putin 51% secara, este invechit in butoaie noi de gorun arse
in interior si se recunoaste prin tipica nota amar-mentolata. Sulfitarea
butoaielor, adica „arderea in interior”, este necesara pentru dezinfectarea lor.
Cea mai folosita metoda este arderea unui fitil de pucioasa. Daca produsul nu are
adaos de alcool pur si a stat in lemn minimum 2 ani, poate primi denumirea
Straight Rye Whisky. Corn Whisky este produs cu minimum 80% porumb,
completat cu secara si alte cereale. Este mai dulce si mai putin complex.
Bourbon-ul trebuie sa contina doar 51% porumb, completat cu secara, grau si
malt de orz si este caracterizat dintr-o puternica nota de vanilit, datorata
butoiului. Daca este invechit cel putin 2 ani, poate avea numele de Bourbon
Straight. Si in Statele Unite se produse Blended, care poate pleca de la un Rye
sau de la un Bourbon, fiecare dintre acestea trebuind sa reprezinte minimum
51% din respectivul amestec.
 Whisky-ul canadian este distilat in regiunile meridionale ale tarii, mai ales in
Ontario si Quebec, unde cele 200 de distilerii infloritoare au fost absorbite de
marile companii, care, practic, au monopolizat productia. In general, este vorba
despre whisky pe baza de porumb si de alte cereale, dintre care secara, cu
adaugare de alcool neutru, care face mai moale gustul final. Adesea, secara este
maltata, tot cu scopul de a obtine un produs mai moale si, este distilata in
instalatii continue cu coloana. Blended canadian este preparat fara adaugare de
whisky pur sau de alcool, ci amestecand whisky usor cu whisky mai puternic.
 In Japonia se distileaza un whisky care, prin utilizarea de orz maltat, este similar
cu cel scotian, chiar si cu un usor miros de turba; probabil pentru ca maltul este
deja turbat, achizitionat din Scotia.
2. VODKA
Bautura traditionala a Europei de ste, vodca (wodka pentru polonezi) aparut, se pare, in
secolul al XV-lea, in Polonia sau in Rusia. In ambele tari numele sau este un diminutiv al
cuvantului care inseamna „apa” – voda in rusa, woda in poloneza. Si tot cu gustul catre apa
ne retrimite aceasta bautura alcoolica, datorita limpezimii sale si „transparentei” gustului.
Este produsa in toate tarile din Est dar, recent, este raspandita si in Europa occidentala
si in America de Nord. Se prepara in mod traditional din secara – care confera bauturii o
aroma dulce si delicata – adesea amestecata cu alte cereale (ovaz, orz) si uneori cu cartofi.
3. RACHIUL DIN BOASCA DE VIN (Grappa si Marc)

Prin termenul de rachiu din boasca de vin, potrivit legii italiene, se intelege „bautura
spirtoasa derivata din distilarea directa a bostinei de strugurii striviti (boasca de vin virgina)
sau din struguri fermentati (boasca de vin epuizata), cu un aport limitat de drojdie”. Are
numele Grappa in Italia si Marc in Franta; este produs si in alte tyari, dar respectivele
bauturi nu sunt la fel de cunoscute.
Unii producatori de rachiu lasa bautura sa stea in butoiase de esente apreciate, uneori
folosite deja pentru Sherry sau pentru alte vinuri licoroase, pentru a prinde din parfumul si
din gustul deosebit de intense si de elegante, in afara notei de afumat de culoare
caracteristica. Tipul strugurilor cat si invechirea in lemn sunt parametrii utilizati pentru a
clasifica tipurile de Grappa.
Grappa si marc pot fi produse din boasca provenita din diferite varietati de vita de vie,
fiecare dintre acestea aduce aromele sale specifice; sunt numite insa monovarietate atunci
cand deriva in procent de cel putin 86% dintr-o singura varietate de struguri.
Grappa se distinge de alte bauturi alcoolice pentru ca nu trebuie neaparat sa se
invecheasca si, de fapt, 90% din Grappa aflata pe piata este rachiu tanar. Desigur, se poate
gasi si Grappa invechita, maturizata cel putin un an in recipiente de lemn, care ii confera o
culoare galben deschis si o aroma mai complexa, cat si corpolenta. Daca maturizarea are loc
timp de cel putin 18 luni, se vorbeste despre Grappa Riserva si Stravecchie.
In cazul grappei, de exemplu, existand o clasificare in functie de zona de origine, in
conformitate cu indicatiile geografice tipice (Grappa de Barolo, Piemonte, Lombardia,
Trentino, Alto Adige, Veneto si Friuli).
4. RACHIUL DIN STRUGURI

Exista oficial doar din anul 1984 si este bautura alcoolica de cea mai recenta conceptie,
cu rafinament de origine italiana. Este o bautura spirtoasa care se pozitioneaza, intr-un
anume sens, intre brandy si grappa; de fapt, rachiul de struguri deriva din distilarea vinului
si a bostinei de vin, fermentate impreuna si este considerata o bautura alcoolica „aromatica
in mod placut, cu un gust curat si sobru, care ofera ce este mai bun daca este degustata
rece”.
5. RACHIURILE DIN VIN

5.1. COGNAC-ul
Cognacul este o bautura alcoolica din vin, clasificata in tara sa (Franta) prin denumirea
de origine (AOC) si prin aria de productie, delimitata din 1909, care este impartita intre
departamentele Charente si Charente-Maritime, aproximativ 130 km la nord de
Bordeaux. Este vorba despre o zona de aproximativ 80.000 ha, unde clima atlantica se
uneste cu cea continentala si unde aceasta atat de apreciata bautura se produce inca
din 1549.
Exista 6 zone 21 , 22, 23, 24
- Diferite prin clima si prin compozitia solului, dispuse in mod aproape concentric in jurul
centrelor Cognac si Jarnac; zonele sunt Grande Champagne, Petit Champagne,
Borderies, Fins Bois si Bois Ordinaires.
- In primele doua zone, Cognacul este foarte aromatic si usor, floral in Grande
Champagne, mai degraba fructat in Petite Champagne, gratie si predispozitiei sale la o
invechire pe termen lung. Inclusiv bauturile alcoolice din Borderies se invechesc bine si
sunt caracterizate printr-o aroma de violeta si un corp bogat si moale, pe cand cele din
Bois au o viata scurta si, prin robustetea lor, sunt utilizate in diferite asamblaje.
- Invechirea minima este de 30 luni si nu depaseste 60 ani, pentru ca, in caz contrar,
bautura alcoolica va deveni prea amara.
- Evaluarea calitatii si invechirii Cognacului este incredintata unui maitre de chai
(„maestru pivnicer”), care decide cand s-a atins momentul optim pentru imbuteliere:
atunci se amesteca zeci de rachiuri, cu scopul de a obtine un Cognac in linie cu stilul
casei producatoare. Orice Cognac trebuie sa aiba un procent alcoolic minim 40% si
aceste se obtine diluand cu apa bautura alcoolica din butoi sau Cognacul gata
amestecat. Amestecand Grande Champagne cu titlu alcoolic de cel putin 50% si Petite
Champagne, se obtine un blend numit Fine Champagne. Daca produsul este obtinut din
vinuri din struguri culesi toti in acelasi an, se poate indica anul de origine.
5.2. BRANDY
- Corespondentul italian al Cognacului este numit Brandy, termen care deriva sau de la
vechiul cuvand german Brand, care inseamna foc, sau de la termenul piemontez branda,
care inseamna bautura alcoolica din boasca de vin, adica actualmente Grappa. Legea
italiana prevede ca rachiul din vin sa fie produs din vinuri sanatoase, cu orice gradatie
alcoolica, cu conditia sa fie naturala si ca bautura alcoolica sa fie pastrata in recipiente
din lemn, de orice capacitate, fara nicio acoperire sau vopsire interna ori externa, pentru
o perioada minima de 1 an, chiar daca cele mai faimoase sunt invechite 7 ani.
5.3. ARMAGNAC
- Armagnac este o bautura alcoolica din vin AOC, produsa in Gascogne, regiune devenita
celebra datorita muschetarilor lui Dumas, pe un teritoriu de peste 10.000 hectare,
inclusiv in departamentele Landes, Lot-et-Garonne si mai ales Gers.
- Ca intindere a suprafetei, la baza stau trei zone: Bas-Armagnac (5.100 he), Tenareze
(5.200 ha) si Haut-Armagnac, cu doar 160 ha.
- Clasificarea Armagnacului se face in functie de varsta, dar producatorii depasesc,
adesea, cu mult, minimul stabilit de lege, de un an. Pe eticheta se gasesc anul recoltarii
sau anii de invechire in lemn.
6. CALVADOS
- Calvados este un rachiu tipic Normandiei (AOC din 1942).
- Este obtinut din cidru de mere cultivate in Normandia (circa o suta de soiuri de mere,
dintre care cele mai raspandite sunt St. Martin, St. Aubin, Duret si Bendor rosu), dar se
pot folosi si 15% pere, asa cum se foloseste in Domfrontais, pentru a adauga o nota
fructata. Merele pentru cidru nu sunt mere de masa si pana si cei mai mari pasionati de
fructe ar avea dificultati, in a le aprecia gustul! Sunt impartite de obicei in patru
categorii, dulci, amare, dulci-amare si acrisoare si, intelepciunea „mixajului” varietatilor
determina calitatea rezultatului final.
- Invechirea minima prevazuta este de 2 ani, insa, in mod normal, bautura alcoolica sta in
butoaie mai mult timp.
7. ROM
- Romul este o bautura alcoolica din trestie de zahar, produsa in toata zona ecuatoriala.
Trestia de zahar este o planta erbacee care creste exact in zonele subtropicale, unde
clima nu prezinta variatii mari si este originara din Asia.
- Romul destinat invechirii este tinut pentru un scurt timp in recipiente care nu sunt din
lemn, apoi este redus in grad, refrigerat si imbuteliat; contine mentiunea Blanco, White,
White Label sau Carta Blanca si sunt potrivite pentru prepararea unui long drink sau a
unui cocktail. Romul care a stat mult timp in lemn este numit Paille, Superior, Gold,
Carta de Oro sau Gold Label, in timp ce romul de culoare inchisa, prin adaugare de
zahar ars, este numit Dark sau Black Label. In fine, romul invechit este numit Rum Anejo
si varsta indicata arata perioada minima de invechire, in butoaie de lemn.
8. TEQUILA
Este prima bautura alcoolica produsa in America Centrala, descoperita de catre
conchistadorii spanioli, care notau ca din fructul de agave se poate obtine un suc zaharos,
care trebuie fermentat si distilat. Analog cu Tequila, dar mai putin fin, este Mescal sau
Mezcal, care este facut tot din agave, asa cum o arata numele (metz este termenul indian
care inseamna „agave”) si se fabrica la sud de Guadalajara.
Asatazi Tequila este numita Plata („argint”), Blanca sau Fino si este imbuteliata imediat
dupa distilare sau la o distanta de putine saptamani. Exista si tequila colorata, cu infuzii de
ierburi sau de coloranti naturali si altele care stau cateva luni inainte de a fi imbuteliate. In
cazul primelor se pot gasi pe eticheta mentiunile: Suave, Joven, Gold, Avocado. Daca insa
bautura alcoolica a stat 3-12 luni in butoaie de stejar francez sau gorun alb, se va gasi
mentiunea Tequila Reposado, in timp ce daca invechirea depaseste 1 an, devine mai
eleganta si mai moale, numindu-se Anejo sau Finisimo Tequila Espuela. In cazul rar in care
atinge 5-6 ani vechime, va fi indicatia Muy Anejo. Tequila mai veche nu este foarte apreciata
pentru ca, fiind foarte rafinata, isi pierde mult din tipicitate. Foarte apreciata de mexicani
este cea vanduta cu un vierme in sticla, un parazit al agavei azul.
Tequila tanara este in mod traditional consumata rece, in pahare cilindrice de teracota,
punand pe mana, intre degetul aratator si degetul mare, putina sare si cateva picaturi de
lime, care contrabalanseaza gustul bauturii.
VINURI SPECIALE :
1. VINURI CU CONTINUT DE CO2:
- vin spumant
- vin spumos
- vin petiant
- vin perlant
2. VINURI SPECIALE AROMATIZATE:
- vin pelin
- vermut
- alte vinuri aromatizate
3. VINURI SPECIALE NEAROMATIZATE:
- vin licoros: ex: vinuri de Tokay, Porto, Malaga, Marsala, Madera
- vin special de tip oxidativ: vinuri de Jeres
3. VINURI SPECIALE NEAROMATIZATE:

a. Vinul licoros , potrivit legislatiei din Romania, este produsul ce poate fi obtinut din must
sau vin, precum si din amestecul acestora, cu adaos de:
- must concentrat,
- must concentrat rectificat
- distilat de vin cu taria alcoolica intre 52 – 86%vol
- alcool de origine viticola sau alcool alimentar rectificat cu min. 96%vol.
- mistel
Adaosurile pot fi folosite separat sau in amestec.
Strugurii vor avea la cules min. 204g/l
Vinul licoros va avea 15-22% vol alcool si zahar min 80g/l.
VINURILE DE TOKAY:
Denumirea vine de la orasul Tokay din nordul Ungariei. Zona viticola in care se afla si orasul
Tokay se continua, pe o suprafata mica, in Slovenia si Ucraina.
Soiurile de struguri din care se produce vinul de Tokay sunt Furmint, Harsvellii si Muscat Alb (in
proportie redusa). Fermentarea si maturarea se fac in butoaie cu capacitati mici: 120-130-140l.
Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de vinuri de Tokay:
- Szamorodny-strugurii se culeg la un stadiu avansat de supramaturare, realizat pe

butucul de vita de vie. Se obtin vinuri seci, demiseci si mai rar demidulci, cu taria
alcoolica de 13-15%.
- Aszu-strugurii se culeg cand sunt foarte bine copti. In must se introduc boabe
stafidite de pe alte parcele. Unitatea de masura a boabelor stafidite este puttonul,
care reprezinta cantitatea care intra intr-un cosulet de 28l. Dupa cantitatea de boabe
stafidite adaugate se pot obtine tipurile se Aszu de 1.2,3,4,5 si 6 puttoni. Se obtin
vinuri cu taria alcoolica intre 12-15%vol si cu continut de zahar de 50-200 g/l.
- Essenza-se obtine numsai din boabe stafidite. Din cauza continutului ridicat de
glucide din must, la aceste produse fermentatia alcoolica dureaza 4-5 ani. Taria
alcoolica este de 5-7%vol, iar zaharul rezidual este de 200-400g/l.
VINURILE DE MARSALA:
Au primit denumirea dupa orasul Marsala din Sicilia. Principalele soiuri din care se obtine:
Inzolina, Cattarato Bianco, Damaschina di Palermo, Grilo, etc. Strugurii se culeg la
supramaturare.
Din aceste soiuri se obtin trei produse: vinul principal alb, mustul alcoolizat (Sifon) si mustul
concentrat (Cotto). Marsala se obtine prin cupajarea acestor trei produse. Amestecul obtinut se
omogenizeaza, se conditioneaza si se stabilizeaza. Vinul se matureaza in butoaie de stejar, timp
de 4 luni pana la 5 ani, functie de marca. Se prepara Marsala vergini, Marsala superiori, Marsala
fine, Marsala speciali. Vinurile au 16-18%vol alcool si 100-120 g/l zahar.
VINURILE DE MALAGA:
Vinul de Malaga poarta numele orasului Malaga din Spania. Se obtine dintr-un sortiment de
struguri, in structura caruia ponderea o detin soiurile Pedro Ximenes, Malvazia si Muscadel.
Cele mai repudate marci sunt Lagrima, Moscatel, Malvasia (Tinto).
Vinurile de Malaga au o longevitate mare si sunt foarte scumpe, in top aflandu-se marca
Lagrima.
VINURILE DE MADERA:
Este un vin care se fabrica in Portugalia, dintr-un sortiment de soiuri locale. Strugurii se culeg la
un stadiu de supramaturare avansat, tehnologia fiind asemanatoare cu tehnologia vinului de
Porto. Operatia tehnologica principala a acestui tip de vin este maderizarea. Ea consta in
tratarea termica a vinului la temperaturi si pe o perioada de timp diferite, in functie de
categoria de calitate. Vinurile ordinare se trateaza 3 luni la 60-65⁰C, vinurile de calitate medie 4-
4,5 luni la 40-45⁰C, iar cele de calitate superioara nu mai putin de 6 luni la 40-45⁰C.
In Portugalia se produc vinuri tip Madera seci si dulci, care au gradul alcoolic cuprins intre 17 si
21% vol. si un continut de zahar de 0,13-24%. Culoarea vinurilor variaza de la galbui-deschis
pana la auriu-inchis. Se folosesc soiuri de struguri Sersial, Verdeleo si Malvazia.
VINURILE DE PORTO
Vinul de Porto se obtine dintr-un sortiment local format din 10-15 soiuri, bine definit ca
proportii in plantatiile viticole situate pe colinele de pe malurile raului Duro (Portugalia).
Strugurii se culeg la supramaturare, cand continutul de glucide atinge minim 240-250 g/l, se
transporta la crama cu atentie si se deverseaza in linuri de mare capacitate (1-2 vagoane),
construite din beton sau din granit. In lin, strugurii sunt calcati cu picioarele si lasati in lin, unde
se declanseaza fermentatia alcoolica. Cand continutul de alcool ajunge la 4-5% vol., se repeta
calcarea cu picioarele, dupa care se scurge ravacul, iar mustuiala se preseaza. Ravacul si presa
se asambleaza, se insamanteaza cu levuri selectionate si se lasa sa fermenteze pana ce
cantitatea de zahar nefermentat este de 10-12%. Fermentatia alcoolica se sisteaza prin
adaugarea distilatului de vin. Vinul de Porto are o tarie alcoolica de 19-20% (pentru unele tipuri)
sau de 20-23% vol. (pentru alte tipuri). Vinul se supune unui tratament termic (portveinizare) si
apoi se matureaza. Realizarea insusirilor organoleptice ale vinului de Porto depinde de
corectitudinea executarii operatiei de portveinizare (tratamentul termic in aparate speciale sau
la soare).
Vinurile de Porto se imbuteliaza in sticle speciale si se valorifica la preturi foarte ridicate.
b. Vinul de tip oxidativ
VINURILE DE JERES
Numele acestui produs vine de la orasul Jeres de la Frontera (Spania). Vinul mai este cunoscut si
sub numele de Jeres, Xeres, Shery si Heres.
Vinul de Jeres se prepara din soiurile Palomino si Pedro Ximenes, dar din soiul Palomino se
obtin cele mai fine marci de Jeres. Strugurii se culeg la supramaturare si se vinifica dupa
tehnologia de obtinere a vinului de Porto. Taria alcoolica a vinului este de 12-13% vol. In luna
februarie, vinul se separa de drojdie, se alcoolizeaza pana la 15-15,5% vol., se toarna in butoaie
de lemn, unde isi continua fermentatia alcoolica.
In Spania se produc diferite tipuri de Heres, care se diferentiaza dupa procedeul de maturare
(biologica, nebiologica si combinata). Maturarea biologica se efectueaza dupa metoda „solera”
si da posibilitatea producerii unor vinuri fine cu taria alcoolica de 15,5-17,0% vol. Vinurile cu
taria alcoolica de pana la 18% vol. sunt supuse maturarii nebiologice. In aceasta situatie pelicula
nu se formeaza. Dupa aceasta tehnologie se obtin vinurile Oloroso.
Maturarea combinata prevede pastrarea vinului sub pelicula si fara pelicula. Aceasta are loc
spontan, deoarece activitatea drojdiilor peliculare este stopata in vinurile care au taria alcoolica
de 18% vol. Pelicula se scufunda si maturarea este chimica (nebiologica). Dupa aceasta metoda
se prepara vinul Amontiliado. El se caracterizeaza printr-un gust fin de nuci de padure.
11. Pregătirea şi servirea ţigărilor de foi. Asocierea cu

Cognac, Armagnac şi alte băuturi
Indigenii locuitori ai insulelor din marea Caraibelor si Mezo-America au fumat trabucuri inca din
secolul 10. Vasele descoperite in situl arheologic din Uaxactun, Guatemala sunt pictate cu figuri
care fumeaza un fel de trabucuri primitive.
La începutul lunii decembrie, anul 1492 – istoricii dezbat încă dacă data corectă e 2 sau 5 – un
anume Jerez, marinar din forţa expediţionară a lui Cristofor Columb, debarcă pe coasta de nord
a Cubei, şi face o descoperire ce avea să se bucure de o tradiţie care dăinuie şi azi: între buzele
unui indian Taino ardea un băţ de foi rulate. Pe loc, Jerez îl imită şi senzaţia pe care o încearcă îi
place. Rău făcuse, pentru că întorcându-se la Madrid, Inchiziţia îl condamnă la doi ani de
închisoare. În conformitate cu mărturia suitei sale, şi în primul rând a soţiei,care spunea ca din
gura lui a ieşit fum şi din ochii săi scântei.
În 1520 tabacul ajunge în Europa prin porţile spaniole: Sevilla, Cadiz, Cartagina şi Moguer, dar şi
prin portul Lisabonei, în Portugalia.
Consumul de tutun a crescut în Spania şi în Portugalia şi a ajuns în Franţa prin intermediul

ambasadorului Jean Nicot, care se afla la Porto, şi care a dat numele său nicotinei. Acesta a
vindecat-o pe regină de migrene, administrându-i tabac sub formă de inhalaţie. Mai târziu, s-a
răspândit în Italia şi Marea Britanie.
Spre mijlocul secolului al XVI-lea, tutunul devenise un produs comun în toată Europa şi 50 de
ani mai târziu, apar primele companii comerciale in cele două Americi. Calităţile medicinale ale
tutunului sunt cele care au condus la înflorirea afacerii, deşi unele personaje de rang înalt, cum
ar fi Philip al II-lea al Spaniei, şi James I al Angliei i-au condamnat consumarea.
Cuvântul “trabuc” provine de la termenul “sikar”, corespondentul Mayan pentru tutun, care, în
limba spaniolă a devenit cigarro. Trabucurile, aşa cum le cunoaştem în ziua de azi, au fost prima
dată fabricate în Spania la începutul secolului al XVIII-lea, cu tutun cubanez. La acea vreme,
trabucurile sunt realizate în Europa exclusiv cu tutun importat din Cuba. În 1790, fabricarea
trabucurilor părăseşte nordul Pirineilor, şi sub forma de mici fabrici se răspândeşte în întreaga
Franţă şi în Germania.
Olanda, de asemenea, începe să producă trabucuri folosind tutun din coloniile ei din Extremul
Orient. Dar consumul de trabucuri se limitează doar la Franţa şi Marea Britanie.
Producţia de “Segars” a început în Marea Britanie în 1820, şi în 1821 o lege le reglementează

producţia. Datorită unei taxe mari de import, trabucurile străine au fost considerate un element
de lux în Marea Britanie. Foarte rapid însă, cererea de trabucuri pretindea o calitate superioară
şi trabucurile spaniole le fac loc celor din Cuba, pe atunci colonie spaniolă, unde producţia
trabucurilor începuse la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Trabucul a sosit probabil în America de Nord în 1762, când Israel Putnam, viitorul general
american în timpul Războiului de Independenţă, s-a întors din Cuba, unde a servit în armata
britanică. În Connecticut, unde tutunul este cultivat de colonişti încă din secolul al XVII-lea, el a
adus mostre de trabucuri havaneze şi cantităţi mari de seminţe de tutun cubanez pentru a le
planta. Producţia americana a luat avânt în secolul al XIX-lea, în acelaşi timp cu creşterea
semnificativă a importurilor cubaneze.
Abia după Războiul de Secesiune din 1860, consumul de trabucuri devine simbolul clasei
conducătoare din Statele Unite. În aceeaşi perioadă, trabucul a devenit atât de popular în
rândul bărbaţilor din Marea Britanie şi din Franţa încât mijloacele de transport, hotelurile şi
cluburile au creat structuri special adaptate pentru consumarea lor. Trabucul după cină, însoţit
de un pahar de vin de Porto sau brandy, a devenit, de asemenea, o tradiţie. Acest ritual este
amplificat de faptul că un lider de opinie, Prinţul de Wales, mai târziu Edward al VII-lea, a fost
un pasionat de tutun, spre marele regret al mamei sale, regina Victoria, care a urât mereu
tutunul
Povestea trabucurilor Cohiba incepe in jurul anului 1982. Fidel Castro il surprinde pe unul din
bodyguarzii sai, Bienvenido "Chicho" Perez, fumand niste trabucuri extrem de fine si aromate.
Intrebat de unde le-a procurat, acesta ii dezvaluie lui Castro ca un prieten de-al sau le ruleaza in
mod special, astfel ca nu pot fi achizitionate din comert. Omul care le facea, lucra la fabrica de
tutun din zona, “La Corona”.
Fidel Castro insusi l-a chestionat pe acesta in legatura cu metoda de fabricare a trabucurilor
speciale, propunandu-i apoi sa devina fabricantul personal de trabucuri, impreuna cu o echipa
de 5 persoane, al controversatului conducator. Intr-o suburbie micuta din Havana trabucurile
speciale, realizate manual, erau destinate doar lui Castro
si unui numar restrans de inalti conducatori ai statului.

In anul 1982 Fidel Castro decide sa lanseaze Cohiba ca brand personal, trabucurile intrand
direct in clasa premium. La 25 de ani dupa lansarea oficiala catre consumul public, Cohiba este
brandul numarul 1 in lume in materie de trabucuri.
Evident ca si pretul de achizitie reflecta calitatea tigarilor din foi. In functie de modelul dorit, vei
fi nevoit sa renunti la o suma intre 70 $ si 1200 $ pentru o cutie, in cost fiind incluse si taxele de
transport. Pe de alta parte, editiile limitate, de lux, pot ajunge foarte usor la cateva mii de
dolari.
COHIBA ESPLENDIDOS: lungime 180 mm, diametru 18.26 mm
COHIBA EXQUISITOS: lungime 125 mm, diametru 14.29 mm
COHIBA ROBUSTO: lungime 115 mm, diametru 19.48 mm
COHIBA SIGLO I: lungime 102 mm, diametru 15.87 mm
COHIBA SIGLO II: lungime 129 mm, diametru 16.67 mm
COHIBA SIGLO III: lungime 155 mm, diametru 16.67 mm
COHIBA SIGLO IV: lungime 143 mm, diametru 18.26 mm
COHIBA SIGLO V: lungime 170 mm, diametru 18.26 mm
COHIBA SIGLO VI: lungime 150 mm, diametru 15 mm
Cu timpul, vom invata ca fumatul de trabucuri nu are nici o legatura cu fumatul de tigari, toate
etapele prin care trece frunza de tutun pana sa ajunga “havana” – uscare, fermentare, dubla
fermentare, maturare in hangare din lemn de cedru parfumat – fiind naturale, iar fermentarea
elimina o mare parte din toxinele continute in frunze. Croirea frunzelor, adica tairea
marginilor pentru ca frunza sa aiba un aspect impecabil, elimina in mare parte nicotina, care se
acumuleaza chiar pe marginile frunzelor.
Aromele subtile si complexe – minerale, de cedru, de cafea proaspat prajita, ciocolata neagra,
florale, piele spaniola, alune – sunt o adevarata placere. De aceea , un trabuc de buna calitate,
“hecho totalmente a mano”, adica facut manual, din frunze intregi, trebuie tratat cu respect,
exact asa cum tratam o sticla de vin bun, un Cognac sau un Armagnac.
Un trabuc de calitate traieste , la fel ca si vinul, are nevoie de o perioada de maturare, in liniste,
respect si atentie, ca sa atinga un varf de calitate cand aromele sale pot fi savurate din plin.
Trabucurile se compun din trei parti distincte:
- Filler, umplutura – un manunchi, sub forma de acordeon, de frunze din acelasi soi de tutun
sau soiuri diferite, care confera taria, corpul fumului
- Binder, intaritura – adica frunza care infasoara umplutura si o fixeaza, conferind fumului atat
note aromatice cat si corp
- Wrapper, invelis – adica frunza care da aspectul final al trabucului, care trebuie sa fie de cea
mai buna calitate si sa fie impecabila ca aspect. Aceasta ultima frunza de tutun este cea mai
scumpa, si este raspunzatoare pentru aroma fina si complexa.
Cele mai bune trabucuri vin, desigur, din Cuba. Insa mai exista o multime de refugiati cubanezi,
unii chiar cu nume mari, cum ar Ramon Cifuentes, Carlos Torano, familia Padron, Nick Perdomo,
care au parasit Cuba dupa 1959 si s-au dedicat , in continuare, pasiunii lor, in tari din America
Centrala sau Caraibe care i-au adoptat cu bratele deschise. Unii dintre ei fac trabucuri de o
caliatate incredibila, cu nimic mai prejos decat cele cubaneze.
Cohiba siglo II
Cohiba soglo V
Cohiba siglo V
WWW.WINETASTE.RO SERGIU NEDELEA

SUPORT DE CURS SOMELIER Internationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT DE CURS SOMELIER Internationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

WINETASTE SERGIU NEDELEA

SUPORT DE CURS SOMELIER , INTERNATIONALE (2)

2. Legea franceză a vinului

- 120 000 ha de podgorii

- Cabernet Sauvignon (maroritar în vinurile de pe malul stâng)

- Merlot (soiul rege al malului drept, datorită solurilor argiloase şi calcaroase)

Râurile Garonne şi Dordogne împart Bordeaux în 3 segmente:

- Podgoriile de pe Malul Stâng (la vest de Garonne):

Clasificări din Bordeaux:

o Premier grand cru classé „A” - Château Ausson şi Cheval

o Grand cru classé - cu 53 de domenii

- Soluri pietroase, nisipoase sunt perfecte pentru Cabernet Sauvignon,

Zone viticole şi producători de top:

- Vinurile sunt puternice, concentrate, cu o fineţe minerală şi aromă de

- Soluri calcaroase şi argiloase

Zone viticole şi producători de top:

1. St-Émilion şi St-Émilion Grand Cru

- 3900 ha de viţă de vie

- Regiune geografică situată între râurile Garonne şi Dordogne

Zone viticole şi producători de top:

- Domeniu restrâns aflat în sudul regiunii Entre-Deux-Meres

o Georges Braque – 1955

- Multitudine de soiuri sud-vestice şi mediteraneene

 Côtes du Roussillon şi Côtes du Russillon Villages

Producători de top din Languedoc-Roussillon:

- Domaine d’Auphillac (Coteaux de Languedoc)

- Domaine du Clos des Fées (Côtes du Russillon Villages)

- Sunt permise soiuri diverse: Cabernet Sauvignon, Mourvèdre şi mai puţin

Producători de top din Provence:

- Château de Roquefort (Côtes de Provence)

2.Principalele zone viticole din Europa: Franţa – partea

- 1100 ha de viţă de vie

Producători de top din Nordul Ronului:

- Domaine Clusel Roch (Côte Rôtie)

 Clairette de die, Crémant de Die şi Châtillon-en-Diois

- Vinul alb este fructat şi, similar celui rosé, se recomandă a fi

Producători de top din Sudul Ronului:

- Domaine Raspail-Ay (Gigondas)

- Bourgogne clasic – se bea tânăr

Există 6 DOC , fiecare cu caracterul său distinct:

- 4600 ha de viţă de vie

- Un Chablis premier cru are, de obicei o mineralitate ridicată –

Producătorii de top pentru această regiune:

- Produce cel mai fin vin roşu din toată Burgundia

Producătorii de top pentru această regiune:

- Domaine Armand Rousseau

Regiunea Côte de Beaune

- Chorey-lès-Beaune produce doar vinuri roşii lipsite de

- Vinurile produse aici sunt bogate, cu mult fruct, iar

Producătorii de top pentru această regiune:

- Bouchard Père et Fils

Regiunea Côte Challonnaise

- În această regiune, podgoriile nu sunt compacte, ci sunt grupate în jurul a cinci

- Cunoscută pentru soiurile sale acide de struguri albi,

- 340 ha de podgorii de viţă de vie

Producătorii de top pentru această regiune:

Producătorii de top pentru această regiune:

- 580 ha de viţă de vie

- Unul dintre cele mai parfumate şi elegante vinuri din

Producătorii de top pentru această regiune:

- Château des Jaques

Producători de top din Haut-Rhin:

3. Principalele zone viticole din Europa: Franţa – partea