Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Student: Anonim
Fenomenul politic se dovedește fără niciun dubiu a fi unul extrem de controversat, fapt ce
nu se datorează doar subiectelor pe care le propune, ci modulului ȋn care acestea sunt abordate de
către indivizi. Background-ul cultural al fiecăruia este sursa care alimentează explicațiile și
eventualele soluții propuse de cetățeni problemelor din societate, astfel această observație
reușește să argumenteze ȋntr-o oarecare măsură numeroasele dispute publice dar și
incapabilitatea rezolvării acestora. prezenta existența a peste 250 de definiții diferite pentru
conceptul de “cultură”, iar studiul a fost realizat la mijlocul secolului al XX-lea. Dacă insistăm
asupra acestui aspect și analizăm cultura politică, cea care ne interesează momentan, ajungem la
concluzia lui Sidney Verba. Americanul interesat de politicile comparate, apelȃnd la o
perspectivă psihologică, este de părere că evoluția politică este trasată de valori, de simboluri
expresive și nu ȋn ultimul rȃnd de credințe empirice, suma acestora constituind cultura politică.
Observȃnd cu ușurință orientarea subiectivă a politicii, deducem dificultatea și
complexitatea analizării și interpretării evenimentelor și detaliilor politice.
Jürgen Habermas , ȋncepȃnd cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, susține practica
unui alt mod de ȋnțelegere, pentru acea perioadă, și insistă asupra abordării hermeneutice ȋn
procesul cercătării științelor sociale. Consideră că fiecare obiect sau eveniment capătă două
sensuri. Ȋn primul rȃnd există obiectul ca atare, iar apoi după un proces cognitiv deducem și
semnificația acestuia. De exemplu avem culoarea neagră, ȋn primul rȃnd este o culoare a
corpurilor care nu reflectă lumina. Apoi , cel puțin ȋn cultura occidentală ȋnseamnă doliu, dar ȋn
același timp adoptarea unei ținute de culoare neagră ȋn timpul comemorării unui eveniment
dureros ȋn state precum cel japonez, ar semnifica o ofensă adusă părților afectate. Aceștia
preferȃnd să-și manifeste durerea spirituală prin culoarea albă.
Habermas atrage atenția asupra responsabilității interpretului ȋn ȋntregul proces
hermeneutic și trasează trei implicații majore. Ȋnainte de toate, analistul nu rămăne impasibil, ci
dimpotrivă trebuie să se coboare la același nivel cu cel pe care ȋncearcă să-l ȋnțeleagă. De
asemenea, ruperea din context a evenimentului are drept consecință periclitarea rezultatului.
Interpretul este nevoit să studieze ȋntreaga situație și evoluția obiectului studiat pȃnă ȋn acel
moment. Astfel este respinsă din capul locului detașarea analistului de background-ul situației.
Iar nu ȋn cele din urmă, un subiect delicat ȋl reprezintă și faptul că un interpret trebuie să nu
omită ȋnțelesul ascuns al unor situații. Viața cotidiană implică un set de norme care ȋmpiedică
uneori exprimarea adevăratului sens ȋn mod deschis.
Paul Ricoeur se lasă antrenat ȋn dezbaterea pe care o propune Habermas și ȋncearcă să
continue și să dezvolte proiectul său de a construi o teorie generală a interpretării. Fiind
influențat ȋn mod filosofic de Hegel, Husserl, Gadamer și Weber, susține și ȋmpărtășește viziunea
lui Habermas conform căreia interpretarea trebuie să evite două erori majore. Ȋn primul rȃnd este
criticat Dilthey care propunea o formulă pentru descifrarea textelor, ȋn timp ce Ricoeur consideră
că rezultatul unei astfel de abordări este unul defectuos. Discutăm despre un domeniu inexact,
științele sociale implică oameni care reprezintă variabile imprevizibile și imposibil de creat o
regulă general valabilă. O altă obiecție remarcată o reprezintă tendința de a considera cheia
deslușirii interpretărilor ca fiind misitificarea acestora. Și această abordare este criticată din
simplu motiv că fiecare situație este unică datorită contextului unic din care face parte.
De asemenea Ricoeur consideră , de exemplu ȋn momentul ȋn care vorbește de
teleogicieni, că rolul hermeneuticii este de a reda si de a traduce in contextul zilelor noastre
metaforele care izvorăsc din simbolistica creată prin tradiție.
Primul discurs din perioada revoltelor din Romania al președintelui Traian Basescu a
stȃrnit multe controverse ȋnsă ȋn același timp se pot identifica o serie de greșeli ȋn interpretarea
acestuia. Analistul Vasile Dancu, subliniază faptul că a fost o intervenție așteptată de ȋntregul
popor, iar timpul și contextul discursului nu au fost favorabile prezentării unor explicații
necesare, fapt care a ȋntețit viziunea publică negativă și care ar putea periclita analiza mesajului.
Ȋnsă am dubii ȋn ce privește viziunea analistului referitor la modul lipsit de fermitate și tern ȋn
care a fost prezentat discursul. Ȋn procesul de ȋnțelegere nu trebuie sa rupem din context cazul
studiat. Dacă analizăm intervențiile și dezbaterele anterioare ȋn care a fost antrenat “animalul
politic” Traian Băsescu se observă o bună instruire de marketing politic și de asemenea o echipă
electorală creativă. Dovadă este campania din 2004, ȋn special dezbaterea Năstase-Băsescu , mai
exact fiind momentul cu oglinda. Iar un alt moment interesant ȋl constituie următoarea campanie
electorală, ȋn dezbaterea publică Geoană-Băsescu, momentul de referință fiind replica lui
Băsescu: “Domnul Geoană, nici azi noapte nu v-a plăcut ȋntȃlnirea cu domnul Vȃntu?”. Efectul
acestor detalii se poate citi cu usurință de pe fețele adversarilor direcți, fiind precum un tăvăluc,
creează haos și destabilizează. Desigur, nu contest faptul că domnul Președinte și-a pierdut din
efervescența și spontanietatea politică, ȋnsă fiind un moment extrem de delicat și pregătit din
timp, ținȃnd cont de istoricul persoanei ȋn cauză e plauzibil ca fiecare detaliu să nu fie
ȋntȃmplător.
O altă problemă, deși cu ocazia investiturii unui nou ministru, Cristian Diaconescu,
președintele este acuzat că a deviat discuția și că a intrat ȋn subiecte inadecvate, mai ales prin
ȋncercarea de a oferi o replică atacurilor venit dinspre opoziție. Totuși structura discursului nu
este rea. Dacă s-ar fi limitat doar la numirea noului membru al guvernului, ar fi fost catalogat
drept ignorant, dacă și-ar fi cerut scuze acceptȃndu-și vina pentru situația cauzată, practic și-ar fi
semnat demisia. Așadar, se pot identifica doua perspective asupra discursului. O dată trebuie
observat impactul său maxim favorabil, cea mai buna abordarea ȋntr-o situație critică. Ȋn
contextul dat nu ar fi putut decȃt să invoce drept țapi ispășitori factorii destabilizatori, mai exact
opoziția. Iar a doua perspectiva este eficiența acestuia, ȋn cazul de față, lipsa ȋncrederii și
nemulțumirea cetățenilor anulează orice efect pozitiv al decizilor prezidentiale. Realitatea este de
așa natură ȋncȃt soluțiile sunt respinse automat. Amenințarea ȋn mod repetat cu fantoma
comunismului personificată prin fostul președinte Ion Iliescu a devenit deja mult prea
plictisitoare , iar ultimul lider romȃn care a invocat amenințările externe la adresa securității
naționale a ajuns să fie ȋmpușcat.
Cărți:
• ALOMND, Gabriel A., VERBA, Sidney, The civic culture- revisited, Sage Publications ,
USA 1989
• MOLES, Abraham A., Sociodinamica culturii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1974
Surse web:
• *** Unde e preşedintele Băsescu? USL solicită o reacţie la proteste din partea şefului de
stat. Antonescu: alegerile anticipate, singura soluţie,
http://www.antena3.ro/politica/unde-e-presedintele-basescu-usl-solicita-o-reactie-la-
proteste-din-partea-sefului-de-stat-antonescu-alegerile-anticipate-singura-solutie-
151626.html
• *** Tabel centralizator privind numărul secţiilor de votare organizate pentru alegerea
membrilor din România în Parlamentul European – 7 iunie 2009,
www.roaep.ro/ro/getdocument.php?id=2578
• ***Prezența la vot prezidențiale 2009, http://www.bec2009p.ro/Documente
%20PDF/Statistici/Prezenta%20la%20vot/ora%2021/comunicat_rn_21.pdf
• *** Cum comenteaza analistii discursul lui Basescu,
http://www.ziare.com/basescu/presedinte/cum-comenteaza-analistii-discursul-lui-
basescu-1147193
• ***Băsescu: Romȃnii sunt blestemați să aleaga ȋntre 2 comuniști,
http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/30054/basescu-romanii-sunt-blestemati-sa-
aleaga-intre-doi-comunisti
• ***Dezbatere prezidențiale 2 decembrie Geoană-Băsescu,
http://www.youtube.com/watch?v=YNIk3UOCYOE&feature=related
• HABERMAS, Jürgen, Conştiinţă morală şi acţiune comunicativă,
• http://www.scribd.com/doc/3833523/Jurgen-Habermas-Constiinta-morala-si-actiunea-
comunicativa
• HAYEK, Friedrich, The Constitution of
Liberty,http://www.iea.org.uk/sites/default/files/publications/files/Hayek's
%20Constitution%20of%20Liberty.pdf
• HOBBES, Thomas, Leviathan- Chapter XIII of the natural condition of mankind as concerning their
felicity and misery,http://oregonstate.edu/instruct/phl302/texts/hobbes/leviathan-
c.html#CHAPTERXIII
• MŰLLER, Jan-Werner, SCHEPPELE, Kim Lane, Constitutional patriotism: An
introduction, http://icon.oxfordjournals.org/content/6/1/67.full
• RAWLS, John, A Theory of justice, http://cneo.net/study/RawlsTJ.pdf
• RICOEUR, Paul, De la text la acțiune. Eseuri de hemeneutică.,
http://www.scribd.com/doc/32183398/Paul-Ricoeur-De-la-text-la-ac%C5%A3iune-eseuri-de-
hermeneutic%C4%83-2
• SPENGLER, Oswald, The Decline of The West,
http://www.scribd.com/doc/4654238/Decline-of-the-West-Volume-I-Form-and-Actuality-
by-Oswald-Spengler-